Motto:
„Cuvintele, de nu-s simţite, rămân seci.
..........................................
Nu vei răzbate până la inimi
Dacă din inimă pornirea nu-ţi vine.”
Goethe – Faust
Dragă cititorule,
După îndelungate frământări sufleteşti şi după ani de cercetări asidue, m-am hotărât să-mi dezvălui gândurile în această carte, în care încerc să-mi aduc aportul sincer, alături de ceilalţi colaboratori, la cunoaşterea şi descifrarea istoriei zbuciumate a locuitorilor comunei Vaidecni, judeţul Vâlcea, băştinaşi sau coborâtori din alte plaiuri româneşti.
Şi, pentru că în secolul XX, pe care-1 încheiem azi, au mai fost intelectuali care s-au aplecat asupra anumitor aspecte ale vieţii locuitorilor acestei aşezări, încerc să-i amintesc, ca respect pentru truda şi dragostea lor pentru plaiul natal.
Profesorul Ion Moinea a fost primul care, cercetând în tinereţe unele documente istorice (Arhivele Olteniei), a descoperit că în 1504 apare primul document scris, în care sunt amintite satele Vai de Ei şi Cândoi.
Studenta Cornelia Ionescu, dispărută prea timpuriu din viaţă, a publicat câteva creaţii folclorice la Cluj, dând şi unele informaţii interesante asupra neamului Jinarilor, coborâtori din comuna Jina, aparţinătoare de Mărginimea Sibiului. învăţătorul Ion Stănuşescu a obţinut gradul didactic I în anul 1942 (!), cu o temă de folclor din Vaideeni.
În revista „Stâna” - organ de presă al „Uniunii Oierilor” pe ţară - au apărut câteva strigături din Vaideeni, între 1933-1934.
Menţionăm aici lucrarea „Istoria învăţământului în Vaideeni”, pentru gradul didactic I, a regretatului profesor de istorie Adam Sâiulescu.
Însă prima carte de folclor din Vaideeni, intitulată „Plaiul Dorului”, cu o prefaţă istorică, a apărut în 1972, şi publicată prin Casa de Creaţie a judeţului Vâlcea, alcătuită de cel care scrie aceste rânduri.
Cu diferite ocazii: nedei păstoreşti, întâlniri ale fiilor satului, târguri, expoziţii, aniversări culturale (aşa cum a fost aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea Cercului Cultural „înflorirea”) etc., au apărut articole în revista Albina şi alte reviste de profil, centrale, regionale sau judeţene. Au fost întocmite două volume de articole, la care au participat mai mulţi consăteni, sub conducerea economistului I. Apostoloiu.
Datorită preocupărilor şi muncii de cercetare istorică a documentelor din arhivele statului de la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Craiova etc, depusă cu stăruinţă şi pricepere - în mai mult de 15 ani - de regretatul profesor de psihologie, fiu al satului Vaideeni, dar stabilit în Bucureşti, domnul Adam Toma Băncescu, în anul 1984 a fost publicată prima monografie istorică a satului Vaideeni, intitulată „Istoria pământului natal”. Această monografie se ocupă îndeosebi de documente; este un fel de compendiu istoric, în care sunt prezentate evenimente din viaţa locuitorilor acestor meleaguri.
Ţinând seama că în volumul amintit, autor A.T. Băncescu, n-au fost cuprinse unele capitole ale vieţii oamenilor ca: istoria bisericii, o prezentare mai amănunţită a şcolii, a cadrelor didactice, a culturii, a cătunului Atârnaţi, a altor date privind satul Vaideeni după 1864 (cum ar fi: venirea ardelenilor şi locurile de origine ale acestora după ultimele cercetări, onomastica comparată cu cea din satele de origine, stânile obştilor, aria păşunatului alpin, a iernatului, tendinţele actuale ale păstorilor), istoria satelor Izvorul Rece, Mariţa şi Cema (care din 1968 fac parte din comuna Vaideeni, au o viaţă specific oltenească, istoria şcolilor, a bisericilor şi a oamenilor ridicaţi prin cultură din aceste sate), precum şi problema împroprietăririlor din 1864 până în 1945, pe toată raza comunei actuale, am hotărât întocmirea unei monografii, în urma discuţiilor purtate cu o parte dintre colaboratori.
Pentru întocmirea acestui volum am cercetat diferite documente din arhivele statului, dar şi monografiile comunelor: Răşinari - apărută în 1915 şi redactată de Victor Păcală, Sălişte, Sadu, a satului Fântânele, Jina (toate din judeţul Sibiu), Corbi - judeţul Ajgeş, precum şi alte monografii privind plecarea românilor din Ardeal în decursul timpului.
Pentru capitolele dedicate satelor care au făcut parte din comuna Izvorul Rece am fost sprijinit de mai mulţi cetăţeni, printre care evidenţiez pe Iuliu Bulacu şi învăţătoarea Margareta Lăbău - care mi-au pus la dispoziţie mai multe documente privind satele Mariţa şi Cema - iar pentru satul Izvorul Rece am fost sprijinit de profesorii Gheorghe Diaconescu, Gheorghe Ionescu, Valentina Diaconescu, inginerul Gheorghe Rădoi şi alţii.
Un sprijin deosebit l-am primit din partea profesorului Dorin Bogdănel din comuna Jina, judeţul Sibiu, care mi-a pus la dispoziţie documente privind Regimentul grăniceresc de la Orlat şi date privind Compania a V-a de graniţă, alcătuită din locuitori ai comunei Jina.
Mulţumesc şi celorlalţi colaboratori, pe această cale, care mi-au pus la dispoziţie anumite documente privind obştile săteşti.
Mulţumesc, de asemenea, inginerului Ionel Gheorghescu pentru întocmirea hărţilor cuprinse în această carte, cât şi inginerului Aurel Apostoloiu pentru studiul privind structura geologică a zonei.
De asemenea, mulţumesc în mod deosebit inginerului Florin Alexandru Bica pentru sprijinul acordat prin tehnoredactarea computerizată a conţinutului acestei cărţi.
Dragă cititorule, pentru a te ajuta să înţelegi istoria vaideenilor, m-am gândit să prezint cuprinsul volumului scris de A.T. Băncescu într-o anexă la acest „Cuvânt înainte”.
Din dorinţa de a cuprinde cât mai multe dintre numeroasele aspecte ce formează şi definesc portretul fizic şi moral-spiritual al satului, această unitate de bază a convieţuirii sociale, celulă a organismului viu al 'societăţii, cartea va cuprinde capitole foarte diferite. Menţionăm aceasta de la început, pentru a nu surprinde pe cititor.
Intrucât lucrarea este fructul strădaniei mai multor entuziaşti, atraşi la această acţiune de cel care vă scrie, autorii respectivi vor fi menţionaţi în cuprinsul lucrării, fiecare la capitolele respective, pentru a-şi asuma, responsabil, fiecare criticile şi aprecierile cititorilor.
Pentru că redactarea informaţiilor exprimate prin cifre, statistici şi date dă stilului o notă de rigiditate şi ariditate, ceea ce ar putea diminua apetitul cititorului, am căutat să estompăm acest efect negativ secundar, alăturând peste tot, unde se pretează, informaţiile din tradiţia orală, chiar cu aer de legendă, deşi acestea au o importanţă minoră, în ansamblul lucrării.
prof. Vartolomei Todeci
&&&
Anexă la „Cuvânt înainte”
Cuprinsul volumului „VAIDEENI - Istoria pământului natal” de A.T. Băncescu
Dacă regretatul profesor Adam Toma Băncescu a fost cel care a întocmit şi publicat prima lucrare monografică a satului Vaideeni, apărută la Editura Litera din Bucureşti în anul 1985, considerăm de cuviinţă să amintim aici cuprinsul cărţii sale, pentru a fi un ghid şi celor care doresc să afle mai multe din respectiva lucrare.
1. Mărturii ale pământului (toporul de piatră, toponimie şi istorie; drumuri vechi)
2. Oameni şi aşezări vechi (Vai de Ei, Cândoi, Floreşti)
3.Mărturii scrise (Hrisovul lui Radu cel Mare - 1504. Judecata la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei. Alte mărturii scrise din secolul al XVI.)
4. Căderea în rumânie (Vai de Ei şi Cândoi. Cum a vrut Mircea Turcitu să-i pună în ţeapă pe nişte răzvrătiţi din satul Vai de Ei. Vânzările unor oameni cu feciorii şi cu moşiile unor boieri cu tot. Daniile lui Matei Basarab către mănăstirea Bistriţa. Gâlceava dintre Bistriţa şi Tismana. Hrisovul din 1638. Moşneni fugiţi peste munţi de teama rumâniei. Floreşti - Vânzări libere care prevestesc spargerea satului. Despre nişte hrisoave care întăresc o danie închipuită. Părinţii de la Bistriţa i-au scos pe locuitorii din moşia Floreştilor ... şi le-au pus numele la sfântul pomelnic.)
5. Lupta împotriva rumâniei (Plângerile sătenilor şi temeiurile lor. Matei Basarab nu a cumpărat moşia direct de la săteni. Nu toţi sătenii s-au vândut mănăstirii Bistriţa. Catastihul de la Conscriptionul judeţului Vâlcea din 1731. O danie greu de stăpânit. Forme de luptă împotriva rumâniei folosite de oamenii din cele trei sate: fuga din sate; împiedică egumenii să stăpânească moşia; nu-şi fac zilele de clacă şi refuză să dea dijma; arendează locuri şi iarba din munţi, nesocotind dreptul mănăstirii; hotărăsc singuri în conflictele cu vecini privind încălcările de hotar; zălogesc moşia unui turc pripăşit prin sat, ca să se judece cu mănăstirea. Procesul. Şi s-a jeluit rumânii de mare năpăstuire. O carte de blestem: „Şi, până nu veţi mărturisi adevărul, ertăciune nu veţi avea”. Un martir: Drăgiceanu. Desfiinţarea rumâniei. Se ridică satele pentru dreptatea Vai de Ei-lor.)
6. Starea satelor între anii 1640-1821 (Depopularea satelor Vai de Ei, Cândoi şi Floreşti. Despre oameni şi îndeletnicirile lor. Relaţiile cu stăpânul moşiei - mănăstirea Bistriţa. „Ceale drepte ale stăpânilor moşiei ce au asupra lăcuitorilor”: claca, dijma, biruri şi angarale; năpăstuiri şi jafuri; răzvrătiri; fuga din sate peste munţi; sate pustiite şi căzute în paragină. Orânduieli noi: Reforme, Organizarea administrativă. Cum au stat oamenii sub „cârma vremurilor”. Rumânia. Exploatarea turco-fanariotă. Molimele.)
7. Repopularea moşiei Vai de Ei (Costeştii - vechimea lor pe moşia Vai de Ei. Migrările şi cauzele lor: încurajarea lor de către autorităţile din Valahia; conflictele cu vecinii lor; comunităţile săseşti; fuga de cătănie; foametea; presiunea demografică. Oamenii din Valahia care fug în Transilvania - revin în satele părăsite sub numele de „ungureni”. Pământuri desţelenite şi „împodobite cu semănături”. Aşezământul cu mănăstirea Bistriţa.)
8. Slobozia Vai de Ei (Din trecutul sloboziilor; organizarea noilor slobozii de „ungureni” şi „sârbi” în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului următor. Slobozia de ungureni Vai de Ei. Oamenii de scuteală din satul Vai de Ei ungureni. Scutelnicii. Poslujnicii. O nouă desfiinţare a sloboziilor şi reînfiinţarea lor. Desfiinţarea sloboziilor.)
9. Arendarea moşiei Vai de Ei (cauzele renunţării de către egumeni la exploatarea directă a moşiilor: necinstea şi proasta chiverniseală a bunurilor mănăstirii Bistriţa; conflictele cu oamenii şezători pe moşie. Despre luarea moşiilor în arendă; licitaţia la Mitropolie; arendaşii moşiei, arenzile moşiei Vai de Ei între anii 1819-1863. Drepturile şi obligaţiile clăcaşilor; năpăstuiri, plângeri, răzvrătiri şi oameni care „se pustiesc în lume”. Gospodăria arendaşilor de pe moşia Vai de Ei.)
10. Aspecte ale vieţi economice între anii 1821-1864 (Agricultura: magazia de rezervă. Pomicultura. Creşterea vitelor mari pe moşia Vai de Ei. Meşteşuguri. Instalaţii de folosinţă obştească. Dajdiile. Cutia de obşte.)
11. Creşterea oilor (Oierii din Vai de Ei şi păstoritul transhumant. Aşezarea lor pe moşia Vai de Ei. Dezvoltarea oieritului. Aria păşunilor de vară. Aria locurilor de iernat. Oieria şi vistieria. Ponturile oieritului. Cerqăturile. Numărătoarea vitelor la schele. Organizarea număraturilor la schele. Cărţile de ierbărit ... - „Şi ne jefuiesc, şi ne bat, şi nici o dreptate nu aflăm”. Căşeriile şi gelepii.)
12. Organizarea administrativă şi structuri sociale. (Alinierea şi uniformizarea satelor. Despre conducerea satului şi îndatoririle ei de obşte, a) Legiuirea din aprilie 1851, b) Regulamentul de organizare a consiliilor săteşti din anul 1862, c) Legea comunală din 1864. Conducerile sfatului sătesc între anii 1851-1860. Paza ordinii în sate şi a hotarelor ţării. Vătăşeii. Dorobanţii. Paza drumurilor de munte. Apărarea hotarelor ţării. Militarii. Activităţi edilitare şi gospodăreşti. Drumurile. Paza livezilor şi a semănăturilor. Cimitirul. Relaţii sociale şi mişcarea populaţiei în secolul al XlX-lea. Aspecte demografice.)
13. Viaţa culturală a satului (Şcoala. Despre vechii ştiutori de carte. Şcoala comunală din Vaideeni. Localul. Mobilierul. Recrutarea şi pregătirea învăţătorului. Drepturile şi îndatoririle învăţătorului. învăţătorii din Vaideeni între anii 1839-1866. elevii şi şcolarizarea lor. Generalizarea şi obligativitatea învăţământului. Anul revoluţionar 1848 şi şcoala. Redeschiderea şcolii după 1848. Controlul şi ... învăţământului.)
14. împroprietărirea clăcaşilor de pe moşia Vaideeni (Legea agrară. Lucrările de împroprietărire. Ocolnica moşiei Vaideeni. Lacune şi abuzuri)
Lucrarea „Vaideeni - Istoria pământului natal” cuprinde 279 pagini.
Sursă text: Vartolomei Todeci/ Gheorghe Diaconescu/ Aurel Apostoloiu/ Gheorghe Ionescu/ Valentina Diaconescu/ Ilie Cândea/ «Vaideenii – Monografia comunei Vaideeni», Ed. Conphys Râmnicu Vâlcea 2007 -
