Istorie Locala

Luni, 27 August 2012 12:53

Resursele turistice antropice în Vâlcea

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare de elemente având funcţia principală recreativă, create chiar de către oameni. Marea majoritate a acestor obiective nu au fost create special pentru funcţia turistică ci, dimpotrivă, ele au îndeplinit alte atribuţii (economice, culturale, sociale). Calitatea de obiective turistice şi-au câştigat-o în timp, ajungând uneori să o depăşească chiar pe cele naturale.

Potenţialul turistic de natură antropică a judeţului Vâlcea reuneşte o gamă variată de obiective majore:

►obiective turistice istorice;

►obiective turistice religioase;

►obiective turistice culturale;

►edificii turistice propriu-zise;

►activităţi antropice cu funcţii turistice

 

a. Obiectivele turistice istorice

 

În această categorie este inclusă o gamă variată de construcţii şi dovezi materiale aparţinând mileniilor şi secolelor trecute. Ele se adresează în exclusivitate turismului cultural, de recreere prin cunoaştere, având în acelaşi timp şi o importantă funcţie educativă. În judeţul Vâlcea elementele de cultură materială şi spirituală au creat o personalitate distinctă, care sporeşte mult valoarea turistică a acestui judeţ. Adăpostul depresiunilor, condiţiile climatice, bogăţia resurselor naturale precum şi alte condiţii social – istorice au constituit elemente determinante pentru popularea acestui ţinut.

Cetăţile dacice. Judeţul Vâlcea păstrează dovezi materiale care atestă existenţa dacilor pe aceste meleaguri, mărturie stând cetăţile dacice de la Grădiştea (pe Valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari. Dintre aceste se detaşează, indiscutabil, cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, menţionat de Ptolemeu în sec.I d.Hr. Urmele vechii cetăţi dacice constituie, împreună cu Râpa Evantai şi Lacul Doamnei, o zonă cu un potenţial turistic deosebit, toate fiind situate într-un perimetru relativ restrâns şi foarte aproape de Staţiunea Ocnele Mari.

Castrele romane. Construite de romani de-a lungul cursului Oltului şi reprezentând un puternic sistem de apărare denumit Limes Alutanus, ele ar putea reprezenta interesante obiective turistice. Cele mai cunoscute sunt: Castrul Rusidava de la Drăgăşani, Castrul de la Ioneşti (Pons Aluti), Castrul “Buridava” de la Stolniceni,  Castrul de la Sâmbotin (Castra Traiana), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrele de la Racoviţa şi Copăceni, Castrul Pons Vetus (Podul Vechi) de la Câineni.

Deşi sunt situate de-a lungul Văii Oltului, axă de mare circulaţie turistică mai ales în porţiunea Cozia – Turnu Roşu, castrele amintite, cu excepţia castrului de la Arutela, nu sunt incluse în circuitele de cunoaştere complexă a Văii Oltului. Lipsesc panourile de semnalare a acestor obiective turistice şi, cu excepţia menţionată, lipsesc ghidurile turistice, pliantele cu caracter publicitar, diapozitivele, fotografiile menite să-i incite şi să-i atragă pe turişti. Elaborarea unui program complex de valorificare a obiectivelor turistice de pe Valea Oltului, care să includă şi castrele, ar fi benefică pentru turismul vâlcean.

Culele. Originalitatea edificiilor din perioada feudală constă nu în construirea de castele sau cetăţi ,,improprii prin atmosfera lor oarecum închistată spiritului solar român”(Cocean P., 1999), greu de apărat şi întreţinut ci, în construirea unor curţi boiereşti cu rol de apărare denumite la sud de Carpaţi cule. Acestea sunt sinonime castelelor, deosebirea constând în fortificarea lor oarecum limitată şi evazarea spaţială a elementelor structurale, deseori fără o conexiune strictă între ele.

Asemenea obiective istorice se întâlnesc în judeţul Vâlcea în comuna Măldăreşti. Aici se află un complex muzeistic format din două cule (Cula Greceanu şi Cula Duca), la care se adaugă biserica aflată în apropiere, care împreună cu gospodăriile ţărăneşti vecine se integrează în ansamblul natural al peisajului local. Mai menţionăm faptul că în comuna Zătreni se află cea mai veche culă din judeţul Vâlcea, ridicată în jurul anului 1750, iar în comuna Măciuca existenţa a şase cule de apărare.

 

b. Obiective turistice religioase

 

Dacă vestigiile istorice amintite mai înainte, răspândite practic pe în tot judeţul Vâlcea atestă vechimea milenară a poporului nostru, obiectivele religioase reprezintă o dovadă incontestabilă a faptului că ne-am născut creştini. Gama edificiilor religioase cu caracter turistic este nuanţată cuprinzând pe teritoriul judeţului Vâlcea biserici de piatră, biserici de lemn, biserici fortificate, schituri şi chilii monahale, catedrale şi, mai ales, mănăstiri.

Bisericile de lemn. Numărul bisericilor de lemn este impresionant ele se întâlnindu-se practic pe tot teritoriul judeţului, unele având o vechime de peste 400 de ani, păstrându-se până în zilele noastre nemodificate, altele reconstruite parţial sau total din elemente de zidărie. Fără să aibă măreţia celor maramureşene, multe dintre bisericile vâlcene sunt apreciate de către turişti, ele făcând parte dintr-o ,,coloană infinită a spiritualităţii noastre”.

Din totalul de peste 60 de biserici de lemn, unele dintre ele fiind considerate monumente istorice valoroase amintim: Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din satul Mariţa, comuna Vaideeni, considerată cel mai vechi monument religios de lemn din judeţul Vâlcea, construit se pare în 1556 – 1557, Biserica ,,Sf.Nicolae” din Lăpuşata, Biserica ,,Sf.Voievozi” din satul Capul Dealului (comuna Lăpuşata), Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din comuna Lădeşti etc.

Biserici cu picturi interioare reprezentative. Reprezintă o categorie de obiective turistice care mai păstrează încă, de sute de ani, picturile originale sau cele care deţin în patrimoniul propriu icoane pictate pe lemn, pânză sau sticlă, a căror autori au fost artişti de renume. Menţionăm în acest sens: Biserica ,,Sf.Nicolae” din satul Biserica (comuna Zătreni), Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Momoteşti (Drăgăşani), Biserica ,,Intrarea în Biserică” din Popeşti (comuna Bălceşti) Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din satul Stăneşti (comuna Lungeşti) Biserica ,,Buna Vestire” din Rm.Vâlcea, Biserica ,,Sf.Voievozi” situată în partea de nord a Municipiului Rm.Vâlcea, pe Dealul Cetăţuia, Biserica cu hramul ,,Sf.Arhangheli” din cartierul Arhanghel, etc.

Am enumerat desigur, doar câteva dintre bisericile declarate monumente istorice datorită picturilor originale păstrate până în zilele noastre, dar numărul lor este cu mult mai mare. Judeţul Vâlcea este probabil unul dintre judeţele cu cel mai mare număr de monumente religioase, unele dintre ele de mare valoare. De altfel, din totalul de peste 340 de biserici, la care se adaugă şi altele construite după 1990, 165 (aproape jumătate) au fost declarate monumente istorice, având deci şi o valoare turistică deosebită.

Schiturile. Prin amplasarea lor inedită, în locuri singuratice sau chiar în peşteri, schiturile şi chiliile monahale trezesc interesul unui număr mare de turişti. Relieful montan şi subcarpatic care ocupă cea mai mare parte a judeţului Vâlcea, liniştea şi adăpostul pădurilor de fag şi răşinoase, au oferit condiţii ideale pentru construirea unor schituri şi chilii în care îşi găseau refugiul nu numai pustnicii, dar au constituit adevărate vetre de spiritualitate ortodoxă.

Pe teritoriul judeţului Vâlcea se întâlnesc 16 schituri care reprezintă importante obiective turistice, marea majoritate fiind situate în zona montană şi subcarpatică de la vest de Olt. Dintre cele intrate în circuitul unor programe turistice amintim: Schitul Iezer (în apropierea satului Cheia), Schitul Pahomie şi Schitul Pătrunsa (situate la poalele sudice ale Munţilor Buila – Vânturariţa), Schitul Brad situat în localitatea Gurguiata (Olăneşti), Schitul Jgheaburi din comuna Stoeneşti, Schitul Ostrov din Călimăneşti. Schitul Dobruşa, mai puţin cunoscut şi vizitat de către turişti este situat în satul Dobruşa (comuna Zlătărei), la 7 km de Drăgăşani. Biserica, cu hramul ,,Intrarea în Biserică” este una dintre cele mai vechi fundaţii religioase din Oltenia, cu ctitori necunoscuţi, fost schit de călugări. Ca vechime se poate plasa alături de Cozia Veche şi Vodiţa lui Nicodim, fiind atestată documentar din anul 1500.

Mânăstirile. Sunt ansambluri arhitecturale cu atribuţii religioase şi de habitat, dar şi cu numeroase valenţe turistice deosebit de atractive derivate din vechimea edificiilor, stilurile de construcţie, valoarea patrimoniilor pe care le adăpostesc etc. Pe lângă funcţia religioasă propriu-zisă mânăstirile sunt şi habitate caracteristice, producătoare de bunuri şi atracţii turistice (articole de artizanat, hramuri, pelerinaje).

Ca microhabitate specifice, având ca menire principală ,,comunicarea cu divinitatea” (Cocean P., 1998), mânăstirile au fost amplasate în locuri adăpostite, în general foarte pitoreşti, la poalele munţilor stâncoşi sau la obârşiile unor văi. În acest fel, pe de o parte erau mai uşor de apărat nefiind expuse atacurilor din toate părţile, iar pe de altă parte, munţii şi pădurile ofereau posibilităţi de retragere şi adăpost.

Deşi aceste obiective turistice sunt răspândite în tot judeţul, marea majoritate a acestora se întâlnesc în zona subcarpatică şi montană având o mare importanţă turistică, alături de staţiunile balneoclimaterice atrăgând cel mai mare număr de turişti.

Mânăstirea Cozia. Este situată la 20 km nord de Rm.Vâlcea, pe şoseaua Rm.Vâlcea – Sibiu, la altitudinea de 300 m. Construită într-un cadru pitoresc, la poalele sudice ale Masivului Cozia şi la aproape un kilometru de locul în care apele Oltului ies din strânsoarea munţilor, Mânăstirea Cozia este unul dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din ţară, şi probabil cel mai vizitat de către turişti, având în vedere faptul că în apropiere se află staţiunea Călimăneşti – Căciulata.

Mânăstirea Cozia a fost zidită între anii 1387 – 1388, fiind sfinţită la 18 mai 1388 sub domnia lui Mircea cel Bătrân, al cărui mormânt îl adăposteşte.

Mânăstirea Stânişoara. Este situată la circa 900 m altitudine sub marele abrupt sudic al Masivului Cozia, accesul făcându-se pe drumul forestier ce porneşte de la Păuşa pe Valea Păuşa (10 km), fie pe poteca turistică bine marcată de la Gara Turnu – Mânăstirea Turnu – La Troiţă – Mânăstirea Stânişoara (timp 1½ ore – 2 ore).

Mânăstirea Turnu. Se află în spatele staţiei CFR Turnu şi a fost zidită în anul 1776 de către Mitropolitul Varlaam, în timpul domniei lui Duca Vodă (1673 – 1678). Numele provine de la Muntele Turnu sau ,,Turnul lui Traian” situat puţin mai jos pe stânga Oltului, punct întărit încă de pe vremea romanilor.

Complexul monahal Bistriţa. Este aşezat la poalele Munţilor Buila – Vânturariţa, la contactul acestora cu Subcarpaţii Vâlcii şi la altitudinea de 650 m. La 150 m spre amonte încep Cheile Bistriţei, lungi de circa 800 m, cu aspect de canion, în fapt o imensă spintecătură, mărturie a luptei permanente dintre apa Bistriţei şi masivul calcaros. Cadrul natural extrem de pitoresc, vechimea şi patrimoniul pe care îl adăposteşte, fac ca Mânăstirea Bistriţa să fie una dintre cele mai vizitate obiective religioase din judeţ.

În apropiere se află un alt obiectiv turistic, Peştera Grigorie Decapolitul menţionată documentar la 1610, care a jucat un rol important în însăşi viaţa mănăstirii, fiind loc de adăpost şi sihăstrie. În vremurile tulburi aici a fost adăpostit patrimoniul cultural şi tezaurul cultic al mănăstirii, în frunte cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul.

Mânăstirea Arnota. Ctitorie a lui Matei Basarab, Mânăstirea Arnota este situată pe Muntele Arnota, deasupra Cheilor Bistriţei, într-un peisaj extrem de pitoresc care oferă o privelişte deosebită asupra Depresiunii Costeştilor. Prin arhitectura, pictura şi sculptura sa, Mânăstirea Arnota poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.

Mânăstirea Horezu. Situată în cadrul depresiunii subcarpatice Horezu, Mânăstirea Horezu (Hurezi), rămâne unul dintre cele mai valoroase monumente de artă feudală din Ţara Românească. Mânăstirea adăposteşte o valoroasă colecţie de obiecte bisericeşti, unele datând chiar de la zidirea mănăstirii: picturi, sculpturi în piatră şi lemn, din epoca Brâncovenească. Biblioteca numără peste 4000 de volume de mare valoare istorică şi religioasă.

Mânăstirea Govora. Ascunsă între dealurile subcarpatice într-un cadru pitoresc, la câţiva kilometri de Staţiunea Govora, Mânăstirea Govora are o semnificaţie deosebită, fiind un adevărat monument al culturii şi spiritualităţii româneşti. Ca urmare, Mânăstirea Govora este alături de Cozia, Bistriţa şi Hurezi, printre cele mai vizitate obiective turistice religioase ale judeţului. Mânăstirea Govora a contribuit enorm la răspândirea cuvântului scris românesc şi la promovarea culturii neamului românesc prin nenumăratele tipărituri realizate. Mânăstirea Govora a păstrat o bună parte din vechiul tezaur de artă, icoane vechi, manuscrise şi tipărituri, reunite într-un interesant muzeu, pus permanent la dispoziţia turiştilor.

Mânăstirea Dintr-un Lemn. Este situată pe raza localităţii Frânceşti, pe malul drept al Otăsăului, afluent al Bistriţei, la contactul dintre Piemontul Getic şi dealurile subcarpatice.

Mânăstirea Surpatele. Se află în satul Surpatele (comuna Frânceşti), la numai 3 km de Mânăstirea Dintr-un Lemn. Fără să aibă măreţia altor mănăstiri, totuşi Mânăstirea Surpatele reprezintă un obiectiv turistic atractiv, atât prin poziţia geografică, cât şi prin obiectele de valoare pe care le adăposteşte, dar şi pentru faptul că oferă loc de adăpost şi reculegere având şi posibilităţi de cazare pentru turişti.

Mânăstirea Frăsinei. Este situată în comuna Muiereasca, la circa 20 km de Rm.Vâlcea. Viaţa monahală extrem de austeră se călăuzeşte după cea de la Sfântul Munte Athos.

Mânăstirea Cornetu. Se află pe teritoriul satului Călineşti la confluenţa Băiaşului cu Oltul, într-un cadru foarte pitoresc.

 

c. Obiective turistice culturale

 

Atributele atractive ale edificiilor culturale provin atât din exercitarea funcţiei lor iniţiale cât şi din arhitectura, uneori insolită, care trezeşte interesul turiştilor atraşi de estetica tradiţională sau modernă a acestora. Dintre acestea menţionăm: teatrele, muzeele, colecţiile de artă, casele memoriale, monumentele, instituţiile de învăţământ etc.

a. teatrele: Teatrul ,,Anton Pann” Teatrul Municipal ,,Ariel”;

b. filarmonica - ,,Ion Dumitrescu înfiinţată în anul 1995;

c. muzeele – Muzeul   judeţean   de   istorie, Complexul muzeistic Troian, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară de la Bujoreni.

d. colecţiile de artă: Colecţia etnografică de la Irimeşti (comuna Bălceşti); Colecţia ,,Theodor Bălăşel” din comuna Ştefăneşti, Colecţia ,,Dimitrie Anghel” de la Costeşti; Colecţia de arheologie, carte veche şi artă feudală „Gheorghe Petre” din Govora; Colecţia etnografică de la Măldăreşti.

e. casele memoriale: Casa memorială ,,Anton Pann”; Casa memorială ,,Nicolae Bălcescu” din comuna Nicolae Bălcescu; Casa memorială ,,Gib Mihăescu” de la Drăgăşani

f. monumentele; în această categorie intră statuile, busturile, grupurile statuare şi plăcile comemorative care se găsesc pe teritoriul judeţului Vâlcea şi care, evident, prezintă interes pentru turişti şi se bucură de atenţia acestora: Statuia Independenţei de la poalele dealului Capela grupul statuar Descătuşarea României din Parcul Zăvoi, statuia lui Mircea cel Bătrân, statuia lui George Ţărnea de la intrarea în parcul cu acelaşi nume, bustul lui I. Gh.Duca – toate din Râmnicu-Vâlcea, bustul lui Gib Mihăescu din Drăgăşani etc.

 

d. Obiective turistice propriu-zise

 

Din această grupă de obiective turistice de natură antropică, fac parte: parcurile de recreere şi agrement şi fântânile.

a. Parcurile de recreere şi agrement - au menirea de a oferi locuitorilor din oraş sau turiştilor un colţ de natură, ,,o insulă de verdeaţă” în care aceştia să regăsească atmosfera necesară destinderii şi recreerii. Recreerea este asigurată prin prezenţa a numeroase asociaţii floristice şi forestiere, dispuse într-un cadru mai mult sau mai puţin amenajat, intercalat cu spaţii dotate cu mijloace de agrementare destinate în special copiilor. Dintre cele mai cunoscute parcuri amintim:

- Parcul Zăvoi (Municipiul Rm.Vâlcea) -este cel mai mare parc din judeţul Vâlcea şi martor al multor evenimente istorice, sociale, culturale, desfăşurate în ambianţa pitorească a parcului.

- Parcul Mircea cel Bătrân situat pe ,,terasa” din centrul oraşului, pe locul vechii curţi domneşti a Domnitorului Mircea cel Bătrân. În mijlocul parcului se mai află încă o clădire veche ce a aparţinut familiei Lahovari ,,cea mai veche casă şi cea mai mare din oraş” (Cella Delavrancea – ,,Dintr-un secol de viaţă ”).

- Parcul Ostroveni a fost amenajat în apropierea lacului de acumulare de la Râureni;

- Dealul Capela - deşi nu este amenajat special ca să fie integrat în categoria parcurilor de recreere, totuşi oferă turiştilor posibilitatea unor plimbări de agrement pe aleile din pădurea de foioase şi conifere.

Fântânile. Au atribuţii strict decorative, fiind amplasate cu predilecţie în marile pieţe urbane şi parcuri, sporind frumuseţea şi farmecul acestora. Dintre numeroasele fântâni cu valoare turistică existente în judeţul Vâlcea menţionăm:

- Fântâna lui Filaret (monument de artă, cel mai vechi, cu caracter laic din Râmnicu-Vâlcea (Tamaş C., 1999);

- Fântâna Turbatului situată în Parcul Zăvoi;

- Fântâna de la monumentul lui Constantin Brâncoveanu, amplasată în faţa Primăriei.

 

e. Activităţi antropice cu funcţii turistice

 

În afara obiectivelor turistice de natură antropică analizate şi care sunt concretizate în cadrul peisajului printr-o materializare concretă, potenţialul atractiv de origine antropică înglobează şi anumite activităţi şi manifestări de scurtă durată, de câteva zile, rareori o săptămână, fără să aibă neapărat caracterul de permanenţă, dar care pot contribui la diversificarea ofertei de ansamblu a unui teritoriu. Din această grupă fac parte: nedeile, târgurile şi expoziţiile, hramurile şi pelerinajele religioase, festivalurile artistice şi competiţiile sportive.

Dacă nedei propriu-zise nu se mai organizează de mult în judeţul Vâlcea, în schimb târgurile adună săptămânal, lunar sau, cele mai vestite, anual, locuitorii unei zone mai restrânse. Acestea devin sursă de atracţie turistică, mai ales prin atmosfera care se crează, prin varietatea produselor cu caracter meşteşugăresc-artizanal expuse spre vânzare.

Frecvent asemenea evenimente sunt însoţite şi de manifestări folclorice, uneori valoroase, ridicând nivelul acestor sărbători de la categoria de turism de afaceri la turismul cultural propriu-zis. Multe dintre aceste târguri, mai ales cele cu tradiţie sau cu anumit profil se bucură de mare popularitate, atrăgând turiştii nu numai din zonă, dar şi din judeţele învecinate şi chiar de peste hotare (târgurile de ceramică).

Cel mai cunoscut dintre toate este, fără îndoială ,,Cocoşul de Hurez”, care se desfăşoară la Horezu îl luna iunie, fiind una dintre cele mai valoroase manifestări de acest gen din ţară, în fapt, un adevărat festival al ceramicii româneşti, care reuneşte vestiţi meşteri olari din judeţ (Horezu, Vlădeşti, Slătioara, Zătreni, Lungeşti), dar şi din multe judeţe ale ţării cu tradiţie în arta olăritului.

Festivalurile artistice atrag o anumită parte a turiştilor, respectiv cei care practică turismul cultural, putând avea caracter naţional şi internaţional. Cele mai cunoscute sunt ,,Cântecele Oltului” de la Călimăneşti, cu participarea judeţelor de pe Valea Oltului (aug.) şi ,,Învârtita dorului” – Vaideeni (iunie).

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 727-732). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.” 


Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Joi, 06 Octombrie 2022
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 10653 ori
Ești aici: Home Valcea Valcea Resursele turistice antropice în Vâlcea