Istorie Locala

Luni, 17 Septembrie 2012 14:59

Govora

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Spre Govora duce marele drum bătut, care leagă Muntenia de Ardeal, pe unde au străbătut şi armatele romane.

Ori din ce parte al vechiului regat ar fi să vii, e folosită calea ferată ce începe la Piatra-Olt şi duce spre Sibiu. Din părţile ardelene se ajunge la Govora prin Sibiu sau dinspre Făgăraş pe la Turnu Roş.

Călătoria e plăcută.

De la Piatra-Olt trenul urcă pe valea Oltului, încetul cu încetul terenul se înalţă, până la dea­lurilor de la Drăgăşani. Viile prind a vrâsta cu porumbiştele; domină apoi numai ele, acoperind coasta dealurilor. Cu cât trenul înaintează cu atâta dealurile cresc; viile se ascund în luminişuri de livezi, iar livezile prind a se amesteca cu poala pădurilor care se lasă cătră Olt.

 

 

Sunt regiuni care umple sufletul de mulţumire, nu numai prin sănătoasa arătare a vegetaţiunii variate ci şi prin decorul natural în mijlocul căruia Oltul ş’a croit drum ieşind din munţi.

Gara Govora se află într’un larg peisaj cu să- mănături.

Autobuze ori trăsuri trase de căiuţi mărunţei şi iuţi, te transportă în staţia balneară, la vre-o 12 Km. de gară.

Drumul pe valea pârâiaşului Hinţia, este şi el plăcut.

Intrarea în băi nici nu te înspăimântă prin cine ştie ce strânsură muntoasă, nici nu te indispune prin regiuni arse de soare. Toată vremea adie răcoreala pădurilor de stejar pe la marginea cărora e drumul.

Astfel ajungi, nici nu ştii când, în staţiunea de băi Govora, după ce ai trecut de biserica nouă aburcată pe un umăr de deal, dominând satul cu căsuţele resleţe.

Situaţia. Locul de băi se află ca ’ntr’o pâlnie, la 360 m. înălţime. De jur împrejur să ridică dea­luri împădurite; fagul intră în luptă cu stejarul.

Îmbrăcămintea verde de peste tot, unde îţi îndrepţi privirea, are o mare influenţă liniştitoare. E cu neputinţă ca sănătatea plină a fiinţelor mute să nu deştepte buna dispoziţie chiar în clipe de negură individuală. Verdele păreţilor ce te încon­joară, pe care să sprijină bolla albastră mai adesea sănină, constitue mediul nou în care ajungi, după închisoarea oraşului de peste an.

Cătră sară, când soarele loveşte pieziş în mar­ginea pădurei de fag, bronzându-i covorul de frunze uscate, e atâta linişte în Govora, în cât fumul din ogege se urcă drept în sus, trăgând spre cer o dungă netedă argintie.

Acesta este unul dintre avantajele staţiei balneare Govora.

Cerul cu soarele nu tocmai arzător nici în luna lui Cuptor, se ţine destul de îndelung senin; dealurile cu frunzarele verzi ca nişte baloane ce se rostogolesc spre vale; liniştea deplină fie în amiaza ce nu toropeşte, fie mai ales înspre sară, totul e cu neputinţă să nu prefacă dispoziţia ursuză adusă din oraş sau ca tovarăşa bolii, într’o adâncă

mulţumire de viaţă. Natura îşi exercită puterea ei lecuitoare.

Asemenea condiţiuni naturale nu sunt de neglijat când e vorba de însănătoşire, care se capătă nu numai din băi dar şi din conditiunile în care sunt luate.

Istoricul staţiunei balneare de la Govora, nu e tocmai lung. Nu ajunge până la Romani, care însă se ştie sigur că folosiră bunăoară apele sărate dela Ocna-Sibiului.

De descoperirea izvoarelor minerale de la Govora se leagă numele marelui om de stat Ion C. Brătianu.

Pe valea Hinţii, unde se află azi Govora, încer­case cineva, în 1874, să sape un puţ, în speranţă că va da peste petrolul, arătat prin oare care semne.

N’a găsit în abundenţă ce căuta; în schimb în puţul săpat s’a adunat apă din adânc, care s’a arătat că conţine iod în cantitate însemnată.

Peste acest puţ părăsit au dat în 1885 Ion. C. Brătianu şi Col. Dr. N. Zorileanu. Soarta staţiunii Govora a fost astfel hotărâtă; drept recunoştinţă, busturile celor doi întemeietori ai Govorei stau de veghe în frumosul parc.

Câţi-va ani dearândul Ion. C. Brătianu a făcut băi de iod, în apa adusă la mănăstirea Govora.

Întâmplarea aceasta a fost norocul localităţii.

Convins de minunata influenţă a apei, Ion. C. Brătianu imediat a luat măsurile indicate. S’a în­ceput captarea izvoarelor în 1887, după studiile vestitului hidrolog Bochet, autorul captării apelor de la Vichy şi Aix-les-Bains. Încă se mai păstrează parte din clădirile făcute la 1887, socotit ca anul întemeierii băilor de la Govora.

Prosperitatea staţiunii începe însă de Ia 1910, când iea naştere Societatea particulară „Govora

Călimăneşti". Condusă cinstit, cu pricepere şi neo­bosit dor de îmbunătăţire, staţiunea Govora repede- repede devine cea dintâi din vechiul regat, în ce privesc instalaţiile de băi şi întreg confortul modern.

Se introduce lumină electrică peste tot; se aduce apă de băut curată, limpede din Valea Otăsăului, de la 5 Km. depărtare.

 

Otelul clădit de societate, are peste 200 încă­peri. E prevăzut cu tot confortul otelurilor mari din străinătate : ascensor, calorifer, sală de lectură cu o bibliotecă bogată, sală de radio, apă caldă şi rece etc. Pe deasupra nu este scump, faţă de ma­rile înlesniri de trai, dintre care nu cea mai puţin in- portanţă sunt băile minerale ce se pot face în otel.

 

Aspectul staţiunii. Cu toată configuraţiunea regiuni ca o pâlnie, există destul spaţiu, pentru ca să nu fie prea îngrămădite clădirile înmulţite pe fiecare an.

De la marginea pădurei din spatele frumoasei

vile a silvicultorilor de curând pusă la dispoziţia vizitatorilor, se poate prinde pitorescul staţiunii.

Otel Palace, ca un castel, se înalţă cu cele 6 rân­duri deasupra bolţii de frunzar din jur. Nu mai puţin pitoresc este aşezat pe alt dâmb mai înăl­ţat, Sanatorul militar, iar la capătul sudic al lo­calităţii se înalţă biserica nu de mult isprăvită. Intre aceste clădiri mai răsărite stau ascunse printre crengile dese ale arborilor, un număr din an în an tot mai mare de vile şi case particulare, care au transformat locul de băi într’un târguşor, în care viaţa nu încetează nici în timpul iernii.

Natura predomină; acoperişurilor de case abea se văd din frunzarul ce le umbreşte.

 

 

Apele minerale, au dat renumele staţiunii, legat de Govora în scurt timp, şi cu drept cuvânt.

Din jocul forţelor geologice, aici dea dreapta Oltului, sub poala muntelui, a ieşit la iveală un pachet de pături cu sare şi petrol, deci asemănă­toare acelor care, spre răsărit de Dâmboviţa, se întind dealungul Carpaţilor.

Pachetul de pături, în dreptul căruia se află Căciulata-Călimăneşti, Olăneşti ori Govora, stră­bătând ca un pinten spre suprafaţa pământului, a prilejit ivirea izvoarelor minerale.

Pentru înţelegerea tăriei apelor de la Govora deci a puterii lor de tămăduire, trebuie să se cu­noască tocmai această norocoasă întâlnire a celor trei elemente minerale care, luate în sine, fiecare în parte sunt tămăduitoare. Se găseşte iod, ală­turea de pucioasă şi de sare: apele aduc cu ele din adânc .şi ceva din compoziţia petrolului, pe lângă care curg. Intre formarea petrolului şi apele sărate, iodurate, există de astfel o strânsă legătură.

In restul României sau în ţările străine, apele care lecuiesc reumatismele sunt sau numai sărate (Sovata), sau au mai multă pucioasă (Pucioasa) ori numai urme de iod. La Govora apele cuprind toate aceste elemente. Izvoarele iodurate sunt scoase de la 100—150 m, adâncime prin 4 sonde. Analiza lor arată existenţa sării (72%) dar şi a bromurei şi iodurei de sodiu. Pe lângă supstanţele minerale, apa cuprinde şi o substanţă unsuroasă „govorina“ împrumutată de sigur de la petrol, ceia ce pe aiu­rea nu se găseşte.

Dar faptul că apele vin din adânc, din apropierea petrolului, le mai dă încă un mare avantaj.

Cercetările ştiinţifice mai din urmă au arătat că lecuirea bolilor nu atârnă numai de natura chimică a apelor minerale, ci şi de complecsul stărilor fizice în care se află sărurile din acele ape. Reacţiunea ce se întâmplă în corpul omului, cât face baia, nu se bizue numai pe existenţa pucioasei, a sării sau a iodului în apă, ci de gradul lor de amestec şi de starea lor coloidală. Mai importante sunt acele forţe, tainice până mai eri, cunoscute sub numele de radioactivitate. La Govora, tocmai din cauza acelui pinten de pături care cuprind, cum am spus, şi petrol în ele, apele sunt proaspete, nu fac drum lung de la locul lor de obârşie. Până la faţă n’au avut vreme să piardă prea mult nici din iod, nici din radioactivitate, frântură din forţele puternice care au ajutat la adânc să se formeze petrolul.

Prin urmare, întâmplarea, care joacă mare rol în multe a făcut ca să se întrunească într’un singur loc, la Govora, condiţiuni naturale, care aiurea au ajuns răsleţele. Iod, pucioasă, sare, ceva din substanţele organice ale petrolului, toate proaspăt scoase din rezervorul natural dela adânc, deci cn forţe fizice atât de preţioase, sunt concentrate în

izvoarele folosite la această staţiune privilegiată, nu numai între cele româneşti, dar şi cele streine. Iz­voarele sunt bogate ; apa captată e înbelşugată. Rezer­voarele cu o capacitate de peste 4 milioane litri, asigură buna funcţionare a băilor ori cât de mari ar fi cerinţele.

Pe lângă ape de băi, s’a dat şi peste un izvor de apă bună de băut (Izvorul Ferdinand), uşor mineralizat. Are o acţiune mult asămănătoare apei de Căciulata, căci topeşte cristalii urici, depuşi la încheieturi ori chiar în rinichi. Folosinţa ei măreşte pe dinlăuntru, efectul băilor făcute.

Ce boli se tămăduie la Govora? Înainte de orice, acele care sunt la noi mai obişnuite de şi adese nesocotite, anume: guta şi reumatismul.

Guta este o boală de hrănire. Când organismul îndopat cu toate bunătăţile luate fără măsură, nu poate dovedi să elimine produsele formate prin arderea lăuntrică a hranei, acele produse se adună unde pot, mai ales la încheieturi, stânjenind mişcările, devenite dureroase. Când nu se bagă de la început în samă, asemenea otrăvuri neeliminate din corp, pot provoca multe turburări în organism.

Guta nu este numai boala bunului trai. Ea provine şi dintr’o meteahnă în buna funcţionare a organismului. Arderea nu se face complect ori eliminarea din trup a produselor otrăvitoare este defectoasă.

Guta, podagra, este destul de răspândită la noi şi din cauză că încă nu am ajuns la gradul de cultură necesar, ca să ne dăm seama fiecare de normala funcţionare a trupului.

La noi bunăoară nu se cunoaşte ce e gimnastica, făcută metodic, zilnic, pentru activarea funcţiunilor hrănirii. Trăim aşa, cum dă Dumnezeu, mâncând în neştire, bând în neştire, fără nici o mişcare alta decât acea de acasă la datorie şi îndărăt. Şi de odată, la o vârstă nu tocmai înaintată, ne trezim cu dureri gutoase. Ne omorâm singuri cu zile.

Noroc de apele minerale, cum sunt acele de la Govora. Luând măsurile din vreme, guta şi reu­matismele felurite, cu tot alaiul lor de variaţiuni (la încheieturi, reumatism muşcular, artritism etc.) pot fi oprite în loc şi chiar cu totul lecuite.

Dar iodul şi sulful, mai ales iodul, este socotit printre medicamentele care dau bune rezultate şi împotriva afecţiunilor sifilitice, după cum pucioasa lecueşte exemele, erupţiunile de piele de natură artritică.

Varicile atât de des întâlnite la femei, ca urmare a naşterilor cât şi bolile vinelor zise flebite varicoase sunt mult ameliorate prin băile de la Govora.

Băile de la Govora sunt bune de altfel şi pentru oamenii sănătoşi, dar slăbiţi, anemici, osteniţi de munca de peste an.

Judecata însăşi duce la asemenea încheiere.

Intre compoziţia apei de mare şi acea de la Govora, în esenţial, nu este mare deosebire. Ace­leaşi elemente chimice şi într’o parte şi în alta, însă în alte proporţii. Băile de la Govora pot avea ace aşi acţiune de întărire, de biciuire a organis­mului lenevit, ca şi apa de mare.

Liniştea admirabilă din staţiune, aerul ozonizat, vegetaţia bogată, temperatura potrivită, care nu trece de 25° nici în toiul căldurilor de vară, sunt condiţiuni care măresc acţiunea băilor şi la cel bolnav, dar şi la cel sănătos.

Pentru aceştia mai joacă un rol însemnat şi putinţa escursiunilor, arătate mai în colo.

Instalaţiuni. Natura a dat tot ce putea da, pentru ca viaţa la Govora să fie cu folos dusă şi plăcută; nu ştii cum trece vremea.

Pe lângă ceia ce natura a dat, trebue de ţinut seamă şi de ceia ce a săvârşit omul.

In această privinţă „Societatea Govora-Căli- mâneşti“ poate fi dată ca exemplu şi altora, de gospodăria pricepută, de chibsuiala în toate, pentru a folosi cât mai mult darurile naturii.

In Otelul Palace, al Societăţii, sunt instalaţiuni luxoase de băi. Ca şi în staţiunile străine, bună oară Pistiany unde se duc mulţi români, bolnavul care locueşte în acel Otel, ieftin, curat, cu toate înlesnirile de trai, poate face băile, scoborându-se cu ascensoriil de la orice etaj în subsol.

Adevăratul stabiliment balnear, este o clădire mare; cuprinde 146 cabine şi cade de faianţă ce se pot ţine într’o curăţenie perfectă.

O aripă din această clădire, este rezervată in­stitutului de fizioterapie, cu cele mai moderne in-

stalaţii întru nimic inferioare celor similare din străinătate.

In primul rând sunt instalaţiunile de inhalaţie şi pulverizaţie, cu apa care conţine sare, iod, sulf, după boli. Astmaticii, după o cură la Govora au respiraţia uşurată peste an; cei cu răguşeli, să tămă- duesc. Instalaţiunile sunt asemenea celor, vestite, de la Reichenhall nu numai ca tehnică dar şi ca apă pulverizată.

Există instalaţie de aer comprimat pentru asmatici, sau cei cu scleroze pulmonare.

Pe lângă cele pomenite, mare parte din încăperi sunt folosite pentru electroterapie, adică mărirea acţiunei apei minerale prin puterea electrică, care face ca reacţiunea să fie mai vie, mai folositoare.

Sciaticele dureroase, nevritele, se lecuiesc mai lesne prin aplicarea electricităţii, după cum cu­renţii galvanici întrerupţi sunt indicaţi în paralizii, lenevirea stomacului, a intestinului.

Există şi o sală cu mecanoterapie, ca la Karlsbad, iarăşi pentru punerea în activitate a muşchilor.

Nu lipseşte nici instalaţiuni de termoterapie, întrebuinţată la nevralgii (termoterapie cu lumini albastre), instalaţiuni de diatermie, atât de între­buinţată azi etc.

După cum se vede cura la Govora nu se bizuie numai pe minunea apelor naturale, ci şi pe in­stalaţiunile moderne pentru folosirea acestor ape mai cu eficacitate.

Până şi cură de soare se poate face pe terasele Otelului Palace.

 

Sursa: I. Simionescu, Govora şi Călimăneşti în Cunoștințe folositoare din lumea largă, nr 48,București, Editura Cartea Românescă, [1930], p.7-15.

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Joi, 06 Octombrie 2022
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 8063 ori Ultima modificare Marți, 18 Septembrie 2012 13:18
Mai multe din această categorie: « Salina Ocnele Mari Govora - Escursiuni »
Ești aici: Home Valcea Valcea Govora