Istorie Locala

Miercuri, 29 August 2012 20:03

Salina Ocnele Mari

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

              Rezervele de sare de la Ocnele Mari au determinat dezvoltarea în zonă a unei comunităţi bazate pe exploatarea sării încă din neolitic, de când datează cele mai vechi unelte descoperite şi anume topoarele-ciocan pentru minerit.

             La începutul anilor ’60, profesorul Dumitru Berciu de la Facultate de Istorie a Universităţii Bucureşti deschide un şantier arheologic în zona Ocnele Mari-Coşota şi descoperă urmele unei cetăţi dacice, menţionată de istoricul grec Ptolemeu, cetatea Buridava sau cetatea burilor. Astfel s-a ajuns la concluzia că în urmă cu mai bine de 2000 de ani, dacii şi-au creat o aşezare şi un sistem de fortificaţii de-a lungul Pârâului Sărat, iar ocupaţia lor era exploatarea şi comercializarea sării. În acest sens stau mărturie obiectele cu valoare arheologică găsite în zona cetăţii: urcioare, vase din lut ars şi cea mai importantă dintre acestea, o ceramică cu inscripţia BUR care i-a determinat pe istorici să se gandească la o legătură cu numele Buridava sau chiar cu Burebista. De asemenea, s-au putut descifra şi inscripţiile REB şi MARK pe un ciob de vas,precum şi inscripţia Basileo Thamarcos Epoi de pe o vază de lut., numele unui rege local de pe vremea lui Octavian Augustus.

 

            În apropierea acestora s-a descoperit o fântână şi un sistem de canalizare din olane de lut ars,  iar potrivit legendei locale, care a şi fost paţial confirmată, această fântână alimenta cu apă aşezările din aval. Fântâna dispune de o construcţie specială, deoarece deschiderea îngustă de la suprafaţă se termină într-un mare bazin colector subteran. Tot în zona necropolei de la Buridava a fost identificat şi un depozit subteran de cereale, construit în tuful calcaros al dealului

            În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, exploatarea sării de la Ocnele Mari a crescut, devenind monopol domnesc şi o sursă importantă de venituri. În secolul al XVIII-lea au existat două tentative de săpare a unor guri de ocnă, dar amandouă s-au surpat, în urma uneia dintre ele rămânând un las sărat numit Din Brazi. Lacul Balta Roşie a rezultat în urma surpării altor două guri de ocnă săpate în secolul al XIX-lea pe proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, de unde s-a extras sare timp de 15 ani.

            De la jumatatea secolului ai XIX-lea, exploatarea sării s-a făcut în mod sistematic, mina fiind săpată în camere cu profil ogival, în forma de clopot, iar puţurile se numeau Sfântul Ioan cel Vechi şi Sfântul Nicolae.  În anul 1891 au început săpăturile la puţul Sfântul Ioan cel Nou care a fost exploatat până îm 1957 cu ajutorul unei instalaţii unice în ţară, o maşină de extracţie cu aburi.   Minele Pavel (numită mai târziu 1 Mai) şi Sfântul Petru,  au utilizat metode performante de exploatare a sării. Din anul 1993 au început noi extracţii la Ocnele Mari, în punctul Coceneşti folosindu-se cele mai moderne metode de exploatare  pe plan mondial.

            În acest moment, datorită închideriii exploatării minei în aripa de vest, s-a amenajat un punct turistic subteran care cuprinde spaţii de agrement şi de joacă, un muzeu şi cea mai mare biserică subterană din ţara noastră. Spaţiul destinat vizitării cuprinde în total 10000 de metri pătraţi, se află la o altitudine de 226 de metri faţă de nivelul mării, iar temperatura nu depăşeşte 15 grade C. Accesul se face printr-o galerie de 1200 metri, iar în interiorul salinei se găsesc magazine alimentare şi cu suveniruri, terenuri de sport, punct sanitar, cramă, sală de cinema, sală de evenimente, biserică, spaţii de relaxare şi de joacă.

            În salină, datorită efectului terapeutic al aerosolilor salini se pot ameliora boli precum: infecţii respiratorii, astm, bronşită, alergii, silicoză.

            Aerosolii sunt micro-particule aflate în suspensie care se depun pe căile respiratorii superioare, iar cei de dimensiuni mai mici ajung in organele inferioare ale aparatului respirator. Ei contribuie la eliminarea toxinelor, dezinfecţia şi fluidizarea mucoasei şi uşurarea respiraţiei. Timpul de expunere variază între 30 şi 60 de minute pe zi, pe o perioadă determinată de afecţiunea tratată.

 

Resurse: http://www.salinaocnelemari.ro/

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Joi, 06 Octombrie 2022
  • Localitate: Bihor
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: audio
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Tip articol: Bibliografii tematice
Citit 14748 ori Ultima modificare Joi, 30 August 2012 08:22
Ești aici: Home Valcea Valcea Salina Ocnele Mari