Istorie Locala

Joi, 20 Septembrie 2012 12:32

Istoria satului vâlcean Bratovești

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Este aşezat la apus de satul Titeşti, pe şoseaua forestieră Cornet – Tărure. În preajma întemeierii satelor feudale (sec.al-XIV-lea), deşi era condus de vechea obşte liberă a moşnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcaşi ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său.

       Ţăranii (moşnenii) deţineau terenul situat peste Valea Satului, înspre miazăzi, adică proprietăţile cuprinse între ,,Uliţa Popii’’ şi ,,Uliţa Priporului’’, cu locurile din jur.

       Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuieşti, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865.

       Nu se cunosc împrejurările prin care această parte a satului a devenit proprietatea Mănăstirii Cozia. Legenda, depănându-şi povestirea, arată că mănăstirii i-a fost dăruit un clopot imens care se auzea la mari distanţe.Vodă ar fi poruncit ca întreg ţinutul în care se aude sunetul clopotului să fie al acestei mănăstiri. Prezentăm această legendă.

 

 

                             Legenda primului clopot al Mănăstirii Cozia

 

         ,,Era în toamna anului în care Mircea Voievod terminase de clădit mănăstirea Cozia. Călugării primiseră din partea bunului domn moşii pentru frumoasa mănăstire. Dar ei se rugară, linguşitori, pentru moşie, încât domnul, fiind un bun credincios şi văzând cum se tânguiau, le spusese că moşia lor să se întindă cât se va auzi clopotul ce urma să fie turnat şi aşezat în clopotniţa mănăstirii.

         Călugării comandară un clopot uriaş. Turnat gata, acesta cu greu a fost adus într-un car tras de şase perechi de boi voinici. Ultimul popas pe care l-au făcut căruţaşii, venind dinspre Ţara Ardealului, a fost nu departe de Cozia – la vărsarea Lotrului în Olt. Moşnenii de prin aceste locuri, aflând vestea, au venit să-l vadă.

         Spre un grup de oameni mai în vârstă, un unchiaş pirpiriu se apropie tăcut şi îngândurat:

   - Fraţilor, acest clopot nu-i făcut pentru ca la bătăile lui să ne închinăm !

   Toţi se uitară nedumeriţi la el.

   -Da, da – continuă el – când va bate acesta, sunetul lui ne va lovi ca un bici. Dacă vântul nu va bate dinspre izvoarele Lotrului, ca să ne apere de vuietul lui, apoi vă spun eu că vom pupa tălpile călugărilor şi nu ne vom mai chema moşneni.

   Oamenii tresăriră. Abia acum îşi dădeau seama că moşul are dreptate.

   -Acesta-i clopotul lăcomiei, zise cineva.  

   -De făcut nu mai e nimic, continuă moşneagul, decât să facem o jalbă la Domnie şi să spunem că neam de neamul nostru moşneni am fost şi nu vom intra în moşia Cozia, orice s-ar întâmpla!

   -Credeţi că jalba ne va scăpa de belea? întrebă un altul.

   Oamenii se uitară la unchiaş, unchiaşul se uită la clopot, apoi la tovarăşii săi.

   -Numai cu o minune ne mai putem scăpa, mai adăugă moşul, plecând încet, la fel de tăcut şi îngândurat cum venise.

   În faţa mănăstirii, toţi călugării, îmbrăcaţi cu sutane lungi şi potcapetele pe cap, ieşiră, în frunte cu stareţul, să vadă clopotul mult aşteptat.

   Conducătorul convoiului, îmbrăcat cu o haină de pănură, încălţat cu opinci, iar după gât atârnându-i o traistă cu baieră, se apropie de stareţ, îi sărută mâna şi-i zise smerit:

   - Sfinţia-ta, clopotul este adus fără stricăciuni. Aş ruga pe sfinţia-voastră să-mi ierte îndrăzneala, dar oamenii se grăbesc să plece şi m-au trimis pe mine să cer plata.

     Stareţul îl privi cu ochii săi lucii şi-l măsură din cap până-n picioare.

     -Cum crezi că mănăstirea care abia s-a zămislit, poate plăti atâta bănet? Oamenii să fie mulţumiţi că vor fi amintiţi în slujbă pentru ajutorul lor.

     -Da, sfinţia-ta, oamenii au fost tocmiţi cu bani, nu cu vorbe şi …

     -Nu ţi-e ruşine să vorbeşti aşa cu un trimis al Domnului, care se chinuieşte pentru ticăloşiile voastre? De unde eşti de fel, de vorbeşti cu atâta îndrăzneală?

     Căruţaşii se apropiară la sfada de strigăte ale stariţului. Văzând că nu le dă nimic pentru munca lor, se uitară întrebători la şeful convoiului. Acesta privi la tovarăşii lui, făcu un pas către stareţ şi-i zise apăsat:

     - Mă numesc Ion Ciurea şi sunt moşnean din Brezoi. Nu am nevoie de banii tăi pentru mine, ci pentru oamenii ăştia care s-au trudit alături de boi ca să scoată clopotul la deal. Fie ca el să nu dăinuiască mult atârnat în clopotniţă!

     Stareţul rămase înmărmurit de îndrăzneala lotreanului. Acesta însă se suci pe călcâie şi dintr-o săritură sprintenă fu călare. Se îndreptă apoi, în pas uşor, pe firul Oltului, în sus.

     Târziu se dezmeticiră şi călugării şi izbucniră în blesteme şi ameninţări. Ion Ciurea însă nu mai auzea. Clopotul rămase în căruţă, oamenii dejugară boii şi plecară şi ei necăjiţi de răspunsul stareţului.

     În zilele ce urmară, dulgherii lucrară clopotniţa. După o săptămână, ea fu gata. Urma să fie ridicat clopotul, lucru greu, la care călugării chemară multe braţe în sprijin. Era o zi însorită. Oltul curgea domol, nu departe de locul lucrării. După o zi de muncă încordată, clopotul nu putu fi pus decât pe butucii aflaţi dedesubtul locului unde urma să fie agăţat. A doua zi dimineaţa, oamenii veniră fără tragere de inimă. Ştiau că lucrează degeaba, ba urmau să fie şi sub stăpânirea călugărilor. După opinteli zdravene, spre amiază, clopotul fu ridicat până la grindă. Urma să se bată pana groasă de fier şi să fie stricată schela de butuci de dedesubtul ei, să-l lase atârnat.

     După odihnă, oamenii se apucară iar de lucru. Veni şi stareţul cu toţi călugării. Meşterul dulgher se apropie de el şi-i zise:

     -Sfinţia-ta, clopotul e prea mare şi, după ce-i vom scoate schela, mi-e frică să nu se rupă clopotniţa.

     -Nu se va rupe, prostule, căci îl ridicăm pentru slava lui Dumnezeu. Hai, daţi-i zor !

     Meşterul îşi strânse oamenii şi le spuse:

     -Oameni buni, clopotul e greu şi, dacă veţi vedea că nu ţine clopotniţa, lăsaţi orice şi fugiţi. Dacă va cădea, face grămadă mare în calea lui.

     Un murmur de aprobare se ivi printre oameni.

     -Nu vi-i frică de Dumnezeu, ticăloşilor, să-l lăsaţi să cadă? Să-l sprijiniţi cu spinarea voastră! Să cadă pe voi, dar să nu-l lăsaţi. Cum credeţi voi că vom fixa hotarele mănăstirii dacă va cădea? – zise stariţul îndreptându-se spre oameni, strigând şi dând din mâini.

     -Apucaţi-vă de lucru şi nu uitaţi ce v-am spus, zise meşterul oamenilor săi.

     Aceştia se apucară de treabă. Prinseră toarta clopotului de grinzile groase de stejar, apoi începură să strice schela. Se apropiau cu teamă de clopotniţă. Meşterul se dădu lângă punctul slab al schelei şi cu toporul începu să o strice. După multe bocănituri, aceasta se prăbuşi. Clopotniţa se clătină şi pârâi.

       Oamenii lăsară schelele şi fugiră. Stareţul privea cu pumnii la gură şi se ruga să nu cadă.

      -Să vină meşterul la mine! strigă stareţul.

       Meşterul veni şi zise:

       -Sfinţia-ta, clopotniţa nu va ţine mult.

       -Taci şi nu vorbi cu păcat – se răsti la el stareţul. Azi e sâmbătă şi mâine vom trage clopotul. Voi trimite în toate satele din împrejurimi câte un călugăr. Dacă se vor auzi bătăile clopotului în acel sat, apoi acela va intra în stăpânirea mea şi a moşiei mănăstirii cu toate pământurile lui.

       Veni şi seara. Călugării intraseră deja în satele vecine. Odată cu ivirea zorilor, oamenii din satele Loviştei se sculară şi aşteptau acum să audă clopotul. Ştiau că de sunetul lui atârnă libertatea lor.

       După slujbă, stareţul veni cu tot alaiul de călugări şi slugi lângă clopot. Îl stropiră cu aghiasmă, îl ocoliră cântând cu praporele în frunte. Cu ochii lucioşi şi cu mâinile tremurânde, stareţul apucă frânghia clopotului şi trase. Clopotul nici nu se clinti. Strigă atunci la călugări:

       -Veniţi, fraţilor, şi trageţi şi voi. Nu vă e ruşine să mă lăsaţi singur, bătrân cum sunt?

       Vreo zece–cincisprezece călugări se repeziră şi traseră de frânghii. Clopotul se mişcă, dar se mişcă şi schelăria. Pârâi îndelung. Călugării fugiră care încotro.

       -Trageţi, trageţi ..zicea stareţul, privind cu ochii holbaţi, dând din mâini şi strigând. Călugării se opintiră iar tare. Un dangăt puternic ce-i asurzi pe toţi izbucni de sub pălăria clopotului. Urmă o a doua bătaie, şi mai puternică, după care un pârâit şi trosnituri grozave îi puseră pe fugă. Clopotul şi clopotniţa se prăbuşiră vuind. Săreau ţăndări şi scânduri. Uriaşul clopot se rostogoli, lovindu-se de toţi bolovanii.

       -Se duce în Olt!…Se duce în Olt!…

       Clopotul se izbi de un bolovan şi, după un salt înalt, se prăbuşi în apele tulburi ale Oltului. Stropi mari săriră în lături, apoi apa acoperi totul. Oltul îşi urma nepăsător drumul lui de veacuri. Călugării şi stareţul se văicăreau pe mal, cu mâinile pe cap. Mormăiau în neştire.

     -Clopotul…Clopotul nostru!

       De atunci, primul clopot al Coziei n-a mai putut fi scos din Olt, pierzându-i-se urma pentru totdeauna’’ (3, pag. 100).

      

         Sâmburele de adevăr desprins din legendă este că atât Mănăstirea Cozia, cât şi Schitul Cornet au avut multe proprietăţi în ţinutul Loviştei, nu datorită sunetului clopotelor, ci datorită daniilor făcute de anumiţi voievozi. Aceste terenuri au fost răscumpărate de înaintaşii noştri, iar altele s-au păstrat până târziu.

         Atestarea documentară a satului Bratoveşti reiese din următorul document pe care-l prezentăm în fragment:

         ,,…1519 (7027) ianuarie – august 10 Piteşti – Neagoe Basarab V.V. fiul lui Basarab V.V. întăreşte slugerului Dragomir şi fetei sale Neacşa stăpânirea asupra părţilor din Şuici cu vie la Sălătruc, Podeni, Pleşeşti, Voiceşti, Măldăreşti, Găujani, gura Dângeştilor, Suica cu munţii, Cepari, Neagra, Seliştea Mare, Seliştea Mică, Seliştea Todireştilor, munţii Olanu şi Pietriceaua, Bumbuieşti jumătate, Bratoveşti cu muntele Dosul Mogăi …’’ (d, pag.41).

 

           Şi vechimea acestui sat este cu mult mai mare decât cea prezentată mai sus.

           Dania domnitorului Neagoe Basarab este întărită prin hrisovul domnesc dat de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689 (7197), iulie, 13:

           ,,…Constantin Brâncoveanu V.V. porunceşte căpitanului Alexandru din Lovişte să dea înapoi Mănăstirii Cozia bucatele luate din satul Bratoveşti, care aparţineau Mănăstirii Cozia şi să nu se mai atingă în viitor de ceea ce aparţine mănăstirii, altfel vor fi pedepsiţi de domnitor’’ (d, pag. 291).

          

           Delimitarea pentru clăcaşii din satul Bratoveşti s-a efectuat de către locotenentul Condeescu, în conformitate cu prima reformă agrară din 14/26 august 1864, dată în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

           Prezentăm delimitarea făcută de locotenentul Condeescu, din fosta proprietate a statului de la munte:

 

                                                               Actu

 

          ,,Conform contractului Domnului Ministru de Finanţe Nr.23, prin care m-am însărcinat a delimita moşiile statului viind astăzi 15 sept.1865 la comuna Bratovoeşci din Argeş, plasa Loviştea, proprietatea statului de munte, ca să delimitez dreptul foştilor clăcaşi, potrivit legii rurale din 14 august 1864 – Subsemnatul a procedat cerând mai întâi de la D-l Primar al acestei comune atât procesul Comisiei Ad – Hoc, cât şi lista constatatoare de numărul clăcaşilor şi categoriile lor, care făcând socoteala s-a constatat precum urmează:

               9     Fruntaşi câte 11 pogoane                     =99 pogoane.

  1. 13Mijlocaşi cate 7 pogoane şi 19 prăjini =101 pogoane şi 7 prăjini.

               14   Toporaşi câte 4 pogoane şi 15 prăjini =64 pogoane şi 18 prăjini.

               36   Vatra Satului                                       =11 pogoane şi 8 prăjini.  

                       Biserica Satului                                   =17 pogoane, 8 prăjini, 38 stânjeni.

                       Total                                                    =293 pogoane, 8 prăjini, 38 stânjeni.

 

         Această sumă de pogoane am delimitat-o conform procesului – verbal compus de comisiunea ad – hoc prin punctele următoare; începând prin punctele arătate pe planul Nr.1 sub piscul cu petriş am mers cu stânjeni 38, la movila hotărâtă cu Moşnenii, arătat pe planul Nr.2 şi de aici cu stânjeni 529 movila veche de lângă drum arătată pe planul Nr.3, de aici cu 220 stânjeni până la movila arătată pe planul Nr.4, cu numele Pomului Bârţă şi de aici pe muchia feţei cu stânjeni 210 la punctul arătat pe planul Nr.5, la bolovan, de aici, cu stânjeni 330 la movila spre proprietatea arătată pe planul Nr.6, la Bumbuieşti cu 354 stânjeni în Coasta Cazanului pe punctul arătat pe planul Nr.7, şi de aici cu stânjeni 552 la Carpeni arătat pe planul Nr.8, de aici cu stânjeni 346 arătat pe planul Nr.9, la Piscul cu petriş şi de aici cu stânjeni 39 şi ½ la punctul arătat la Nr.1.

         Într-acesta sub litera a       - pag.1. – Prăjini 12   stânjeni 20.

         Curtea Proprietăţii litera b - pag.1. – Prăjini 12   stânjeni 28.

         Gârla cu nisip                     -   pag.10       -                   -

         Drumul moşiei                   -       -       Pogoane 2.  

         Apa Vizuinii                       -       -       Pogoane 1.

                             Total pogoane       =       pogoane 16 stânjeni 48.

 

 

         Care cu pogoanele sus arătate drept foştilor clăcaşi de 293 pogoane 9 prăjini 38 stânjeni – face suma totală 309 pogoane 10 prăjini şi 32 stânjeni.

         Vatra satului am delimitat-o începând din punctul Nr. I – Movila lui Dumitru, de aici cu stânjeni 190 despre sud – vest linie dreaptă până la movila Nr. II în curtea proprietăţii şi de aici cu stânjeni 22 linie dreaptă până la movila Nr. III în colţul curţii proprietăţii de aici trece apa până la movila Nr. IV – Valea Morilor de aici spre S – V cu stânjeni 382 până la movila Nr. V – în apa Viezuinelor de aici am mers pe marginea gârlei până la Nr.6, în apa Viezuinelor şi de aici cu stânjeni 160 până la movila Nr.7 în Faţa Dealului, de aici cu stânjeni 437 trecem de două ori gârla şi drumul o dată la movila Nr.1 de unde am început.

         Prisosul fiind de 11 pogoane 8 prăjini şi 38 stânjeni s-a dat la izlaz.

         Cu modul acesta am delimitat precum…’’ (21, pag. 86).

    

         Prezentăm şi Planul comunei Bratoveşti din Plaiul Loviştea, Judeţul Argeş, de repartiţia ce s-a făcut pentru foştii clăcaşi aflaţi pe această proprietate.

  

         ,,După a dumnealor cerera şi învoire; mai întâi s-a măsurat moşia; făcându-se socoteala au ieşit pogonu.

           După aceasta s-au scăzut toate văile şi paraiele după cum se vede în plan, asemenea şi toate drumurile aflate în această comună şi locurile proprietăţii rămase în comun sau casei, dintr-ale locuitorilor:

 

1) Frangu Bobeică                         11 pogoane       7 prăjini       8   stânjeni        

2) Oprea Manu                               11   - II -         7   - II -               -

3) Şuiceanu Năstase                       11   - II -         7   - II -       28 stânjeni

4) Achim Bobeică                         11   - II -         7   - II -       30 - II -

5) Stanciu R. Ciopei                       11   - II -       7   - II -       14 - II -

6) Ghe. Ion Popa Grigore               11   - II -       7   - II -       22 - II -

7) Andrei Duţă R. Bobeică             11   - II -       7   - II -              -

8) Alexe Ciopei                               14   - II -       7   - II -         4   stânjeni

9) Niţă Dinu Zamfir                       11   - II -       6   - II -       7   - II -

10)Ion Alexe Ciopei                         8   - II -         2   - II -       21   - II -

11)Ghe.Din Boeru                           8   - II -         2   - II -       36   - II -

12)Petre Ciopei                                 8   - II -       2   - II -         3   - II -

13)Nicolae Achim (Alexe Popa)     14   - II -             -                     -

14)Ghiţă Diaconu                             8   - II -         2 prăjini             -

15)Sandu Şerban                               8   - II -         2   - II -       37 stânjeni

16)Petrică Văduva                             8   - II -        2   - II -       37     - II -

17)Constantin Ciopei                         8   - II -         2   - II -       36     - II -

18)Ioana lui Pătru                             8   - II -         2   - II -         6     - II -

19)Constantin Luca                           8   - II -         2   - II -               -

20)Şerban Alexe                               8   - II -         2   - II -       36 stânjeni

21)Ioana lui Bucur                             8   - II -         2   - II -         8     - II -

22)Nicodim Dănilă                           8   - II -         2   - II -       21     - II -

23)Ioan Cârstea                                 4 - II -         22 - II -       20     - II -

24)Ghiţă Martin                                 4 - II -         22 - II -               -      

25)Stanciu Badea                               7 - II -         12 - II -       6 (de la Pătru Moraru ½)      

26)Ghe.Ioan Dumitru                        4   - II -           22 - II -         12 stânjeni

27)Iorga Popescu                             7 - II -           5   - II -     36(de la Pătru Moraru ½)  

28)Ioan Oprea Manu                         4   - II -           22 - II -         20 stânjeni            

29)Pătru Moraru                               (vândut şi trecut la Stanciu Badea şi Iorga Popescu).

30)Din Radu Ciopei                         4   pogoane     22 prăjini       7 stânjeni

31)Stana lui Martin                          4     - II -       22   - II -         7     - II -

32)Ioan D. Priporeanu                     4     - II -       22   - II -                 -

33)Ghiţă Ghe. Ciopei                       4     - II -       22   - II -                -

34)Constantin Popa Dumitru           4     - II -       22   - II -                 -

35)Stanciu Ghe. Ciopei                     4     - II -       22   - II -         34 stânjeni

36)Mănăilă Ţiganu (cu băiatul Chitu)   (A vândut casa şi pământul lui Cojenete)

37)Locurile bisericii                         5   pogoane           -                           -

38)Alexe Ciopei                               5     - II -         14 prăjini                 -

                                                                (Azi numite locurile,curtea)

39)Alexe Ciopei                               5     - II -           14 - II -                     -

                                                                 (Locurile rămase pentru schimb).

 

         Aceste locuri s-au măsurat pe unde locuitorii au arătat posesiunea dumnealor şi s-au împărţit după cum se arată mai sus la numele fiecăruia şi după cum se vede din acest plan în parte şi li s-au lăsat locuitorilor şi câte o schiţă de plan la mâna fiecărui locuitor în parte pentru locurile ce au în posesiune şi un proces – verbal a le servi la trebuinţă.’’

                                               1886, luna martie

                                                         Măsurători Raportit (S.S) D. Popescu

       Acest plan s-a copiat de Achim Emilian şi Achim Nicuşor, după copia lucrată de P.Popovici la Cepari,în anul 1933,luna septembrie,ziua 30 şi care se găseşte la preot Gh. Popescu, iar această copie s-a semnat de cei de mai sus, spre neschimbare.

       Scara folosită atât în efectuarea planului de măsurătoare a suprafeţei statului, cât şi a planului cu terenurile delimitate pentru fiecare împroprietărit, a fost întocmită pe stânjenul lui Şerban – Vodă: un stânjen = 1,965 m.

       Prin Legea Rurală a lui Cuza – Vodă, anul 1864, mai întâi a fost ,,secularizată’’ averea mănăstirii; averea aceasta a trecut în proprietatea statului, după care s-a trecut la împroprietărirea clăcaşilor.

       Locuitorul Achim I. N. Niculae (72 ani, în anul 1972) ne-a informat că în satul Bratoveşti există două neamuri de Achim: neamul de moşneni, din care şi-a tras obârşia şi dumnealui şi neamul Achim (Vilău) care sunt veniţi din Gruiu Lupului, comuna Racoviţa. Neamul lui Paroş îşi are originea în satul Blănoi, comuna Racoviţa, neamul lui Istrate în satul Spinu, comuna Perişani, neamul lui Priporeanu în Pripoara, Perişani, al lui Niţă (Stăncioiu) – Cojenete în localitatea Păuşeşti Otăsău – Vâlcea, iar al lui Dobrin în satul Spinu, Perişani.      

       Terenurile deţinute astăzi de locuitorii satului Bratoveşti se împart în trei categorii: 1)moştenire – cele două uliţi şi împrejurimile; 2)delimitare – provenite din împroprietărire prin Legea Rurală din 1864; 3) cumpărătoare – terenurile pe care la vom descrie mai jos, în izlaz şi pădure, pe chingi, până-n Valea Stogului.

       Terenurile denumite din ,,pristos’’, acaparate de anumiţi cetăţeni, sunt cele denumite şi rezervate de locotenentul Condeescu, în suprafaţă de 11 pogoane, 8 prăjini şi 38 stânjeni, denumite corect ,,prisos’’.

       Terenurile denumite din ,,delimitare’’ n-au fost primite în mod gratuit, deoarece împroprietărirea s-a făcut contra cost.

       Harnicii locuitori ai satului Bratoveşti, în majoritate neamuri şi foarte uniţi, au cumpărat şi suprafaţa de 270 pogoane de pădure şi izlaz, tot din fosta proprietate a statului de la munte. Aceste suprafeţe, cu denumirea de ,,terenuri din cumpărătoare’’, le prezentăm în cele ce urmează:

 

                                                    România

                       Administraţiunea Domenilor şi Pădurilor Statului

                       În numele Alteţei Sale Regale: CAROL - I -

                                       Titlu de perpetuă proprietate

 

       ,,Noi Ministrul Secretar de Stat la departamentul Financelor, în virtutea art.1 şi 21 din legea de la 31 Martie 1868, modificatoare celei din 13 Iulie 1866.

         Pe temeiul aprobării dată de Comitetul Central al Vânzării bunurilor Statului în şedinţa de la 20 Decembrie 1868, a încuvinţărei Consiliului Miniştrilor din Şedinţa de la 23 Decembrie 1868 şi a întărirei Domneşci dată asupra raportului Nr. 2912 de la 24 Decembrie1868, în baza cărora s-a efectuat vinderea de veci a moşiei Bratoveşci ca de două sute şaptezeci pogoane fostă a Monăstirii Cozia din Judeţul Argeşu – Com.Titeşti, către Domnu Alexe Ciopeiu şi locuitorii Cătunului Bratoveşci.

         Văzând că D-nul, cumpărător conformându-se art.21 aliniatul (a) şi Legea Vânzărilor mencionată mai sus, a achitatu întregul preciul acestei moşii de lei douăzeci şi şapte mii cincizeci N = 27050, după cum se constată din corpul obligaţiunei Nr.=38/869 ale cărei cupone sunt tote plătite.

         Liberăm D-lui Alexe Ciopei şi locuitorilor Cătunului Bratoveşci prezentul actu de perpetuă proprietate şi-l declarăm definitiv proprietar al moşiei Bratoveşci ca de două sute şapte zeci pogoane care i s-a vendut aşa precum s-a posedat de stat şi ale cărei drepturi şi îndatoriri în ce priveşce vecinătatea trecu de drept deasupra Domniei Sele’’.

         Dat în Bucureşti la anul 1881, luna Februarie 5 zile şi trecutu la Nr.13 Ministrul Financelor.

               (S.S) indescifrabil                               Directorele Administraţiunii Domenilor

                                                                          şi Pădurii Statului

                                                                                           (S.S.) indescifrabil

      

       Prezentăm cererea şi împărţirea pe fiecare cumpărător:

 

      ,,Subsemnaţii locuitori domiciliaţi în comuna Titeşti – Plaiul Loviştea – Judeţul Argeşu, Cătunul Bratoveşci cumpărători ai moşiei din hotarul Cătunului Bratoveşci, Plaiul Loviştea, Judeţul Argeş – Comuna Titeşti, fosta proprietate a statului pendinte altă dată de Mănăstirea Cozia, în întindere totală de pădure şi izlaz, formând un trup învecinat dinspre răsărit cu pârâul Dobri, cu moşnenii Cucoi, despre apus cu delimitarea dată nouă conform legii rurale, despre m.n. cu prin tarlaua dupe Faţa Dealului şi livezile Pajişte, livezi tot ale cumpărătorilor Bratoveşci şi despre miazăzi cu moşnenii Spineni şi pe Valea Stogului cu Eforia al cărui pământ, izlaz şi pădure împărţim acest trup de pământ de izlaz şi pădure din fâşia de pădure întreagă cumpărată de noi de la stat cu actul Nr.13 din 1881 el însuşi din pământ de izlaz şi pădure am căutat ca fiecare din noi să luăm părţi din izlaz, din pădure, din prundul văilor, din toate calităţile în raport cu sumele de bani răspunse la cumpărătoare socotit a una sută lei pogonul, iar din prund vom lua pe deasupra banilor şi tot după sumele răspunse de fiecare din bine şi din rău, indiferent calităţii potrivit sumelor răspunse în condică, aşa că am luat fiecare din izlaz, loc bun şi rău şi numit unde din pădure şi unde din prund când îl vom împărţi după cum urmează:

1) Vasile Vilău, drept suma răspunsă în condică pentru cumpărătoarea moşiei am luat una faşă de pădure ce se învecineşte la răsărit cu moştenitorii casei Nicolae Achim la apus cu chinga de pădure ce are din moştenire Magda a casei decedatului Ion Oprea Man şi cu lăţimea la trăsura I pe poale = 14 stânjeni şi la tr.II şi a-III-a tot la 14 st.; a-IV-a trăsură 12 st. cu o lungime de 580 st.

       În izlaz una bucată în Tâncave vecină la R. Cu Iostin Ciopei, la apus cu moştenitorii casei decedatului Nicolae Toader, lungimea la răsărit de 87 st. , la apus de 110 st. iar în lăţime la M.N. pe lângă pârâu cu 27 st. La M.Z. cu 27 st., iar pe lângă Neaguie Duţă una bucată izlaz în Pârloage lungă de 65 stânjeni şi lată 20 stânjeni se răzoreşte la răsărit cu Mihăilă Şerban şi casa lui Nicolae Toader.

2) Casa Nicolae Achim, am luat în pădure una faşă învecinată la răsărit cu Mihăilă Şerban, la apus cu Vasil Vilău, în lăţime trăsura I, pe poale 25 st., a-II-a 25 st., a-III-a tr.23 st. şi a-IV-a tr.22 st. şi –V-a tr.pe vârfu 20 st., cu o lungime de 580 st.

       Am luat în izlaz 3 bucăţi din care una bucată în faţa Voicului cu o lungime de 86 st. şi lată de 22 st. între Manole Luchian şi Ion Ieftimie. A doua bucată între Toader Nicodim şi Constantin Achim în lungime de 70 stânjeni şi lăţimea 27 st., a treia bucată sub poalele liniei de pădure şi delimitarea lor cu lungimea de 74 st. şi latu dinspre apus 20 st. dinspre răsărit 17 stânjeni.

3) Mihail Şerban am luat în pădure o faşă învecinată la răsărit cu Pr.Dimescu şi la apus cu moştenitorii decedatului Nicolae Achim, în lăţime tr.I pe poale 14 st., a-II-a şi a-III-a tr. Tot 14 st., a-IV-a şi a-V-a tr.12 st., lungă de 580 stânjeni. Am luat din izlaz două bucăţi: I bucată între Gh. Ion Dumitru şi Vasile Andrei cu o lungime de 125 st. şi lată de 10 st., a-II-a bucată se învecineşte la R. Cu moştenitorii casei decedatului Constantin Ciopei, sub linia pădurii, în Plaiul Pârloagelor şi dinspre apus cu moştenitorii casei decedatului Ion Oprea Man, cu o lungime de 60 stânjeni şi lată de 12 stânjeni.

4) Preotul Ghe. Dimescu: am luat una faşă de pădure cu lungimea de 580 st., iar latu tr. I, pe poale 31 st., a doua tr. 30 şi ½ st., a treia tr. 30 şi ½ st., a patra şi a cincea tr. Pe vârf 25 şi ½ st., învecinat la răsărit cu casa Năstase Oprea Man şi la apus cu Mihail Şerban, am luat una faşă în Cordoaia ca de 18 pogoane şi jumătate, învecinată la răsărit cu moşnenii spineni, la apus cu moştenitorii casei decedatului Ion Oprea Man, prin movilele vechi, la M. N. pe vârf cu făşiile celorlalţi părtaşi şi la M. Z. cu Valea Stogului, cu Eforia .

         Am luat în izlaz două bucăţi: una la Crucea Pietri între moşnenii Cucoi şi Pr. Paraschiv Radu, cu lungimea de 110 st. şi latu 24 st., a doua bucată în Carpeni, se învecinează la M. N. cu Vasile Andrei şi la M. Z. cu Gheorghe Domnica şi alţii, cu o lungime de 130 st. şi latu 20 st. Am mai luat una jumătate pogon în Frăsinet în lungime 80 st. şi lat 8 st., între casa Constantin Ciopei şi Iostin Ciopei, una faşă în Opritură lungă de 430 st. şi lată tr. I, pe poale 6 st., a-II-a şi a-III-a tr. tot 6 st., a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf 5 st., pe vârf 4 st., între Manole Luchian şi Iostin Ciopei.

5) Casa decedatului Năstase Marian: am luat una faşă de pădure cu lungimea de 580 st., lăţime tr.I, pe poale 10 st., tr. a-II-a, a-III-a şi a-IV-a de 9 st. şi a-V-a tr. pe vârf 8 st. ce se învecineşte la răsărit cu Grigore Frangu şi la apus cu Pr. Gh. Dimescu. Am luat în izlaz una bucată cu lungimea de 65 st. şi lată de 25 st. între Toader Nicodim şi Pătru Alexe Ciopei.

6) Grigore Frangu : am luat în pădure una faşă lungă de 580 st şi latu la tr.I pe poale de 8 st şi ½, a-II-a tr.7 st. şi ½, a-III-a şi a-IV-a şi a-V-a trăsură de 1 şi ½ stânjeni se învecineşte la răsărit cu casa Ion Oprea Man şi la apus cu Ion Oprea Man. Am luat în izlaz 2 bucăţi: una între Constantin Achim şi Stănică Stanciu în lungime de 72 st, şi latu 25 st., a doua bucată între Sandu Şerban şi casa Luchian Năstase, lungă de 85 st. şi lată 7 st. şi ½.

7) Casa Ion Oprea Man, am luat în pădure una faşa lungă de 580 st., latu de la tr.I, pe poale de 8 şi ½ st., a-II-a şi a-III-a tr.7 şi ½ st., a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf de 7 ½ st., se învecineşte la R. Cu Vasile Popelcă, la apus cu Grigorie Frangu, a-II-a faşă pe plaiul Pârloagelor, lungă de 580 st., latu la tr.I, a-II-a şi a-III-a de 11 st. şi la tr. a-IV-a şi a-V-a pe vârf de 9 st. se învecineşte la R cu casa Ion Priporeanu şi la apus cu casa Grigore Martin, a-III-a faşa de pădure lungă de 46 st. şi lată de 9 st., la toate trăsurile, se învecineşte la R. cu Ion Eftimie, la apus cu Ion Mateescu, a-IV-a faşă de pădure între Iostin Ciopei şi Iordache Ciopei, pe parâu, cu lungime de 430 st., lată 4 st., pe poale, la mijloc 4 st. şi pe vârf de 2 st. Am luat în izlaz una bucată numită în Tâncave, lungă de 110 st., lată despre M. Z. de 20 st. şi despre M. N. 54 st., se învecineşte la R. cu casa Nicolae Toader, la apus cu casa Niţă Din Samfira.  

8) Vasile Popelcă, am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la toate tr.4şi ½ st., se învecinează la R. cu Stănică Stanciu şi la apus cu Ion Oprea Man, a-II-a faşă în Opritură – lungă de 430 st. şi lată la tr.I pe poale 7 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a tr. 6 st. şi a-V-a, pe vârf de 5 st. Se învecineşte la Răsărit cu casa Nicolae Şerban şi la apus cu Nicolae Mateescu, am luat în izlaz una bucată între casa Gh. Boeru şi Stănică Stanciu, lungă de 54 st. şi lată de 12 st.

9)Stănică Stanciu: Am luat o faşă de pădure lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 12 st., la tr.2,3 câte 12 st., la tr.4,11 st. şi pe vârf de 10 st. Se învecineşte la răsărit cu casa Gh. Stanciu Ciopei şi la apus cu Vasile Popelcă. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Năstăsoaia în lungime 78 st. pe de la vale şi pe de la deal 88 st. şi lată de 15 st. între Grigore Frangu ş casa Grigore Martin, a-II-a bucată numită sub plaiul Viezuinelor, lungă de 54 st şi lată la ambele capete de 12 st., vecină la răsărit cu Pr. Paraschiv Radu şi la apus cu Vasile Popelcă.

10) Casa Gh. Stanciu Ciopei: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., lată la tr.I, pe poale, de 4 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf 3 st., vecină la răsărit cu Iosif N. Achim şi la apus cu Stănică Stanciu.

11) Iosif N. Achim: Am luat în pădure una faşa lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a de 7 st şi a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf câte 6 st., vecină la R. cu casa Constantin Ciopei şi la apus cu casa Gh Stanciu Ciopei. Am luat în izlaz una bucată în faţa Voicului, lungă de 140 st., lată de 12 st., la parâul Voicului, la mijloc de 17 st. şi pe muchie 22 st. răzoreşte la R. cu Ion Mateescu şi la apus cu Ion Alexe Ciopei.

12) Casa Constantin Ciopei: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., cu lăţimea la tr.I pe poale 17 st., a-II-a tr. 10st., a-III-a tr.15 st., a-IV-a tr. 15 st. şi a-V-a tr pe vârf 14 st. Se învecineşte la răsărit cu Gh. Achim şi la apus cu Iosif N. Achim. Am luat în izlaz 3 bucăţi din care una în Carpeni, în lungime de 138 st. şi lăţime pe poiana Carpenilor 20 st. la mijloc 19 st. şi la răsărit pe lângă pârâu tot 19 st. şi se răzoreşte la M. N. cu Neagoe Duţă şi la M. Z. cu Gheorghe Achim. A doua bucată din pârâul Stăiştii spre Pârloage în lungime de 20 st. şi lăţime 25 st., se răzoreşte la apus cu Mieilă Şerban şi la răsărit cu Gh. Ghiţă Martin, a-III-a bucată în Faţa Voicului lungă de 110 st. şi lată de 12 st. şi jumătate şi la mijloc 12 st., se răzoreşte la răsărit cu Ion Dinescu şi la apus cu casa Gh. Boeru.

13) Gheorghe Achim: Am luat în pădure una bucată faşă de pădure în lungime de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 14 st., a-II-a tot de 14 st. şi a-III-a, a-IV-a, a-V-a tr., pe vârf 12 st., se răzoreşte la apus cu casa Constantin Ciopei şi la răsărit cu Gh. Poponea, am luat în izlaz una bucată lungă de 138 st. şi lată pe poiana Carpenilor 20 st., la mijloc 19 st. şi la pârâu 20 st. şi se răzoreşte la M. N. cu casa Constantin Ciopei şi la M. Z., cu Iostin Ciopei.

14) Casa Gh. Poponea :Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 13 st., a-II-a tr. tot 13 şi a-III-a, a-IV-a tr. 12 st. şi a-V-a pe vârf 10 st., se răzoreşte la apus cu Gh. Achim şi la răsărit cu Ion Dinescu. Am luat în izlaz două bucăţi: una în Faţa Voicului, între Lepădat Bădiţă şi Manole Luchian, lungă de 99 st. şi lată de 6 şi ½ st., a-II-a bucată sub pădure alături cu pârâul Peşterei, între Gh. Ion Dumitru şi Lepădat Bădiţă, lungă de 35 st. şi lată de 20 st. Am mai luat în Faţa Cazanului o bucată între Iordache Ciopei şi Mihail Şerban, lungă de 46 st. şi lată pe muchie 9 st., de la vale 21 st.

15) Ion Dinescu :Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 10 st., a-III-a, a-IV-a, a-V-a, pe vârf de 9 st. între Lepădat Bădiţă şi Gh. Poponea. Am luat în izlaz una bucată între casa Stanciu Niţă şi casa Constantin Ciopei, lungă de 113 st. şi lată de 10 st.

16) Lepădatu Bădiţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., lată la tr.I, pe poale şi a-II-a de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf 9 st., între Ion Dinescu şi Constantin Achim. Am luat două bucăţi în izlaz din care una în Faţa Voicului, între casa Boeru şi casa Gh. Poponea, lungă de 99 st. şi lată de 6 şi ½ st., a doua bucată între Gh. Gh. Martin şi casa Gh. Poponea, numită la Pârâul Peşterii, lungă de 40 st. şi lată tot de 40 st.

17) Constantin Achim: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., între Lepădat Bădiţă şi Nicolae Leiche, lat la tr.I, pe poale 13 st., a-II-a, a-III-a tr.128 st., a-IV-a, tr.11st. şi a-V-a, pe vârf de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între Nicolae Achim şi Grigorie Frangu, lung de 72 st. şi lată 9 st.

18) Nicolae Leiche: Am luat în pădure una faşa lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 8 st., a-II-a şi a-III-a de 7 st., a-IV-a şi a-V-a tr.pe vârf 7 st., între Constantin Achim şi Ion Stanciu Niţă. Am luat în izlaz una bucată în Carpeni, între delimitare şi casa Stanciu Niţă, lungă de 110 st. şi lată de 21 st.

19) Ion Stanciu Niţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr I, pe poale 9 st., a-II-a, a-III-a de 8 st. şi a-IV-a şi a-V-a, pe vârf de 7 st., între Nicolae Leiche şi casa Stanciu Miţă. Am luat în izlaz una bucată la Crucea Pietri, între casa Luchian Năstase şi casa Stanciu Niţă, lungă de 10 st. şi lată la parâu 23 st., la mijloc 18 st. şi pe lângă ţarină 10 st.

20) Casa Stanciu Niţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a tot de 10 st. şi a-III-a de 8 st., a-IV-a, a-V-a, pe vârf de 7 st. între Ion Stanciu Niţă şi casa Pătru Alexe Ciopei. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Faţa Voicului lungă de 110 st. şi lată la pârâu de 7 st., la mijloc 6 st. şi pe deal 5 st., vecină la R. cu Ion Şt.Niţă şi la apus cu casa Constantin Ciopei, a doua bucată între Nicolae Leiche şi casa Ion Oprea Man, lungă de 110 st. şi lată de 6 şi ½ st.

21) Pătru Alexe Ciopei: Am luat în pădure, una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a, a-III-a tot 10 st., a-IV-a tr.7 st., la tr.a-V-a, pe vârf de 6 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Năstase Martin, Pârâul Voicului şi Pârâul Năstăsoaiei, lungă de 50 st. şi lată de 25 st., în trei colţuri.

22) Ion Toma Oprea: Am luat una faşă în pădure, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a de 9 st. şi la a-VI-a, pe vârf 7 st., între Ion Toma Oprea şi casa Nicolae Toader. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădatu Bădiţă, lungă de 54 st. şi lată de 15 st., la mijloc, iar de pe deal şi la vale 9 st.

23) Gheorghe Ghiţă Martin: Am luat una faşă în pădure de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a de 9 st. şi la tr. a-V-a, pe vârf de 7 st. între Ion Toma Oprea şi casa Nicolae Toader. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădatu Bădiţă, lungă de 54 st. şi lată de 15 st., la mijloc, iar de pe deal şi de la vale 9 st.

24) Casa Nicolae Toader: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 17 st., între Gheorghe Ghiţă Martin şi casa Grigore Martin, a-II-a faşă, în Opritură, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 3 st. între Vasile Popelcă şi Nicolae Mateescu. Am luat în izlaz una bucată între Vasile Vilău şi casa Ion Oprea Man, lungă de 110 st. şi lată de 23 st., în Tâncave.

25) Casa Grigore Martin: Am luat una faşă de pădure lungă de 580 st. si lată la tr. I şi a doua, pe poale de 10 st., a treia şi a patra de 9 st., şi a cincea, pe vârf de 7 st. Am luat în izlaz una bucată între Stanca Stanciu şi casa Ion Priporeanu, lungă de 88 st. şi lată de 13 st., despre răsărit, la mijloc 14 st. şi la apus 15 st.

26) Ion Priporeanu: Am luat una faşă de pădure, între casa Ion Oprea Man şi Gh. Ion Dumitru, lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale de 10 st., a-III-a, a-IV-a tr. şi a-V-a, pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Grigore Martin şi casa Sandu Şerban, lungă de 88 st şi lată de 14 st.

27) Gh. Ion Dumitru: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale, de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf, de 7 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Faţa Voicului, lungă de 61 şi ½ st. şi lată la pârâu de 9 st. şi la muchie pe lângă ţarină, 17 st., între Ion Ieftimie şi Ion Alexe Ciopei, a-II-a între Ion Dinescu şi Lepădat Bădiţă, lungă de 108 st. şi lată 18 st.

28) Casa Luchian Năstase: Am luat una faşă de pădure între Gheorghe Ion Dumitru şi casa Sandu Şerban, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale şi a-II-a, a-III-a, 15 st., a-IV-a tr. de 12 st. şi a-V-a tr. pe vârf, de 10 st. A doua faşă pe Opritură, între Nicolae Mateescu şi Manole Luchian, lungă de 430 st., lată la tr.I, pe poale de 4 st. şi a-II-a, a-III-a, a-IV-a tr. tot de 4 st., a-V-a pe vârf de 2 st. Am luat în izlaz două bucăţi dintre care una bucată între Pr. Paraschiv Radu şi Ion Şt. Niţă, lung de 110 st. şi lată de 19 st. A doua bucată, între Grigore Frangu şi Ion Eftimie, lungă de 85 st. şi lată pe de la deal 120 st., despre apus 191 şi jumătate stânjeni, despre răsărit 14 şi ½ st.

29) Casa Sandu Şerban : Am luat una faşă de pădure lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, de 14 st., a-IV-a tr. de 12 st. şi a-V-a, pe vârf, de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Ion Priporeanu şi Grigore Frangu cu lungimea de 85 st. şi lată de 7 şi ½ st.

30) Casa Gheorghe Boeru: A luat în pădure una faşă între casa Sandu Şerban şi Gheorghe Domnica, lungă de 580 st. şi lată de 14 st. la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, a-V-a, pe vârf, 12 st. Am luat în izlaz o bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădat Bădiţă, lungă de 105 st. şi lată 11 st.

31) Gheorghe Domnica: Am luat în pădure una faşă de pădure între casa Gheorghe Boeru şi Ion Alexe Ciopei, lungă de 580 st. şi cu toate trăsurile egale de 5 st. Am luat în izlaz una bucată între Pârâul Năstăsoaiei şi Lazăr Iacob, sub pădure, cu lungimea de 54 st. şi lată 24 st.

32) Ion Alexe Ciopei: Am luat una faşă de pădure între Gheorghe Domnica şi Vasile Andrei, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale, 21 st., a-II-a tr. 20 st., a-III-a tr.19 st., a-IV-a tr., a-V-a tr. 16 st. Am luat în izlaz una bucată între Iosif N. Achim şi delimitarea dată nouă, lungă de 140 st. şi lată de 6 st., la pârâu, la mijloc 9 st. şi sub Coasta Voicului 11 st. Adoua bucată între Gheorghe Ion Dumitru şi Ion Mateescu, lungă de 61 şi ½ st., la pârâu, lată de 9 st. şi pe muchie cu ţarina 17 st.

33) Vasile Andrei: Am luat în pădure una faşă între Ion Ciopei şi Pr. Paraschiv, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 10 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a câte 9 st. şi a-V-a tr., pe vârf, 8 st. Am luat în izlaz una bucată între Mihail Şerban şi Pr. Gheorghe Dimescu, lungă de 125 st. şi lată de 11 st.

34) Pr. Paraschiv Radu: Am luat una faşă de pădure între Vasile Andrei şi Neagoie Duţă, lungă de 580 st. şi lată la poale tr.I 30 st., a-II-a tr. 31 st., a-III-a tr 30 st., a-IV-a tr.29 st., a-V-a tr., pe vârf 27 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una bucată la Crucea Petri, între Pr. Gheorghe Dimescu şi Luchian Năstase, lungă de 110 st. şi lată de 25 st., a doua bucată între casa Niculae Şerban şi Stănică Stanciu, lungă de 54 st. şi lată de 40 st., pe de la deal şi de la vale de 54 st. la locul numit Carpeni, sub pădure.

35) Neagoe Duţă: Am luat în pădure una faşă între Pr. Paraschiv şi Toader Nicodim, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a de 14 st. şi a-IV-a şi a-V-a tr. 12 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Vasile Vilău, de 138 st. lungime şi lată de 10 st., la pârâul Năstăsoaiei şi pe poiana Carpenilor 18 st.

36) Toader Nicodim: Am luat în pădure una faşă între Neagoe Duţă şi Iordache Ciopei, lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Năstase Martin şi casa Niculaie Achim, lungă de 65 st. şi lată de 20 st.

37) Iordache Ciopei: Am luat una faşă de pădure între Toader Nicodim şi Casa Ion Oprea Man, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 12 st., a-II-a, a-III-a şi a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între Iustin Ciopei şi pârâul Năstăsoaiei, lung de 87 st. şi lată de 16 st.

38) Iostin Ciopei: Am luat una faşă de pădure între casa Ion Oprea Man şi Pr. Gheorghe Dimescu, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, a-II-a şi a-III-a, a-IV-a de 18 st. şi a-V-a ,pe vârf, de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între Gheorghe Achim şi Mihai Şerban, lungă de 125 st. şi lată de 10 st., a-II-a bucată lângă Vasile Vilău de 87 st. şi lată 16 st.

39) Manole Luchian: Am luat în pădure una faşă lungă de 430 st. şi lată la tr.I de 11 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a de 10 st. şi a-V-a tr. pe vârf de 9 st., între Pr. Gheorghe Dimescu şi Casa Luchian Năstase. Am luat în izlaz una bucată între Lepădat Bădiţă şi casa Nicolaie Achim, lungă de 89 st. şi lată de 11 st. la parâu, iar pe muchie 15 st.

40) Nicolae Mateescu: Am luat una faşă de pădure, între casa Luchian Năstase şi casa Nicolaie Toader, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, de câte 4 st. şi a-V-a tr. pe vârf, de 8 st.

41) Casa Nicolae Şerban : Am luat casa defunctului Nicolae Şerban, una faşă de pădure între Vasile Popelcă şi Lazăr Iacob, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a 10 st., a-III-a 9 st., a-IV-a 9 st. şi a-V-a, pe vârf 9 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una între Lazăr Iacob şi Pr. Paraschiv, lungă de 54 st. şi lată de 24 st., a doua bucată sub linia pădurii şi delimitare, între casa Ion Oprea Man şi Pârâul Varniţei, lungă de 81 st., lată de 16 st.

42) Lazăr Iacob: Am luat una faşa în pădure, între casa decedatului Nicolaie Şerban şi Ion Iftimie, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 6 st., a-II-a tr.8 st., a-III-a, a-IV-a tr. 7 st. şi a-V-a tr., pe vârf, de 5 st. Am luat în izlaz una bucată între Gheorghe Domnica şi casa decedatului Nicolae Şerban, lungă 54 st şi lată 24 st.

43) Ion Mateescu: Am luat una faşă, în pădure între Ion Iftimie şi casa Ion Oprea Man, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale 20 st., a-II-a tr. 23 st., a-III-a, a-IV-a, câte 21 st. şi a-V-a tr., pe vârf 20 st. Am luat în izlaz două bucăţi, una între Ion Alexe Ciopei şi Iosif N. Achim, în Faţa Voicului, lungă de 140 st. şi lată la pârâu 31 st. şi pe deal 35 st., a doua bucată sub pădure lângă pârâul Peşterii, între Gheorghe Ion Dumitru şi pârâul Peşterii cu o lungime de 54 st. şi lată de 6 st.

44) Ion Eftimie: Am luat una faşă în pădure între Ion Mateescu şi Lazăr Iacob, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 2 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf, 9 st., a doua faşa între pârâul Năstăsoaiei şi casa Ion Oprea Man, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 6 st. Am luat în izlaz două bucăţi dintre care una între casa Nicolaie Achim şi Ion Alexe şi Gheorghe Ion Dumitru, lungă de 78 st. şi lată de 17 st., a doua bucată între casa Luchian Năstase şi linia pădurii, plaiul Năstăsoi, lungă de 120 st. şi lată de 5 şi ½ st.

         Între fiecare dintre aceste bucăţi se află făcute movile sau cruci şi prin aceste movile făcute în faţă de noi şi la semnele de stânjeni ce ni s-au cuvenit, rămânem împărţiţi definitiv, conform celor mai sus, arătate pentru pădure şi izlaz, în întindere totală de 110 pogoane după semnele răspunse tot a 100 lei pogonul de pădure şi izlaz, după ce am împărţit acest trup de pădure şi izlaz, începând cu porţiunile din hotar cu Magda şi până în pârâul Năstăsoi ne-a completat şi ne-a mai rămas neîmpărţit piscul Năstăsoi, adică din pârâul Năstăsoi şi până la pârâul Dobrii, hotar cu moşnenii Cucoi. Din acest pisc de pădure am lăsat şi casei defunctului Niţă Boişoreanu, una faşă de pădure lungă de 490 st. şi lată la toate trăsurile de 90 st., în restul din acest pisc şi numit între casa decedatului Niţă Boişoreanu şi până în pârâul Năstăsoi, alături cu Ion Eftimie, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 45 st. Această faşă se va tăia în devălmăşie de către toţi partajaţii prevăzuţi în acest act, iar în urma tăierii o vom socoti cu toţii oprită.

1) Preotul Gheorghe Dimescu nu va avea voie să ne globească vitele scăpate vara în Cordoaia din tot hotarul cătunului Bratoveşti şi nici noi pe ala Sfinţiei Sale;

2) Toamna şi iarna vom păşuna dimpreună toată întinderea pământului cuprins în acest act;

3) Nimeni nu va avea voie să vândă lemne la alţi străini neprevăzuţi în acest act, fie pentru foc sau construcţii;

4) Nimeni nu va avea voie să învoiască vite străine a păşuna acest pământ, din cei neprevăzuţi ca partajanţi în acest act;

5) Nu vom avea voie să vindem stătut la persoane străine fără numai la cei cuprinşi ca partajanţi în acest act şi cu preţul cumpărătoarei;

6) Nimeni nu va fi oprit a trece cu lemne unul prin chinga altuia, pe drumurile destinate, dar vor fi opriţi de a tăia lemne, unul din chinga altuia.

         Titlul definitivei adjudecări al întregii moşii cu Nr. 13 din 1881, rămâne tot la Alexe Ciopei şi Pr. Gheorghe Dimescu, iar originalul acestui act se va emite spre partajare la notariat, d-lui Iostin Ciopei care va semna de primire cerând şi transcrierea.

           Acest act s-a scris de d-l Gheorghe M. Popescu din comuna Titeşti, Plaiul Loviştei, Judeţul Argeş, din care unul pe hârtie timbru de 10 lei coala, iar altul pe hârtie simplă semnându-se pe noi care credem semnaţi mai josul acestui act neştiind scrie şi subscri semnăturile.

                                               (S.S) indescifrabil.

           ( urmează procesul-verbal transcriere Nr.1538, din 6 februarie 1898, a Grefei Tribunalului Argeş – secţia I ).

         Acest act rămâne important şi prin faptul că ne prezintă pe toţi locuitorii satului Bratoveşti din a doua jumătate a sec. al-XIX-lea, care, prin unire şi hărnicie, reuşesc să cumpere întregul hotar al acestui sat, redevenind ţărani liberi, ceea ce au fost odinioară. Sacrificiul lor a fost destul de mare, meritând toată admiraţia.

         Tot în acest act sunt reliefate toate terenurile din izlaz şi pădure, cu denumirile lor, despărţite de pâraiele care sunt adunate de Valea Satului, având izvoare în masivul împădurit al Cordoaiei.

         Sătenii bratoveşteni ca să cumpere aceste terenuri au fost nevoiţi să împrumute bani de la deţinătorii de capital din zonă plătind dobândă (camătă) în condiţii grele; au fost şi alţii care le-au luat dobândă.

         Prezentăm o poliţă de împrumut, al cărui garant este Ioniţă Răducanu Rouă, din satul Titeşti. Împrumutul este fără camătă.

         ,, Noi subiscăliţii locuitori din cătunul Bratoveşti – Comuna Titeşti, astăzi am luat cu împrumutare galbeni şaptezeci şi cinci (75) de la domnul Ghiţă Oicescu, pe care bani ne îndatorăm ai răspunde în sirocu de un an de zile de la data acestuia fără dobândă şi pentru a doua asigurare căci vom răspunde arătăm că banii la numitul soroc luăm după acest înscris, subscrişii toţi pun scriitori ceea ce n-au ştiut carte. Totodată îi redăm şi cezaşu răspunzător pe D-l Ioniţă Răducanu că în cazu că n-am fi următori să plătească cezaşu nostru.”

           Rugăm spre onor primăria Com. Titeşti. Adeverim spre regulă 1869, Martie, 23.

           Constantin Ciopei, Toma Oprea Mani, Stanciu Ciopei, Luchian Năstase, Andrei Bobeică, Toader Nicodim, Pătru Ciopei, Ion Alexe, G. G. Poponea, Pătru Opri, G. Achim, Ghiţă Martin, Ion Oprea Mani, Frangu Bobeică, Nicolae Achim, Grigorie Martin, Ion Priporeanu.

                                                        România

         Primăria comunei Titeşti – Bratoveşti. Acest zapis după învoiala (înscrisul) şi după mărturisirea ce au făcut în faţa primăriei şi legalizarea după cererea ce au făcut 1869, martie, 23.

                   Primar, N. Mărcoiu                               Scris, Gh. Ionescu

         Ioniţă Răducanu, zis Rouă, deţinător de capital, intervine în multe acţiuni de cumpărare. El a cumpărat terenuri nu numai în satul Titeşti, ci şi în satul Bratoveşti şi Boişoara etc.

         Bratoveştenii, neputând să-şi achite sumele împrumutate la termenul scadent, erau chemaţi în faţa instanţelor judecătoreşti, atât pentru achitarea împrumutului, cât şi a dobânzii.

 

 

                                 Judele de pace al Plaiului Loviştea

       Dumneaei soţia şi epitroapa casei decedatului Constantin Daneş din Comuna Grebleşti, prin suplica admisă la Nr. 461, a cerut în judecată pe dumnealor Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică toţi domiciliaţi în cătunul Bratoveşti – Com. Titeşti, pentru datorie de bani.

       În consecinţă s-au citat părţile pentru ziua de 30 noiembrie, când şi atunci s-au prezentat în instanţă numai reclamanta şi din pârâţi nici unul şi observându-se că procedura este împlinită s-a intrat în cercetarea cauzei.

       Reclamanta propuse că nevoind a profita de absenţa pârâţilor ceru a se amâna procesul pentru alt termen şi a se aplica dispoziţiunile articolului 151, procedură civilă, astfel dar s-a mărginit termenul pentru toată ziua de astăzi şi la apelul nominal au compărut sus instanţa, numai reclamanta prin procuratorul său, dumnealui Radu Popescu cu procura în regulă omologată de primarul comunei Grebleşti Nr. 685 din 14 decembrie 1876, şi observându-se că procedura este îndeplinită din partea parâţilor care fusese absente, am intrat în reamânarea procesului.

         Reclamanta prin procuratorul sau pretenţiuni sale, prezintă actul următor: 1873, iulie, 13, zapisu prin care se constată că dumnealor: Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică, s-au împrumutat de la dumnealui Constantin Daneş, cu suma de lei noi patru sute patruzeci, cu termen de plată 1 ianuarie 1874, dându-i dobândă pentru acest termen, patru care (căruţe) fân, dar nedându-i banii la respunsul termen va urma cu dobândă pravelnicească până la răfuire, mai jos actul se văzu atestat tot de datori că au răspuns dobânda până la 1 ianuarie 1874, urmând ca capitalul rămas să meargă de aici înainte tot cu dobânda pravelnicească, abjectând reclamanta a se supune la plata banilor de lei noi patru sute patruzeci, cu dobânda specificată în înscris.

         Cheltuielile de Instanţă şi Timbrare şi ne mai acordând dreptul de opoziţie deoarece dispoziţiunile articolului 151 procedură civilă sunt îndeplinite.

 

                                                   Noi judecătorele

având în vedere că reclamanta astăzi în instanţă cu actul reprodus a făcut probă în pretenţiunea sa conform articolului 1169 şi 1170 cod civil.

         Având în vedere că pârâţii aveau cunoştinţă de termen aceasta dar nu s-au prezentat în instanţă spre aş face apărările ce va fi având.

         Având asemenea în vedere dispoziţiunile art. 151 procedură care sunt îndeplinite prin citaţia făcută a doua oară pârâţilor şi care nefiind ascultători nici acestei chemări nu li se mai poate da dreptul de opoziţiune.

 

                                         Pentru Acest Motiv şi în virtutea legii

                                                              Judecata

           Hotărăşte ca daună pe dumnealor Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică toţi domiciliaţi în cătunul Bratoveşti – Com. Titeşti, în baza articolului 1169, 1170 şi 1189 civil să însoţească în despăgubirea dumneaei Floarea soţia şi epitroapa decedatului Constantin Daneş, suma de lei noi, patru sute patruzeci împreună cu procentul legal de zece la sută de la aceasta făcută în înscrisu din 1874, ianuarie 1 şi până la răfuire.

           Se mai condamnă asemenea şi la lei 10, spre instanţă şi de timbre, asemănătorului articol 1105 cod civil, combinat cu articolul 37 legea timbrului.

           Judecaţilor în lipsă nu li se mai dă dreptul de opoziţiune la această instanţă deoarece în dispoziţiunea articolului 151 procedură civilă s-a văzut îndeplinită dreptul la apel la onorabilul Tribunal local în conformitatea Articolului 21, zisa procedură în termen de una lună socotită din ziua primirii şi lăsării la domiciliul o copie de pe această cerere după alineatul 1, nesemnată. Procedura se pronunţă împreună instanţa.

         Dată şi citită în şedinţă publică astăzi şaptesprezece decembrie anul 1876.

 

                                                

                                           Jude (S.S.) indescifrabil

 

 

                                               Proces – Verbal

                         Astăzi la douăzeci şi unu februarie anul 1877

         Noi Ion Piloiu primarul comunei Titeşti din Loviştea – Jud. Argeş, în urma mai multor chemări ce au făcut locuitorilor cuprinşi în cartea de judecată sub nr.206 A.T. domiciliaţi în cătunul Bratoveşti această comună spre a oferi menţionata carte de judecată pentru datorie de bani către dumneaei soţia şi epitroapa casei decedatului Constantin Daneş din Com. Grebleşti, numiţii parte dintrânşii fiind absenţi de la domiciliu, alţii deşi prezenţi au refuzat primirea până se vor întruni cu toţii.

         Subsemnatul primar am lăsat la domiciliul domnului Stanciu Radu Ciopei, menţionata carte;pentru care dar s-au dresat acest proces – verbal, subscris de noi şi persoanele care ne-au asistat. Conform art.74, procedură civilă.

                   Primar (S.S.) Ion Piloiu               (S.S.) Constantin Ciopei

 

 

 

                                                             România

         Judele de pace al Plaiului Loviştea de pe prezentul de mai sus fiind scoasă întocmai de pe original – se atestă.

                                                                          (S.S.) indescifrabil.

 

 

                                                         Noi Carol I

               Prin Graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională Domn al Românilor

                                         La toţi de faţă şi Iubitori Sănătate

         Dăm putere şi ordonăm agenţilor administratori această carte de judecător, procurorilor să stăruiască pentru aducere la îndeplinire spre credinţă prezenta carte de judecată s-au semnat de noi.

                                                                  Judecător (S.S.) indescifrabil

         Astăzi 14 mai 1877 s-au învestit cu formă executorie această copie de pe Cartea de judecată,pronunţată cu drept de apel şi rămasă definitivă prin neapelare,după cum se constată prin Certificatul dumnealui grefier al Tribunalului local Nr.9502 din 20 aprilie 1877 şi s-au dedat îndreptăţitului.

                                           Jude (S.S.) indescifrabil         1877,mai,14     Nr.25.

 

         Se constată că banii din această sentinţă cu zapisul ei i-am primit de la dumnealui Niţă Boişoreanu, cu dobânda lor, pentru care se constată.

                         Floarea Constantin Daneş, Epitroapă (1877, iulie, 4).

 

         Suprafeţele de izlaz dobândite prin cumpărătoare de bratoveşteni au fost trecute la partida rolului agricol al fiecărui cumpărător, plătindu-se impozit agricol. Deci nu s-a constituit obşte sătească, ca în celelalte sate. Pe parcurs, cea mai mare parte din acest izlaz a fost împrejmuit de către proprietari şi transformat în terenuri de cultură. A mai rămas o mică parte de izlaz pentru păşunat, în vatra satului şi acesta fiind teren degradat.

         În imediata apropiere a hotarului de miazăzi al satului Bratoveşti, există o poiană care, în anul 1989 era acoperită în cea mai mare parte de tufişuri. Ea a aparţinut Schitului Cornet, apoi, în urma secularizării, a trecut în propriatetatea statului – Eforia Spitalelor Civile, de unde denumirea de ,,Poiana Eforiei” sau ,,Prigonire”.

         Prezentăm actele în legătură cu această poiană care cel mai mult se cuvenea satului Bratoveşti, deoarece, aşa cum s-a observat, ei au răscumpărat aproape întreg hotarul acestui sat, achitând importante sume de bani. De asemenea aceşti săteni nu au altă suprafaţă de păşunat în vatra satului, iar fostele poieni au fost plantate de silvic, cât şi izlazul din marginea pădurii.

                            

                                 Hotărnicia Moşiei ,,Vatra Schitului” Cornet

                           proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti

                                   făcută în anul 1896, de inginerul hotarnic

                                             Christu I. Berceanu – Bucureşti –

Tipografia G.A.Lăzureanu – Str. Episcopiei 1904.

                Dosar Nr.3468/905; Recipisă Nr. 237/905/6.

                                                     România

                                       Tribunalul Judeţului Vâlcea

                                                       Citaţie

                                      Nr. 7608 din 9 iunie ,anul 1905

         Noi Preşedintele Tribunalului Vâlcea în virtutea art.75 din procedura civilă, chemăm pe D. Obştea Moşnenilor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, din Comuna Titeşti – Plaiul Loviştea – Jud .Argeş – comună de origine de care ţine această obşte –din Com. Titeşti – plasa Loviştea, Judeţul Argeş să vină în ziua de 29 (douăzeci şi nouă) ale lunii septembrie, anul 1905, orele 11 a.m. la Tribunalul Vâlcea, spre înfăţişare în procesul pentru confirmarea planului şi hotărniciei moşiei Vatra Schitului Cornet, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, situată în judeţul Argeş şi Vâlcea, despre vecinătate cu Moşia D-lor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus după cererea reclamantei Eforii a Spitalelor Civile din capitală – Bucureşti –Jud. Ilfov. Cunoscând că dacă nu va răspunde la strigarea pricinei sale în ziua şi ora sus arătată, se va da hotărâre în lipsă potrivit art.148 p.c.

           Pârâtul este dator ca până în termen de 15 zile de ziua fixată pentru înfăţişare să depună prin Grefa Tribunalului Vâlcea la dosarul cauzei copii după actele cu care se servesc certificate de dânsul ca întocmai cu originalul.

           Dacă actele cu care se serveşte vor fi scrise în limbă străină sau cu litere cirilice pârâtul va fi dator a le traduce şi scrie cu litere latine.

           Cu o copie după petiţiunea înregistrată la Nr.16334/905 îmi anexez de schiţa de plan şi cartea de hotărnicie a moşiei Vatra Schitului, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile situată în judeţele Argeş şi Vâlcea.

                   Preşedinte (S.S.) indescifrabil       Capul Portăreilor (S.S.) indescifrabil

 

 

                                                       Carte de Hotărnicie

         Conform cererilor Onor Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşci d-l Preşedinte al Trib.Argeş, prin ordonanţele cu nr.5518 şi nr.5523 din 21 februarie 1896, şi d-l Preşedinte al Trib.Vâlcea, prin ordonanţa cu nr.6268 din 27 februarie 1896; m-am autorizat să fac hotărnicia moşiei Vatra Schitului Cornet, situată perte în judeţul Argeş şi parte în jud. Vâlcea.

         În baza acestor autorizaţiuni, am chemat pentru ziua de 1 iunie 1896 prin citaţiuni adresate personal la domiciliul proprietarilor vecini acestei moşii, spre a veni în faţa locului la M-rea Cornet, care termen s-a publicat şi prin Monitorul Oficial cu nr.279, din 13 martie 1896.

         Vecinii chemaţi sunt:

  1. 1)Obştea moşnenilor Racoviţeni, pentru moşia d-lor Racoviţa, prin domnul Primar al Comunei Racoviţa, plasa Loviştea, Jud. Argeş.
  2. 2)Obştea moşnenilor Brădeni sau Clocoticenii de Jos, pentru moşia d-lor Brădeni sau Clocoticiu de Jos, prin d-l.Primar al comunei Racoviţa.
  3. 3)Obştea moşnenilor Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus, pentru moşia d-lor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, prin d-l Primar al Comunei Titeşti, plaiul Loviştea, jud. Argeş.

     4) Obştea moşnenilor Spineni, pentru moşia d-lor Spinu, prin d-l primar al        Comunei Perişani, Plaiu Loviştea – Jud.Argeş.

  1. 5)Domnişoara Elena Frunzescu, doamna Chiriachiţa Gr.Vlădescu şi d-l Ghe. Ialomiţeanu, moştenitori ai lui Şt.Frunzescu, pentru moşia d-lor Postăvile.
  2. 6)Obştea moşnenilor Băişani – Perişani, prin domnul Primar al comunei Perişani.
  3. 7)D-l avocat al Statului din Jud.Argeş, pentru muntele Omu, întrupat la moşia Jiblea a statului, fostă a M-rei Cozia.
  4. 8)Obştea Moşnenilor Drăgăneşti şi Vărăticeni, pentru moşia d-lor Drăgăneşti, prin d-l Primar al comunei Racoviţa.
  5. 9)Obştea moşnenilor Călineşti, pentru moşia d-lor Călineşti, prin d-l Primar al comunei Călineşti, plaiul Cozia, jud.Vâlcea.

     10)Doamna Alexandrina G.Boicescu ca tutore a minorului G.Boicescu şi d-l Constantin G.Boicescu, moştenitor al defunctului său părinte G.Boicescu, pentru moşia d-lor Sărăcineşti din Jud.Vâlcea, Plaiu Cozia, comuna Robeşti.

     11)Din comuna Racoviţa, pentru moşia d-lor Ştrăchineasa din                Com. Racoviţa, domnii: Nicolae Popescu, Constantin Popescu, Zamfir Predescu, Nicolae Dumitru, Popa Chirilă, Tenie Păvălui, Stoean Teodorescu din comuna Robeşti şi Ion Ştefan Dieaconu din comuna Câineni.

   12)Obştea clăcaşi pe moşia Străchineasa, pentru delimitarea d-lor de pe    moşia Străchineasa, prin d-l primar.

13)Obştea locuitorilor Copăceni, foşti clăcaşi pe moşia ,,Vatra Schitului Cornetu”, pentru delimitarea d-lor prin d-l Primar al Comunei Călineşti.

14)Obştea locuitorilor Ţuţuleşti, foşti clăcaşi pe moşia ,,Vatra Schitului Cornetu”, pentru delimitarea d-lor prin d-l Primar al comunei Ţuţuleşti.

 

           În ziua fixată prin citaţiuni, având planul moşiei ,,Vatra Schitului Cornet”, ridicat şi procedura îndeplinită, conform regulamentului de hotărnicie, am procedat la alegerea hotarelor despre fiecare vecinătate în parte, după cum arăt mai la vale:

                            

                             Actele moşiei ,,Vatra Schitului Cornet”:

           Onor Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, proprietatea moşiei Vatra Schitului Cornet, mi-a prezentat următoarele acte:

     1843, decembrie, 29, sub.no.790, Hotărnicia şi planul moşiei ,,Vatra Schitului Cornetu” de Inginerul Gr.Pleşoianu care spune că această moşie este formată din două trupuri: din Sărăcineşti, numită ,,Vatra Sfintei Monăstiri Cornetu” ce este zidită chiar pe ea în malul Oltului – Jud.Vâlcea şi din Copăceni ce este în dreptul numitei Monăstiri, peste Olt, în Judeţul Argeş şi se vecineşte.      

           La Miazănoapte, cea din Vâlcea, cu Sărăcineştii lui Dumitru Popoviciu, ginerele Anicăi Robescu, iar cea din Argeş, cu Racoviţa, a Moşnenilor Racoviţeni, cu Brădenii sau Clocoticiu a Moşnenilor Brădeni şi Clocoticeni şi cu moşia Bratoveşti a Sf. Monăstiri Cozia.

           La Răsărit cu moşia Spinu a moşnenilor Spineni, cu Postăvile lui Ştefan Frunzescu ce o avea în devălmăşie cu alţi moşneni, cu moşia Perişani a lui Popa Mihai Cocoş şi alţii şi cu parte din muntele Omu al M-rei Cozia.

         La Miazăzi, cu Drăgăneşti a Sf. Mănăstiri Cornetu ce o are în devălmăşie cu moşnenii Călineşti şi Proieni, până-n apa Oltului, iar partea din Vâlcea numită Sărăcineşti se învecina la miazăzi şi apus cu Moşnenii Călineşti.

         Actele ce s-au prezentat Inginerului Pleşoianu de Egumenul mănăstirii sunt:

1)7174 (1666) Februarie, 28 – zapisu lui Ivaşcu Logofătul din Berislăveşti, cu fraţii săi, prin care vând Vornicului Mareş Băjescu satu Copăceni din Lovişte, de lângă Cornet toate părţile lor din câmp, din pădure, din apă etc.

2)7174 (1666) Dania răposatului Vornic Băjescu, prin care închină Monastirei Cornetu între alte moşii şi Copăcenii din Lovişte.

3)7210 (1702) August 29, ,,Tălmăcirea Ocolnici moşiei Copăceni după cea slavonească, cuprinzătoare pentru semnele de hotare chiar aşa: din bolta Scări în sus, în Cornul Cetăţii şi din Cornul Cetăţii în sus până în fântâna Fiertunului, din fantâna Fiertunului împunge în lacu Ţiganului, merge în fântâna lui Slav, din fântâna lui Slav împunge în Gruiu Câinelui, din Gruiul Câinelui apucă muchea Cordoii, din muchea Cordoii, fântâna Căpriorului, din fântâna Căpriorului, Golu Cireşului, din Golu Cireşului, la fântâna Stogului unde se împreună patru hotare şi de aici până în Măgura Băieşanilor, pe culmea fagilor, până-n Peatra Oi; din Peatra Oi apucă Valea Stâni în jos şi trece pârâul Băiaşului şi apucă Turburoasa în sus şi merge până în Ţancul Coziei, din Ţancul Coziei, în muntele Omu, din muntele Omu, apucă muchea Lotrişorului până-n Vatra rea, din Vatra rea până-n Olt, la Peatra Dobri”.

 

 

       După ce a citit actele Mănăstirii, Pleşoianu vorbeşte despre fiecare vecinătate în parte, menţionând şi actele ce i s-au prezentat de vecini.

       Prezentăm numai vecinătatea cu moşia Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, a moşnenilor cu acelaşi nume:

                                             Alegerea hotarelor

,,La termenul comunicat prin citaţiune, pentru hotărnicia moşiei Cornet despre această vecinătate; moşnenii Clocoticeni de Sus sau Bratoveşti, prin D-lor: Preotul Gh.Dimescu, Constantin C.Ciopei, Dumitru Boeru şi Stanciu R.Ciopei, mi-au prezentat:

a)copie după hotărnicia din 1847, August, 8, a Inginerului Toma Rădulescu;

b)copie după sentinţa Tribunalului Argeş cu N0.16 din 1853, martie 30;

c)copie după deciziunea Curtei apelative civile, secţia I din Valahia Mare, cu No.21 din 1854, februarie 16 ;

d)copie după actul de aducere la îndeplinire din1856, iunie, 15, toate patru legalizate de Primăria Com.Titeşti din Plaiul Loviştea, Jud.Argeş, cerându-mi în scris să le respect stăpânirea prevăzută în ele.

           Mergând pe teren, moşnenii Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus, proprietari şi pe partea care a fost a M-rei Cozia pe care au cumpărat-o de la stat, mi-au arătat că hotarul lor despre Cornetu Eforiei, începe din Valea Stogului din dreptul izvorului Căprioru, punct însemnat pe planul ce însoţeşte această hotărnicie cu ,,y” şi merge în sus pe Valea Stogului până la Fântâna Stogului, pe plan ,,y²”, unde mi-au spus că încetează vecinătatea cu moşia lor şi începe cu a moşnenilor Spineni.

   Cercetând actele prezentate de Eforie, relative la această vecinătate, găsesc că la 1843 s-a făcut hotărnicia moşiei Cornet de Inginerul Pleşoianu, care întemeindu-se pe arătările bătrânilor şi pe Ocolniţa din 7210 (1702) a moşiei Copăceni, a stabilit hotarul pe muchea Cordoii, prin punctele: Chica – înaltă (pe planul 18), peatra de hotar din golu Cireşului (pe plan 18) şi moşoroiul făcut de hotarnicul moşnenilor Spineni, despărţitor între Bratoveşti, Spineni şi Cornet (pe plan 20).

           Acest hotar este confirmat prin sentinţa cu No.27 a Tribunalului Argeş în 1846, Martie, 1.

     La 1847 August în 8, moşnenii au făcut hotărnicia moşiei lor prin inginerul Toma Rădulescu care întemeindu-se pe Ocolniţa din 7218 (1710) a moşiei Copăceni proprietatea Schitului Cornet, ce zice că i s-a prezentat de Părintele Cornăţeanu, stabileşte hotarul pe Valea Stogului, începand din fantâna Stogului şi pe vale în jos până la izvorul Căpriorului.

Această hotărnicie nu se vede confirmată de nici o instanţă judecătorească despre vecinătatea cu Eforia. Celelalte acte ce mi s-au prezentat de moşneni şi pe care le arăt mai sus, nu vorbesc decât de hotarul dintre ei şi M-rea Cozia.

             Aşa, fiind, hotărnicia moşnenilor n-are nici un temei, nefiind confirmată de nici o sentinţă judecătorească şi rămâne în picioare hotărnicia Eforiei făcută de inginerul Pleşoianu în 1843 şi confirmată prin sentinţa cu No.27/46 Martie la 1, a Tribunalului de Argeş.

             Pe baza acestor acte, opiniez că: hotarul dintre Cornetu Eforiei şi Bratoveşti moşnenilor,să se urmeze prin semnele arătate în Ocolniţa din 7210 (1702), pe unde s-a stabilit şi de Pleşoianu în 1843, adică: pe muchia Cordoii, începând însă din Gruiu înalt de d’asupra izvorului Căprioru, pe plan H² şi tot pe muchie în sus până în peatra din golul Cireşului, pe plan H³, apoi în moşoroiul cu peatră făcut de hotarnicul Spinenilor dintre Bratoveşti, Spineni şi Cornet, pe plan H4, unde încetează vecinătatea Bratoveştilor, iar codrul de pământ cuprins între Valea Stogului, izvoru Căpriorului şi muchia Cordoii şi hotarul Spinenilor, însemnat pe plan Y², Y³, H², H³şi H4, care are suprafaţa de 35 ha 7600 m² sau 70 pogoane şi 456 st.p., să treacă în posesia Eforiei, fiind cotropit fără nici un drept de moşnenii Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus” – 1904, Mai, Bucureşti.

  

         Am prezentat această carte de judecată pentru a se putea stabili cu exactitate porţiunea de hotar de la miazăzi a satului şi pentru a se întregi hotarul satului cu acest ,,codru” de pământ – Poiana Eforiei, pe care inginerul hotarnic Pleşoianu a atribuit-o Eforiei, prin hotărnicia întocmită în anul 1843.

         Inginerul Pleşoianu, fără a cerceta pe moşnenii satului Bratoveşti, motivând că moşnenii nu i-au prezentat acte, stabileşte hotarul şi decide ca hotărârea să fie pusă în aplicare. Acest lucru a fost posibil deoarece Eforia Spitalelor Civile era instituţie de stat, astfel biruind împotrivirea dreaptă făcută de nişte bieţi ţărani, lipsiţi de apărare.

          Moşnenii bratoveşteni nu s-au lăsat intimidaţi, continuând să stăpânească această poiană căreia îi păstrează o schiţă din vechime construind şi un adăpost pentru vite, pe care pretinşii proprietari n-au îndrăznit să-l strice. Mai mult, moşnenii bratoveşteni adăpau vitele la miazăzi de poiană, în pârâul ,,Stogului”, pentru că aveau convingerea că poiana le aparţine, fapt recunoscut atât prin hotărnicia din anul 1847, august, 8, a inginerului hotarnic Toma Rădulescu, cât mai ales prin actul de aducere la îndeplinire din anul 1856, iunie, 15.

           În anul 1983, organele silvice au dispus atribuirea acestei poieni moşnenilor spineni, în schimbul unor terenuri situate în muntele Boia, cu toată împotrivirea moşnenilor bratoveşteni, cu toate că această poiană n-a aparţinut niciodată Obştii Spinu. Acest lucru reiese din vecinătatea stabilită în anul 1843, recunoscută în anul 1896 de inginerul hotarnic Christu I.Berceanu - ,,Cartea de hotărnicie”, pag.5.

         Poiana ,,Eforie” mai poartă numele şi de poiana ,,Prigonire”, ceea ce înseamnă: loc de pricină, de ceartă.

         În anul 1990, moşnenii bratoveşteni, după o intervenţie făcută C.P.U.N. constituit în acel an, reuşesc să obţină această poiană, care a fost inclusă în perimetrul satului Bratoveşti.

         Nu deţinem răspunsul primit, dar moşnenii din Bratoveşti au obţinut această poiană, pe care au curăţat-o, redând-o păşunatului.

         În încheierea acestui subcapitol, prezentăm o scurtă istorioară culeasă de la Nică Ciopei, din Cucoiu, în anul 2000, în etate de 66 ani, în legătură cu satul Bratoveşti: de unde îşi are acesta obârşia.

         << Despre Ion al Coti din Bumbuieşti, ce se trage din neamul Mohăneştilor care au venit din Ardeal – satu Mohu, tatăl meu mi-a povestit următoarea întâmplare:

           Pe la miezul nopţii, pe când venea de la moara lui Simion Bădiţescu, zis Popelcă, din Bratoveşti, originar din Bumbuieşti, în dealul Picureţului a văzut jucând pe ,,Ale Sfinte”.

           Era lună ca ziua şi, alături cu drumeagul ce duce spre Bumbuieşti, douăsprezece fete mândre, îmbrăcate în mirese, întinseseră o horă mare. Jucau de nici nu atingeau pământul, după o frumoasă muzică, pe care şi el o auzea, deşi lăutarii nu se vedeau.

-          Crească – vă hora, mândrelor fete!

-          Să-ţi crească şi ţie mălaiul în sac, dar să nu spui nimănui că ne-ai văzut, că mori.

Ajuns acasă, a golit mălaiul în ladă, fără să povestească ce i s-a întâmplat.

Timpul trecea, dar mălaiul din ladă nu se mai isprăvea.

          Nevastă-sa, surprinsă de sporul fără seamăn al mălaiului, insistă pe lângă bărbatu său să-i spuie ce ,,comedie” o fi şi asta.

         Bărbatul, ,,sitirit” de nevastă, a povestit despre întâlnirea cu zânele.

         La scurt timp, a murit şi aşa mălaiul din ladă s-a isprăvit. >>

Este aşezat la apus de satul Titeşti, pe şoseaua forestieră Cornet – Tărure. În preajma întemeierii satelor feudale (sec.al-XIV-lea), deşi era condus de vechea obşte liberă a moşnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcaşi ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său.

       Ţăranii (moşnenii) deţineau terenul situat peste Valea Satului, înspre miazăzi, adică proprietăţile cuprinse între ,,Uliţa Popii’’ şi ,,Uliţa Priporului’’, cu locurile din jur.

       Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuieşti, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865.

       Nu se cunosc împrejurările prin care această parte a satului a devenit proprietatea Mănăstirii Cozia. Legenda, depănându-şi povestirea, arată că mănăstirii i-a fost dăruit un clopot imens care se auzea la mari distanţe.Vodă ar fi poruncit ca întreg ţinutul în care se aude sunetul clopotului să fie al acestei mănăstiri. Prezentăm această legendă.

 

 

                             Legenda primului clopot al Mănăstirii Cozia

 

         ,,Era în toamna anului în care Mircea Voievod terminase de clădit mănăstirea Cozia. Călugării primiseră din partea bunului domn moşii pentru frumoasa mănăstire. Dar ei se rugară, linguşitori, pentru moşie, încât domnul, fiind un bun credincios şi văzând cum se tânguiau, le spusese că moşia lor să se întindă cât se va auzi clopotul ce urma să fie turnat şi aşezat în clopotniţa mănăstirii.

         Călugării comandară un clopot uriaş. Turnat gata, acesta cu greu a fost adus într-un car tras de şase perechi de boi voinici. Ultimul popas pe care l-au făcut căruţaşii, venind dinspre Ţara Ardealului, a fost nu departe de Cozia – la vărsarea Lotrului în Olt. Moşnenii de prin aceste locuri, aflând vestea, au venit să-l vadă.

         Spre un grup de oameni mai în vârstă, un unchiaş pirpiriu se apropie tăcut şi îngândurat:

   - Fraţilor, acest clopot nu-i făcut pentru ca la bătăile lui să ne închinăm !

   Toţi se uitară nedumeriţi la el.

   -Da, da – continuă el – când va bate acesta, sunetul lui se va lovi ca un bici. Dacă vântul nu va bate dinspre izvoarele Lotrului, ca să ne apere de vuietul lui, apoi vă spun eu că vom pupa tălpile călugărilor şi nu ne vom mai chema moşneni.

   Oamenii tresăriră. Abia acum îşi dădeau seama că moşul are dreptate.

   -Acesta-i clopotul lăcomiei, zise cineva.  

   -De făcut nu mai e nimic, continuă moşneagul, decât să facem o jalbă la Domnie şi să spunem că neam de neamul nostru moşneni am fost şi nu vom intra în moşia Cozia, orice s-ar întâmpla!

   -Credeţi că jalba ne va scăpa de belea? întrebă un altul.

   Oamenii se uitară la unchiaş, unchiaşul se uită la clopot, apoi la tovarăşii săi.

   -Numai cu o minune ne mai putem scăpa, mai adăugă moşul, plecând încet, la fel de tăcut şi îngândurat cum venise.

   În faţa mănăstirii, toţi călugării, îmbrăcaţi cu sutane lungi şi potcapetele pe cap, ieşiră, în frunte cu stareţul, să vadă clopotul mult aşteptat.

   Conducătorul convoiului, îmbrăcat cu o haină de pănură, încălţat cu opinci, iar după gât atârnându-i o traistă cu baieră, se apropie de stareţ, îi sărută mâna şi-i zise smerit:

   - Sfinţia-ta, clopotul este adus fără stricăciuni. Aş ruga pe sfinţia-voastră să-mi ierte îndrăzneala, dar oamenii se grăbesc să plece şi m-au trimis pe mine să cer plata.

     Stareţul îl privi cu ochii săi lucii şi-l măsură din cap până-n picioare.

     -Cum crezi că mănăstirea care abia s-a zămislit, poate plăti atâta bănet? Oamenii să fie mulţumiţi că vor fi amintiţi în slujbă pentru ajutorul lor.

     -Da, sfinţia-ta, oamenii au fost tocmiţi cu bani, nu cu vorbe şi …

     -Nu ţi-e ruşine să vorbeşti aşa cu un trimis al Domnului, care se chinuieşte pentru ticăloşiile voastre? De unde eşti de fel, de vorbeşti cu atâta îndrăzneală?

     Căruţaşii se apropiară la sfada de strigăte ale stariţului. Văzând că nu le dă nimic pentru munca lor, se uitară întrebători la şeful convoiului. Acesta privi la tovarăşii lui, făcu un pas către stareţ şi-i zise apăsat:

     - Mă numesc Ion Ciurea şi sunt moşnean din Brezoi. Nu am nevoie de banii tăi pentru mine, ci pentru oamenii ăştia care s-au trudit alături de boi ca să scoată clopotul la deal. Fie ca el să nu dăinuiască mult atârnat în clopotniţă!

     Stareţul rămase înmărmurit de îndrăzneala lotreanului. Acesta însă se suci pe călcâie şi dintr-o săritură sprintenă fu călare. Se îndreptă apoi, în pas uşor, pe firul Oltului, în sus.

     Târziu se dezmeticiră şi călugării şi izbucniră în blesteme şi ameninţări. Ion Ciurea însă nu mai auzea. Clopotul rămase în căruţă, oamenii dejugară boii şi plecară şi ei necăjiţi de răspunsul stareţului.

     În zilele ce urmară, dulgherii lucrară clopotniţa. După o săptămână, ea fu gata. Urma să fie ridicat clopotul, lucru greu, la care călugării chemară multe braţe în sprijin. Era o zi însorită. Oltul curgea domol, nu departe de locul lucrării. După o zi de muncă încordată, clopotul nu putu fi pus decât pe butucii aflaţi dedesubtul locului unde urma să fie agăţat. A doua zi dimineaţa, oamenii veniră fără tragere de inimă. Ştiau că lucrează degeaba, ba urmau să fie şi sub stăpânirea călugărilor. După opinteli zdravene, spre amiază, clopotul fu ridicat până la grindă. Urma să se bată pana groasă de fier şi să fie stricată schela de butuci de dedesubtul ei, să-l lase atârnat.

     După odihnă, oamenii se apucară iar de lucru. Veni şi stareţul cu toţi călugării. Meşterul dulgher se apropie de el şi-i zise:

     -Sfinţia-ta, clopotul e prea mare şi, după ce-i vom scoate schela, mi-e frică să nu se rupă clopotniţa.

     -Nu se va rupe, prostule, căci îl ridicăm pentru slava lui Dumnezeu. Hai, daţi-i zor !

     Meşterul îşi strânse oamenii şi le spuse:

     -Oameni buni, clopotul e greu şi, dacă veţi vedea că nu ţine clopotniţa, lăsaţi orice şi fugiţi. Dacă va cădea, face grămadă mare în calea lui.

     Un murmur de aprobare se ivi printre oameni.

     -Nu vi-i frică de Dumnezeu, ticăloşilor, să-l lăsaţi să cadă? Să-l sprijiniţi cu spinarea voastră! Să cadă pe voi, dar să nu-l lăsaţi. Cum credeţi voi că vom fixa hotarele mănăstirii dacă va cădea? – zise stariţul îndreptându-se spre oameni, strigând şi dând din mâini.

     -Apucaţi-vă de lucru şi nu uitaţi ce v-am spus, zise meşterul oamenilor săi.

     Aceştia se apucară de treabă. Prinseră toarta clopotului de grinzile groase de stejar, apoi începură să strice schela. Se apropiau cu teamă de clopotniţă. Meşterul se dădu lângă punctul slab al schelei şi cu toporul începu să o strice. După multe bocănituri, aceasta se prăbuşi. Clopotniţa se clătină şi pârâi.

       Oamenii lăsară schelele şi fugiră. Stareţul privea cu pumnii la gură şi se ruga să nu cadă.

      -Să vină meşterul la mine! strigă stareţul.

       Meşterul veni şi zise:

       -Sfinţia-ta, clopotniţa nu va ţine mult.

       -Taci şi nu vorbi cu păcat – se răsti la el stareţul. Azi e sâmbătă şi mâine vom trage clopotul. Voi trimite în toate satele din împrejurimi câte un călugăr. Dacă se vor auzi bătăile clopotului în acel sat, apoi acela va intra în stăpânirea mea şi a moşiei mănăstirii cu toate pământurile lui.

       Veni şi seara. Călugării intraseră deja în satele vecine. Odată cu ivirea zorilor, oamenii din satele Loviştei se sculară şi aşteptau acum să audă clopotul. Ştiau că de sunetul lui atârnă libertatea lor.

       După slujbă, stareţul veni cu tot alaiul de călugări şi slugi lângă clopot. Îl stropiră cu aghiasmă, îl ocoliră cântând cu praporele în frunte. Cu ochii lucioşi şi cu mâinile tremurânde, stareţul apucă frânghia clopotului şi trase. Clopotul nici nu se clinti. Strigă atunci la călugări:

       -Veniţi, fraţilor, şi trageţi şi voi. Nu vă e ruşine să mă lăsaţi singur, bătrân cum sunt?

       Vreo zece–cincisprezece călugări se repeziră şi traseră de frânghii. Clopotul se mişcă, dar se mişcă şi schelăria. Pârâi îndelung. Călugării fugiră care încotro.

       -Trageţi, trageţi ..zicea stareţul, privind cu ochii holbaţi, dând din mâini şi strigând. Călugării se opintiră iar tare. Un dangăt puternic ce-i asurzi pe toţi izbucni de sub pălăria clopotului. Urmă o a doua bătaie, şi mai puternică, după care un pârâit şi trosnituri grozave îi puse pe fugă. Clopotul şi clopotniţa se prăbuşiră vuind. Săreau ţăndări şi scânduri. Uriaşul clopot se rostogoli, lovindu-se de toţi bolovanii.

       -Se duce în Olt!…Se duce în Olt!…

       Clopotul se izbi de un bolovan şi, după un salt înalt, se prăbuşi în apele tulburi ale Oltului. Stropi mari săriră în lături, apoi apa acoperi totul. Oltul îşi urma nepăsător drumul lui de veacuri. Călugării şi stareţul se văicăreau pe mal, cu mâinile pe cap. Mormăiau în neştire.

     -Clopotul…Clopotul nostru!

       De atunci, primul clopot al Coziei n-a mai putut fi scos din Olt, pierzându-i-se urma pentru totdeauna’’ (3, pag. 100).

      

         Sâmburele de adevăr desprins din legendă este că atât Mănăstirea Cozia, cât şi Schitul Cornet au avut multe proprietăţi în ţinutul Loviştei, nu datorită sunetului clopotelor, ci datorită daniilor făcute de anumiţi voievozi. Aceste terenuri au fost răscumpărate de înaintaşii noştri, iar altele s-au păstrat până târziu.

         Atestarea documentară a satului Bratoveşti reiese din următorul document pe care-l prezentăm în fragment:

         ,,…1519 (7027) ianuarie – august 10 Piteşti – Neagoe Basarab V.V. fiul lui Basarab V.V. întăreşte slugerului Dragomir şi fetei sale Neacşa stăpânirea asupra părţilor din Şuici cu vie la Sălătruc, Podeni, Pleşeşti, Voiceşti, Măldăreşti, Găujani, gura Dângeştilor, Suica cu munţii, Cepari, Neagra, Seliştea Mare, Seliştea Mică, Seliştea Todireştilor, munţii Olanu şi Pietriceaua, Bumbuieşti jumătate, Bratoveşti cu muntele Dosul Mogăi …’’ (d, pag.41).

 

           Şi vechimea acestui sat este cu mult mai mare decât cea prezentată mai sus.

           Dania domnitorului Neagoe Basarab este întărită prin hrisovul domnesc dat de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689 (7197), iulie, 13:

           ,,…Constantin Brâncoveanu V.V. porunceşte căpitanului Alexandru din Lovişte să dea înapoi Mănăstirii Cozia bucatele luate din satul Bratoveşti, care aparţineau Mănăstirii Cozia şi să nu se mai atingă în viitor de ceea ce aparţine mănăstirii, altfel vor fi pedepsiţi de domnitor’’ (d, pag. 291).

          

           Delimitarea pentru clăcaşii din satul Bratoveşti s-a efectuat de către locotenentul Condeescu, în conformitate cu prima reformă agrară din 14/26 august 1864, dată în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

           Prezentăm delimitarea făcută de locotenentul Condeescu, din fosta proprietate a statului de la munte:

 

                                                               Actu

 

          ,,Conform contractului Domnului Ministru de Finanţe Nr.23, prin care m-am însărcinat a delimita moşiile statului viind astăzi 15 sept.1865 la comuna Bratovoeşci din Argeş, plasa Loviştea, proprietatea statului de munte, ca să delimitez dreptul foştilor clăcaşi, potrivit legii rurale din 14 august 1864 – Subsemnatul a procedat cerând mai întâi de la D-l Primar al acestei comune atât procesul Comisiei Ad – Hoc, cât şi lista constatatoare de numărul clăcaşilor şi categoriile lor, care făcând socoteala s-a constatat precum urmează:

               9     Fruntaşi câte 11 pogoane                     =99 pogoane.

  1. 13Mijlocaşi cate 7 pogoane şi 19 prăjini =101 pogoane şi 7 prăjini.

               14   Toporaşi câte 4 pogoane şi 15 prăjini =64 pogoane şi 18 prăjini.

               36   Vatra Satului                                       =11 pogoane şi 8 prăjini.  

                       Biserica Satului                                   =17 pogoane, 8 prăjini, 38 stânjeni.

                       Total                                                    =293 pogoane, 8 prăjini, 38 stânjeni.

 

         Această sumă de pogoane am delimitat-o conform procesului – verbal compus de comisiunea ad – hoc prin punctele următoare; începând prin punctele arătate pe planul Nr.1 sub piscul cu petriş am mers cu stânjeni 38, la movila hotărâtă cu Moşnenii, arătat pe planul Nr.2 şi de aici cu stânjeni 529 movila veche de lângă drum arătată pe planul Nr.3, de aici cu 220 stânjeni până la movila arătată pe planul Nr.4, cu numele Pomului Bârţă şi de aici pe muchia feţei cu stânjeni 210 la punctul arătat pe planul Nr.5, la bolovan, de aici, cu stânjeni 330 la movila spre proprietatea arătată pe planul Nr.6, la Bumbuieşti cu 354 stânjeni în Coasta Cazanului pe punctul arătat pe planul Nr.7, şi de aici cu stânjeni 552 la Carpeni arătat pe planul Nr.8, de aici cu stânjeni 346 arătat pe planul Nr.9, la Piscul cu petriş şi de aici cu stânjeni 39 şi ½ la punctul arătat la Nr.1.

         Într-acesta sub litera a       - pag.1. – Prăjini 12   stânjeni 20.

         Curtea Proprietăţii litera b - pag.1. – Prăjini 12   stânjeni 28.

         Gârla cu nisip                     -   pag.10       -                   -

         Drumul moşiei                   -       -       Pogoane 2.  

         Apa Vizuinii                       -       -       Pogoane 1.

                             Total pogoane       =       pogoane 16 stânjeni 48.

 

 

         Care cu pogoanele sus arătate drept foştilor clăcaşi de 293 pogoane 9 prăjini 38 stânjeni – face suma totală 309 pogoane 10 prăjini şi 32 stânjeni.

         Vatra satului am delimitat-o începând din punctul Nr. I – Movila lui Dumitru, de aici cu stânjeni 190 despre sud – vest linie dreaptă până la movila Nr. II în curtea proprietăţii şi de aici cu stânjeni 22 linie dreaptă până la movila Nr. III în colţul curţii proprietăţii de aici trece apa până la movila Nr. IV – Valea Morilor de aici spre S – V cu stânjeni 382 până la movila Nr. V – în apa Viezuinelor de aici am mers pe marginea gârlei până la Nr.6, în apa Viezuinelor şi de aici cu stânjeni 160 până la movila Nr.7 în Faţa Dealului, de aici cu stânjeni 437 trecem de două ori gârla şi drumul o dată la movila Nr.1 de unde am început.

         Prisosul fiind de 11 pogoane 8 prăjini şi 38 stânjeni s-a dat la izlaz.

         Cu modul acesta am delimitat precum…’’ (21, pag. 86).

    

         Prezentăm şi Planul comunei Bratoveşti din Plaiul Loviştea, Judeţul Argeş, de repartiţia ce s-a făcut pentru foştii clăcaşi aflaţi pe această proprietate.

  

         ,,După a dumnealor cerera şi învoire; mai întâi s-a măsurat moşia; făcându-se socoteala au ieşit pogonu.

           După aceasta s-au scăzut toate văile şi paraiele după cum se vede în plan, asemenea şi toate drumurile aflate în această comună şi locurile proprietăţii rămase în comun sau casei, dintr-ale locuitorilor:

 

1) Frangu Bobeică                         11 pogoane       7 prăjini       8   stânjeni        

2) Oprea Manu                               11   - II -         7   - II -               -

3) Şuiceanu Năstase                       11   - II -         7   - II -       28 stânjeni

4) Achim Bobeică                         11   - II -         7   - II -       30 - II -

5) Stanciu R. Ciopei                       11   - II -       7   - II -       14 - II -

6) Ghe. Ion Popa Grigore               11   - II -       7   - II -       22 - II -

7) Andrei Duţă R. Bobeică             11   - II -       7   - II -              -

8) Alexe Ciopei                               14   - II -       7   - II -         4   stânjeni

9) Niţă Dinu Zamfir                       11   - II -       6   - II -       7   - II -

10)Ion Alexe Ciopei                         8   - II -         2   - II -       21   - II -

11)Ghe.Din Boeru                           8   - II -         2   - II -       36   - II -

12)Petre Ciopei                                 8   - II -       2   - II -         3   - II -

13)Nicolae Achim (Alexe Popa)     14   - II -             -                     -

14)Ghiţă Diaconu                             8   - II -         2 prăjini             -

15)Sandu Şerban                               8   - II -         2   - II -       37 stânjeni

16)Petrică Văduva                             8   - II -        2   - II -       37     - II -

17)Constantin Ciopei                         8   - II -         2   - II -       36     - II -

18)Ioana lui Pătru                             8   - II -         2   - II -         6     - II -

19)Constantin Luca                           8   - II -         2   - II -               -

20)Şerban Alexe                               8   - II -         2   - II -       36 stânjeni

21)Ioana lui Bucur                             8   - II -         2   - II -         8     - II -

22)Nicodim Dănilă                           8   - II -         2   - II -       21     - II -

23)Ioan Cârstea                                 4 - II -         22 - II -       20     - II -

24)Ghiţă Martin                                 4 - II -         22 - II -               -      

25)Stanciu Badea                               7 - II -         12 - II -       6 (de la Pătru Moraru ½)      

26)Ghe.Ioan Dumitru                        4   - II -           22 - II -         12 stânjeni

27)Iorga Popescu                             7 - II -           5   - II -     36(de la Pătru Moraru ½)  

28)Ioan Oprea Manu                         4   - II -           22 - II -         20 stânjeni            

29)Pătru Moraru                               (vândut şi trecut la Stanciu Badea şi Iorga Popescu).

30)Din Radu Ciopei                         4   pogoane     22 prăjini       7 stânjeni

31)Stana lui Martin                          4     - II -       22   - II -         7     - II -

32)Ioan D. Priporeanu                     4     - II -       22   - II -                 -

33)Ghiţă Ghe. Ciopei                       4     - II -       22   - II -                -

34)Constantin Popa Dumitru           4     - II -       22   - II -                 -

35)Stanciu Ghe. Ciopei                     4     - II -       22   - II -         34 stânjeni

36)Mănăilă Ţiganu (cu băiatul Chitu)   (A vândut casa şi pământul lui Cojenete)

37)Locurile bisericii                         5   pogoane           -                           -

38)Alexe Ciopei                               5     - II -         14 prăjini                 -

                                                                (Azi numite locurile,curtea)

39)Alexe Ciopei                               5     - II -           14 - II -                     -

                                                                 (Locurile rămase pentru schimb).

 

         Aceste locuri s-au măsurat pe unde locuitorii au arătat posesiunea dumnealor şi s-au împărţit după cum se arată mai sus la numele fiecăruia şi după cum se vede din acest plan în parte şi li s-au lăsat locuitorilor şi câte o schiţă de plan la mâna fiecărui locuitor în parte pentru locurile ce au în posesiune şi un proces – verbal a le servi la trebuinţă.’’

                                               1886, luna martie

                                                         Măsurători Raportit (S.S) D. Popescu

       Acest plan s-a copiat de Achim Emilian şi Achim Nicuşor, după copia lucrată de P.Popovici la Cepari,în anul 1933,luna septembrie,ziua 30 şi care se găseşte la preot Gh. Popescu, iar această copie s-a semnat de cei de mai sus, spre neschimbare.

       Scara folosită atât în efectuarea planului de măsurătoare a suprafeţei statului, cât şi a planului cu terenurile delimitate pentru fiecare împroprietărit, a fost întocmită pe stânjenul lui Şerban – Vodă: un stânjen = 1,965 m.

       Prin Legea Rurală a lui Cuza – Vodă, anul 1864, mai întâi a fost ,,secularizată’’ averea mănăstirii; averea aceasta a trecut în proprietatea statului, după care s-a trecut la împroprietărirea clăcaşilor.

       Locuitorul Achim I. N. Niculae (72 ani, în anul 1972) ne-a informat că în satul Bratoveşti există două neamuri de Achim: neamul de moşneni, din care şi-a tras obârşia şi dumnealui şi neamul Achim (Vilău) care sunt veniţi din Gruiu Lupului, comuna Racoviţa. Neamul lui Paroş îşi are originea în satul Blănoi, comuna Racoviţa, neamul lui Istrate în satul Spinu, comuna Perişani, neamul lui Priporeanu în Pripoara, Perişani, al lui Niţă (Stăncioiu) – Cojenete în localitatea Păuşeşti Otăsău – Vâlcea, iar al lui Dobrin în satul Spinu, Perişani.      

       Terenurile deţinute astăzi de locuitorii satului Bratoveşti se împart în trei categorii: 1)moştenire – cele două uliţi şi împrejurimile; 2)delimitare – provenite din împroprietărire prin Legea Rurală din 1864; 3) cumpărătoare – terenurile pe care la vom descrie mai jos, în izlaz şi pădure, pe chingi, până-n Valea Stogului.

       Terenurile denumite din ,,pristos’’, acaparate de anumiţi cetăţeni, sunt cele denumite şi rezervate de locotenentul Condeescu, în suprafaţă de 11 pogoane, 8 prăjini şi 38 stânjeni, denumite corect ,,prisos’’.

       Terenurile denumite din ,,delimitare’’ n-au fost primite în mod gratuit, deoarece împroprietărirea s-a făcut contra cost.

       Harnicii locuitori ai satului Bratoveşti, în majoritate neamuri şi foarte uniţi, au cumpărat şi suprafaţa de 270 pogoane de pădure şi izlaz, tot din fosta proprietate a statului de la munte. Aceste suprafeţe, cu denumirea de ,,terenuri din cumpărătoare’’, le prezentăm în cele ce urmează:

 

                                                    România

                       Administraţiunea Domenilor şi Pădurilor Statului

                       În numele Alteţei Sale Regale: CAROL - I -

                                       Titlu de perpetuă proprietate

 

       ,,Noi Ministrul Secretar de Stat la departamentul Financelor, în virtutea art.1 şi 21 din legea de la 31 Martie 1868, modificatoare celei din 13 Iulie 1866.

         Pe temeiul aprobării dată de Comitetul Central al Vânzării bunurilor Statului în şedinţa de la 20 Decembrie 1868, a încuvinţărei Consiliului Miniştrilor din Şedinţa de la 23 Decembrie 1868 şi a întărirei Domneşci dată asupra raportului Nr. 2912 de la 24 Decembrie1868, în baza cărora s-a efectuat vinderea de veci a moşiei Bratoveşci ca de două sute şaptezeci pogoane fostă a Monăstirii Cozia din Judeţul Argeşu – Com.Titeşti, către Domnu Alexe Ciopeiu şi locuitorii Cătunului Bratoveşci.

         Văzând că D-nul, cumpărător conformându-se art.21 aliniatul (a) şi Legea Vânzărilor mencionată mai sus, a achitatu întregul preciul acestei moşii de lei douăzeci şi şapte mii cincizeci N = 27050, după cum se constată din corpul obligaţiunei Nr.=38/869 ale cărei cupone sunt tote plătite.

         Liberăm D-lui Alexe Ciopei şi locuitorilor Cătunului Bratoveşci prezentul actu de perpetuă proprietate şi-l declarăm definitiv proprietar al moşiei Bratoveşci ca de două sute şapte zeci pogoane care i s-a vendut aşa precum s-a posedat de stat şi ale cărei drepturi şi îndatoriri în ce priveşce vecinătatea trecu de drept deasupra Domniei Sele’’.

         Dat în Bucureşti la anul 1881, luna Februarie 5 zile şi trecutu la Nr.13 Ministrul Financelor.

               (S.S) indescifrabil                               Directorele Administraţiunii Domenilor

                                                                          şi Pădurii Statului

                                                                                           (S.S.) indescifrabil

      

       Prezentăm cererea şi împărţirea pe fiecare cumpărător:

 

      ,,Subsemnaţii locuitori domiciliaţi în comuna Titeşti – Plaiul Loviştea – Judeţul Argeşu, Cătunul Bratoveşci cumpărători ai moşiei din hotarul Cătunului Bratoveşci, Plaiul Loviştea, Judeţul Argeş – Comuna Titeşti, fosta proprietate a statului pendinte altă dată de Mănăstirea Cozia, în întindere totală de pădure şi izlaz, formând un trup învecinat dinspre răsărit cu pârâul Dobri, cu moşnenii Cucoi, despre apus cu delimitarea dată nouă conform legii rurale, despre m.n. cu prin tarlaua dupe Faţa Dealului şi livezile Pajişte, livezi tot ale cumpărătorilor Bratoveşci şi despre miazăzi cu moşnenii Spineni şi pe Valea Stogului cu Eforia al cărui pământ, izlaz şi pădure împărţim acest trup de pământ de izlaz şi pădure din fâşia de pădure întreagă cumpărată de noi de la stat cu actul Nr.13 din 1881 el însuşi din pământ de izlaz şi pădure am căutat ca fiecare din noi să luăm părţi din izlaz, din pădure, din prundul văilor, din toate calităţile în raport cu sumele de bani răspunse la cumpărătoare socotit a una sută lei pogonul, iar din prund vom lua pe deasupra banilor şi tot după sumele răspunse de fiecare din bine şi din rău, indiferent calităţii potrivit sumelor răspunse în condică, aşa că am luat fiecare din izlaz, loc bun şi rău şi numit unde din pădure şi unde din prund când îl vom împărţi după cum urmează:

1) Vasile Vilău, drept suma răspunsă în condică pentru cumpărătoarea moşiei am luat una faşă de pădure ce se învecineşte la răsărit cu moştenitorii casei Nicolae Achim la apus cu chinga de pădure ce are din moştenire Magda a casei decedatului Ion Oprea Man şi cu lăţimea la trăsura I pe poale = 14 stânjeni şi la tr.II şi a-III-a tot la 14 st.; a-IV-a trăsură 12 st. cu o lungime de 580 st.

       În izlaz una bucată în Tâncave vecină la R. Cu Iostin Ciopei, la apus cu moştenitorii casei decedatului Nicolae Toader, lungimea la răsărit de 87 st. , la apus de 110 st. iar în lăţime la M.N. pe lângă pârâu cu 27 st. La M.Z. cu 27 st., iar pe lângă Neaguie Duţă una bucată izlaz în Pârloage lungă de 65 stânjeni şi lată 20 stânjeni se răzoreşte la răsărit cu Mihăilă Şerban şi casa lui Nicolae Toader.

2) Casa Nicolae Achim, am luat în pădure una faşă învecinată la răsărit cu Mihăilă Şerban, la apus cu Vasil Vilău, în lăţime trăsura I, pe poale 25 st., a-II-a 25 st., a-III-a tr.23 st. şi a-IV-a tr.22 st. şi –V-a tr.pe vârfu 20 st., cu o lungime de 580 st.

       Am luat în izlaz 3 bucăţi din care una bucată în faţa Voicului cu o lungime de 86 st. şi lată de 22 st. între Manole Luchian şi Ion Ieftimie. A doua bucată între Toader Nicodim şi Constantin Achim în lungime de 70 stânjeni şi lăţimea 27 st., a treia bucată sub poalele liniei de pădure şi delimitarea lor cu lungimea de 74 st. şi latu dinspre apus 20 st. dinspre răsărit 17 stânjeni.

3) Mihail Şerban am luat în pădure o faşă învecinată la răsărit cu Pr.Dimescu şi la apus cu moştenitorii decedatului Nicolae Achim, în lăţime tr.I pe poale 14 st., a-II-a şi a-III-a tr. Tot 14 st., a-IV-a şi a-V-a tr.12 st., lungă de 580 stânjeni. Am luat din izlaz două bucăţi: I bucată între Gh. Ion Dumitru şi Vasile Andrei cu o lungime de 125 st. şi lată de 10 st., a-II-a bucată se învecineşte la R. Cu moştenitorii casei decedatului Constantin Ciopei, sub linia pădurii, în Plaiul Pârloagelor şi dinspre apus cu moştenitorii casei decedatului Ion Oprea Man, cu o lungime de 60 stânjeni şi lată de 12 stânjeni.

4) Preotul Ghe. Dimescu: am luat una faşă de pădure cu lungimea de 580 st., iar latu tr. I, pe poale 31 st., a doua tr. 30 şi ½ st., a treia tr. 30 şi ½ st., a patra şi a cincea tr. Pe vârf 25 şi ½ st., învecinat la răsărit cu casa Năstase Oprea Man şi la apus cu Mihail Şerban, am luat una faşă în Cordoaia ca de 18 pogoane şi jumătate, învecinată la răsărit cu moşnenii spineni, la apus cu moştenitorii casei decedatului Ion Oprea Man, prin movilele vechi, la M. N. pe vârf cu făşiile celorlalţi părtaşi şi la M. Z. cu Valea Stogului, cu Eforia .

         Am luat în izlaz două bucăţi: una la Crucea Pietri între moşnenii Cucoi şi Pr. Paraschiv Radu, cu lungimea de 110 st. şi latu 24 st., a doua bucată în Carpeni, se învecinează la M. N. cu Vasile Andrei şi la M. Z. cu Gheorghe Domnica şi alţii, cu o lungime de 130 st. şi latu 20 st. Am mai luat una jumătate pogon în Frăsinet în lungime 80 st. şi lat 8 st., între casa Constantin Ciopei şi Iostin Ciopei, una faşă în Opritură lungă de 430 st. şi lată tr. I, pe poale 6 st., a-II-a şi a-III-a tr. tot 6 st., a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf 5 st., pe vârf 4 st., între Manole Luchian şi Iostin Ciopei.

5) Casa decedatului Năstase Marian: am luat una faşă de pădure cu lungimea de 580 st., lăţime tr.I, pe poale 10 st., tr. a-II-a, a-III-a şi a-IV-a de 9 st. şi a-V-a tr. pe vârf 8 st. ce se învecineşte la răsărit cu Grigore Frangu şi la apus cu Pr. Gh. Dimescu. Am luat în izlaz una bucată cu lungimea de 65 st. şi lată de 25 st. între Toader Nicodim şi Pătru Alexe Ciopei.

6) Grigore Frangu : am luat în pădure una faşă lungă de 580 st şi latu la tr.I pe poale de 8 st şi ½, a-II-a tr.7 st. şi ½, a-III-a şi a-IV-a şi a-V-a trăsură de 1 şi ½ stânjeni se învecineşte la răsărit cu casa Ion Oprea Man şi la apus cu Ion Oprea Man. Am luat în izlaz 2 bucăţi: una între Constantin Achim şi Stănică Stanciu în lungime de 72 st, şi latu 25 st., a doua bucată între Sandu Şerban şi casa Luchian Năstase, lungă de 85 st. şi lată 7 st. şi ½.

7) Casa Ion Oprea Man, am luat în pădure una faşa lungă de 580 st., latu de la tr.I, pe poale de 8 şi ½ st., a-II-a şi a-III-a tr.7 şi ½ st., a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf de 7 ½ st., se învecineşte la R. Cu Vasile Popelcă, la apus cu Grigorie Frangu, a-II-a faşă pe plaiul Pârloagelor, lungă de 580 st., latu la tr.I, a-II-a şi a-III-a de 11 st. şi la tr. a-IV-a şi a-V-a pe vârf de 9 st. se învecineşte la R cu casa Ion Priporeanu şi la apus cu casa Grigore Martin, a-III-a faşa de pădure lungă de 46 st. şi lată de 9 st., la toate trăsurile, se învecineşte la R. cu Ion Eftimie, la apus cu Ion Mateescu, a-IV-a faşă de pădure între Iostin Ciopei şi Iordache Ciopei, pe parâu, cu lungime de 430 st., lată 4 st., pe poale, la mijloc 4 st. şi pe vârf de 2 st. Am luat în izlaz una bucată numită în Tâncave, lungă de 110 st., lată despre M. Z. de 20 st. şi despre M. N. 54 st., se învecineşte la R. cu casa Nicolae Toader, la apus cu casa Niţă Din Samfira.  

8) Vasile Popelcă, am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la toate tr.4şi ½ st., se învecinează la R. cu Stănică Stanciu şi la apus cu Ion Oprea Man, a-II-a faşă în Opritură – lungă de 430 st. şi lată la tr.I pe poale 7 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a tr. 6 st. şi a-V-a, pe vârf de 5 st. Se învecineşte la Răsărit cu casa Nicolae Şerban şi la apus cu Nicolae Mateescu, am luat în izlaz una bucată între casa Gh. Boeru şi Stănică Stanciu, lungă de 54 st. şi lată de 12 st.

9)Stănică Stanciu: Am luat o faşă de pădure lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 12 st., la tr.2,3 câte 12 st., la tr.4,11 st. şi pe vârf de 10 st. Se învecineşte la răsărit cu casa Gh. Stanciu Ciopei şi la apus cu Vasile Popelcă. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Năstăsoaia în lungime 78 st. pe de la vale şi pe de la deal 88 st. şi lată de 15 st. între Grigore Frangu ş casa Grigore Martin, a-II-a bucată numită sub plaiul Viezuinelor, lungă de 54 st şi lată la ambele capete de 12 st., vecină la răsărit cu Pr. Paraschiv Radu şi la apus cu Vasile Popelcă.

10) Casa Gh. Stanciu Ciopei: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., lată la tr.I, pe poale, de 4 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf 3 st., vecină la răsărit cu Iosif N. Achim şi la apus cu Stănică Stanciu.

11) Iosif N. Achim: Am luat în pădure una faşa lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a de 7 st şi a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf câte 6 st., vecină la R. cu casa Constantin Ciopei şi la apus cu casa Gh Stanciu Ciopei. Am luat în izlaz una bucată în faţa Voicului, lungă de 140 st., lată de 12 st., la parâul Voicului, la mijloc de 17 st. şi pe muchie 22 st. răzoreşte la R. cu Ion Mateescu şi la apus cu Ion Alexe Ciopei.

12) Casa Constantin Ciopei: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., cu lăţimea la tr.I pe poale 17 st., a-II-a tr. 10st., a-III-a tr.15 st., a-IV-a tr. 15 st. şi a-V-a tr pe vârf 14 st. Se învecineşte la răsărit cu Gh. Achim şi la apus cu Iosif N. Achim. Am luat în izlaz 3 bucăţi din care una în Carpeni, în lungime de 138 st. şi lăţime pe poiana Carpenilor 20 st. la mijloc 19 st. şi la răsărit pe lângă pârâu tot 19 st. şi se răzoreşte la M. N. cu Neagoe Duţă şi la M. Z. cu Gheorghe Achim. A doua bucată din pârâul Stăiştii spre Pârloage în lungime de 20 st. şi lăţime 25 st., se răzoreşte la apus cu Mieilă Şerban şi la răsărit cu Gh. Ghiţă Martin, a-III-a bucată în Faţa Voicului lungă de 110 st. şi lată de 12 st. şi jumătate şi la mijloc 12 st., se răzoreşte la răsărit cu Ion Dinescu şi la apus cu casa Gh. Boeru.

13) Gheorghe Achim: Am luat în pădure una bucată faşă de pădure în lungime de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 14 st., a-II-a tot de 14 st. şi a-III-a, a-IV-a, a-V-a tr., pe vârf 12 st., se răzoreşte la apus cu casa Constantin Ciopei şi la răsărit cu Gh. Poponea, am luat în izlaz una bucată lungă de 138 st. şi lată pe poiana Carpenilor 20 st., la mijloc 19 st. şi la pârâu 20 st. şi se răzoreşte la M. N. cu casa Constantin Ciopei şi la M. Z., cu Iostin Ciopei.

14) Casa Gh. Poponea :Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 13 st., a-II-a tr. tot 13 şi a-III-a, a-IV-a tr. 12 st. şi a-V-a pe vârf 10 st., se răzoreşte la apus cu Gh. Achim şi la răsărit cu Ion Dinescu. Am luat în izlaz două bucăţi: una în Faţa Voicului, între Lepădat Bădiţă şi Manole Luchian, lungă de 99 st. şi lată de 6 şi ½ st., a-II-a bucată sub pădure alături cu pârâul Peşterei, între Gh. Ion Dumitru şi Lepădat Bădiţă, lungă de 35 st. şi lată de 20 st. Am mai luat în Faţa Cazanului o bucată între Iordache Ciopei şi Mihail Şerban, lungă de 46 st. şi lată pe muchie 9 st., de la vale 21 st.

15) Ion Dinescu :Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 10 st., a-III-a, a-IV-a, a-V-a, pe vârf de 9 st. între Lepădat Bădiţă şi Gh. Poponea. Am luat în izlaz una bucată între casa Stanciu Niţă şi casa Constantin Ciopei, lungă de 113 st. şi lată de 10 st.

16) Lepădatu Bădiţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., lată la tr.I, pe poale şi a-II-a de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf 9 st., între Ion Dinescu şi Constantin Achim. Am luat două bucăţi în izlaz din care una în Faţa Voicului, între casa Boeru şi casa Gh. Poponea, lungă de 99 st. şi lată de 6 şi ½ st., a doua bucată între Gh. Gh. Martin şi casa Gh. Poponea, numită la Pârâul Peşterii, lungă de 40 st. şi lată tot de 40 st.

17) Constantin Achim: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., între Lepădat Bădiţă şi Nicolae Leiche, lat la tr.I, pe poale 13 st., a-II-a, a-III-a tr.128 st., a-IV-a, tr.11st. şi a-V-a, pe vârf de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între Nicolae Achim şi Grigorie Frangu, lung de 72 st. şi lată 9 st.

18) Nicolae Leiche: Am luat în pădure una faşa lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 8 st., a-II-a şi a-III-a de 7 st., a-IV-a şi a-V-a tr.pe vârf 7 st., între Constantin Achim şi Ion Stanciu Niţă. Am luat în izlaz una bucată în Carpeni, între delimitare şi casa Stanciu Niţă, lungă de 110 st. şi lată de 21 st.

19) Ion Stanciu Niţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr I, pe poale 9 st., a-II-a, a-III-a de 8 st. şi a-IV-a şi a-V-a, pe vârf de 7 st., între Nicolae Leiche şi casa Stanciu Miţă. Am luat în izlaz una bucată la Crucea Pietri, între casa Luchian Năstase şi casa Stanciu Niţă, lungă de 10 st. şi lată la parâu 23 st., la mijloc 18 st. şi pe lângă ţarină 10 st.

20) Casa Stanciu Niţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a tot de 10 st. şi a-III-a de 8 st., a-IV-a, a-V-a, pe vârf de 7 st. între Ion Stanciu Niţă şi casa Pătru Alexe Ciopei. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Faţa Voicului lungă de 110 st. şi lată la pârâu de 7 st., la mijloc 6 st. şi pe deal 5 st., vecină la R. cu Ion Şt.Niţă şi la apus cu casa Constantin Ciopei, a doua bucată între Nicolae Leiche şi casa Ion Oprea Man, lungă de 110 st. şi lată de 6 şi ½ st.

21) Pătru Alexe Ciopei: Am luat în pădure, una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a, a-III-a tot 10 st., a-IV-a tr.7 st., la tr.a-V-a, pe vârf de 6 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Năstase Martin, Pârâul Voicului şi Pârâul Năstăsoaiei, lungă de 50 st. şi lată de 25 st., în trei colţuri.

22) Ion Toma Oprea: Am luat una faşă în pădure, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a de 9 st. şi la a-VI-a, pe vârf 7 st., între Ion Toma Oprea şi casa Nicolae Toader. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădatu Bădiţă, lungă de 54 st. şi lată de 15 st., la mijloc, iar de pe deal şi la vale 9 st.

23) Gheorghe Ghiţă Martin: Am luat una faşă în pădure de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a de 9 st. şi la tr. a-V-a, pe vârf de 7 st. între Ion Toma Oprea şi casa Nicolae Toader. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădatu Bădiţă, lungă de 54 st. şi lată de 15 st., la mijloc, iar de pe deal şi de la vale 9 st.

24) Casa Nicolae Toader: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 17 st., între Gheorghe Ghiţă Martin şi casa Grigore Martin, a-II-a faşă, în Opritură, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 3 st. între Vasile Popelcă şi Nicolae Mateescu. Am luat în izlaz una bucată între Vasile Vilău şi casa Ion Oprea Man, lungă de 110 st. şi lată de 23 st., în Tâncave.

25) Casa Grigore Martin: Am luat una faşă de pădure lungă de 580 st. si lată la tr. I şi a doua, pe poale de 10 st., a treia şi a patra de 9 st., şi a cincea, pe vârf de 7 st. Am luat în izlaz una bucată între Stanca Stanciu şi casa Ion Priporeanu, lungă de 88 st. şi lată de 13 st., despre răsărit, la mijloc 14 st. şi la apus 15 st.

26) Ion Priporeanu: Am luat una faşă de pădure, între casa Ion Oprea Man şi Gh. Ion Dumitru, lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale de 10 st., a-III-a, a-IV-a tr. şi a-V-a, pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Grigore Martin şi casa Sandu Şerban, lungă de 88 st şi lată de 14 st.

27) Gh. Ion Dumitru: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale, de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf, de 7 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Faţa Voicului, lungă de 61 şi ½ st. şi lată la pârâu de 9 st. şi la muchie pe lângă ţarină, 17 st., între Ion Ieftimie şi Ion Alexe Ciopei, a-II-a între Ion Dinescu şi Lepădat Bădiţă, lungă de 108 st. şi lată 18 st.

28) Casa Luchian Năstase: Am luat una faşă de pădure între Gheorghe Ion Dumitru şi casa Sandu Şerban, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale şi a-II-a, a-III-a, 15 st., a-IV-a tr. de 12 st. şi a-V-a tr. pe vârf, de 10 st. A doua faşă pe Opritură, între Nicolae Mateescu şi Manole Luchian, lungă de 430 st., lată la tr.I, pe poale de 4 st. şi a-II-a, a-III-a, a-IV-a tr. tot de 4 st., a-V-a pe vârf de 2 st. Am luat în izlaz două bucăţi dintre care una bucată între Pr. Paraschiv Radu şi Ion Şt. Niţă, lung de 110 st. şi lată de 19 st. A doua bucată, între Grigore Frangu şi Ion Eftimie, lungă de 85 st. şi lată pe de la deal 120 st., despre apus 191 şi jumătate stânjeni, despre răsărit 14 şi ½ st.

29) Casa Sandu Şerban : Am luat una faşă de pădure lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, de 14 st., a-IV-a tr. de 12 st. şi a-V-a, pe vârf, de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Ion Priporeanu şi Grigore Frangu cu lungimea de 85 st. şi lată de 7 şi ½ st.

30) Casa Gheorghe Boeru: A luat în pădure una faşă între casa Sandu Şerban şi Gheorghe Domnica, lungă de 580 st. şi lată de 14 st. la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, a-V-a, pe vârf, 12 st. Am luat în izlaz o bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădat Bădiţă, lungă de 105 st. şi lată 11 st.

31) Gheorghe Domnica: Am luat în pădure una faşă de pădure între casa Gheorghe Boeru şi Ion Alexe Ciopei, lungă de 580 st. şi cu toate trăsurile egale de 5 st. Am luat în izlaz una bucată între Pârâul Năstăsoaiei şi Lazăr Iacob, sub pădure, cu lungimea de 54 st. şi lată 24 st.

32) Ion Alexe Ciopei: Am luat una faşă de pădure între Gheorghe Domnica şi Vasile Andrei, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale, 21 st., a-II-a tr. 20 st., a-III-a tr.19 st., a-IV-a tr., a-V-a tr. 16 st. Am luat în izlaz una bucată între Iosif N. Achim şi delimitarea dată nouă, lungă de 140 st. şi lată de 6 st., la pârâu, la mijloc 9 st. şi sub Coasta Voicului 11 st. Adoua bucată între Gheorghe Ion Dumitru şi Ion Mateescu, lungă de 61 şi ½ st., la pârâu, lată de 9 st. şi pe muchie cu ţarina 17 st.

33) Vasile Andrei: Am luat în pădure una faşă între Ion Ciopei şi Pr. Paraschiv, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 10 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a câte 9 st. şi a-V-a tr., pe vârf, 8 st. Am luat în izlaz una bucată între Mihail Şerban şi Pr. Gheorghe Dimescu, lungă de 125 st. şi lată de 11 st.

34) Pr. Paraschiv Radu: Am luat una faşă de pădure între Vasile Andrei şi Neagoie Duţă, lungă de 580 st. şi lată la poale tr.I 30 st., a-II-a tr. 31 st., a-III-a tr 30 st., a-IV-a tr.29 st., a-V-a tr., pe vârf 27 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una bucată la Crucea Petri, între Pr. Gheorghe Dimescu şi Luchian Năstase, lungă de 110 st. şi lată de 25 st., a doua bucată între casa Niculae Şerban şi Stănică Stanciu, lungă de 54 st. şi lată de 40 st., pe de la deal şi de la vale de 54 st. la locul numit Carpeni, sub pădure.

35) Neagoe Duţă: Am luat în pădure una faşă între Pr. Paraschiv şi Toader Nicodim, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a de 14 st. şi a-IV-a şi a-V-a tr. 12 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Vasile Vilău, de 138 st. lungime şi lată de 10 st., la pârâul Năstăsoaiei şi pe poiana Carpenilor 18 st.

36) Toader Nicodim: Am luat în pădure una faşă între Neagoe Duţă şi Iordache Ciopei, lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Năstase Martin şi casa Niculaie Achim, lungă de 65 st. şi lată de 20 st.

37) Iordache Ciopei: Am luat una faşă de pădure între Toader Nicodim şi Casa Ion Oprea Man, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 12 st., a-II-a, a-III-a şi a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între Iustin Ciopei şi pârâul Năstăsoaiei, lung de 87 st. şi lată de 16 st.

38) Iostin Ciopei: Am luat una faşă de pădure între casa Ion Oprea Man şi Pr. Gheorghe Dimescu, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, a-II-a şi a-III-a, a-IV-a de 18 st. şi a-V-a ,pe vârf, de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între Gheorghe Achim şi Mihai Şerban, lungă de 125 st. şi lată de 10 st., a-II-a bucată lângă Vasile Vilău de 87 st. şi lată 16 st.

39) Manole Luchian: Am luat în pădure una faşă lungă de 430 st. şi lată la tr.I de 11 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a de 10 st. şi a-V-a tr. pe vârf de 9 st., între Pr. Gheorghe Dimescu şi Casa Luchian Năstase. Am luat în izlaz una bucată între Lepădat Bădiţă şi casa Nicolaie Achim, lungă de 89 st. şi lată de 11 st. la parâu, iar pe muchie 15 st.

40) Nicolae Mateescu: Am luat una faşă de pădure, între casa Luchian Năstase şi casa Nicolaie Toader, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, de câte 4 st. şi a-V-a tr. pe vârf, de 8 st.

41) Casa Nicolae Şerban : Am luat casa defunctului Nicolae Şerban, una faşă de pădure între Vasile Popelcă şi Lazăr Iacob, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a 10 st., a-III-a 9 st., a-IV-a 9 st. şi a-V-a, pe vârf 9 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una între Lazăr Iacob şi Pr. Paraschiv, lungă de 54 st. şi lată de 24 st., a doua bucată sub linia pădurii şi delimitare, între casa Ion Oprea Man şi Pârâul Varniţei, lungă de 81 st., lată de 16 st.

42) Lazăr Iacob: Am luat una faşa în pădure, între casa decedatului Nicolaie Şerban şi Ion Iftimie, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 6 st., a-II-a tr.8 st., a-III-a, a-IV-a tr. 7 st. şi a-V-a tr., pe vârf, de 5 st. Am luat în izlaz una bucată între Gheorghe Domnica şi casa decedatului Nicolae Şerban, lungă 54 st şi lată 24 st.

43) Ion Mateescu: Am luat una faşă, în pădure între Ion Iftimie şi casa Ion Oprea Man, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale 20 st., a-II-a tr. 23 st., a-III-a, a-IV-a, câte 21 st. şi a-V-a tr., pe vârf 20 st. Am luat în izlaz două bucăţi, una între Ion Alexe Ciopei şi Iosif N. Achim, în Faţa Voicului, lungă de 140 st. şi lată la pârâu 31 st. şi pe deal 35 st., a doua bucată sub pădure lângă pârâul Peşterii, între Gheorghe Ion Dumitru şi pârâul Peşterii cu o lungime de 54 st. şi lată de 6 st.

44) Ion Eftimie: Am luat una faşă în pădure între Ion Mateescu şi Lazăr Iacob, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 2 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf, 9 st., a doua faşa între pârâul Năstăsoaiei şi casa Ion Oprea Man, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 6 st. Am luat în izlaz două bucăţi dintre care una între casa Nicolaie Achim şi Ion Alexe şi Gheorghe Ion Dumitru, lungă de 78 st. şi lată de 17 st., a doua bucată între casa Luchian Năstase şi linia pădurii, plaiul Năstăsoi, lungă de 120 st. şi lată de 5 şi ½ st.

         Între fiecare dintre aceste bucăţi se află făcute movile sau cruci şi prin aceste movile făcute în faţă de noi şi la semnele de stânjeni ce ni s-au cuvenit, rămânem împărţiţi definitiv, conform celor mai sus, arătate pentru pădure şi izlaz, în întindere totală de 110 pogoane după semnele răspunse tot a 100 lei pogonul de pădure şi izlaz, după ce am împărţit acest trup de pădure şi izlaz, începând cu porţiunile din hotar cu Magda şi până în pârâul Năstăsoi ne-a completat şi ne-a mai rămas neîmpărţit piscul Năstăsoi, adică din pârâul Năstăsoi şi până la pârâul Dobrii, hotar cu moşnenii Cucoi. Din acest pisc de pădure am lăsat şi casei defunctului Niţă Boişoreanu, una faşă de pădure lungă de 490 st. şi lată la toate trăsurile de 90 st., în restul din acest pisc şi numit între casa decedatului Niţă Boişoreanu şi până în pârâul Năstăsoi, alături cu Ion Eftimie, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 45 st. Această faşă se va tăia în devălmăşie de către toţi partajaţii prevăzuţi în acest act, iar în urma tăierii o vom socoti cu toţii oprită.

1) Preotul Gheorghe Dimescu nu va avea voie să ne globească vitele scăpate vara în Cordoaia din tot hotarul cătunului Bratoveşti şi nici noi pe ala Sfinţiei Sale;

2) Toamna şi iarna vom păşuna dimpreună toată întinderea pământului cuprins în acest act;

3) Nimeni nu va avea voie să vândă lemne la alţi străini neprevăzuţi în acest act, fie pentru foc sau construcţii;

4) Nimeni nu va avea voie să învoiască vite străine a păşuna acest pământ, din cei neprevăzuţi ca partajanţi în acest act;

5) Nu vom avea voie să vindem stătut la persoane străine fără numai la cei cuprinşi ca partajanţi în acest act şi cu preţul cumpărătoarei;

6) Nimeni nu va fi oprit a trece cu lemne unul prin chinga altuia, pe drumurile destinate, dar vor fi opriţi de a tăia lemne, unul din chinga altuia.

         Titlul definitivei adjudecări al întregii moşii cu Nr. 13 din 1881, rămâne tot la Alexe Ciopei şi Pr. Gheorghe Dimescu, iar originalul acestui act se va emite spre partajare la notariat, d-lui Iostin Ciopei care va semna de primire cerând şi transcrierea.

           Acest act s-a scris de d-l Gheorghe M. Popescu din comuna Titeşti, Plaiul Loviştei, Judeţul Argeş, din care unul pe hârtie timbru de 10 lei coala, iar altul pe hârtie simplă semnându-se pe noi care credem semnaţi mai josul acestui act neştiind scrie şi subscri semnăturile.

                                               (S.S) indescifrabil.

           ( urmează procesul-verbal transcriere Nr.1538, din 6 februarie 1898, a Grefei Tribunalului Argeş – secţia I ).

         Acest act rămâne important şi prin faptul că ne prezintă pe toţi locuitorii satului Bratoveşti din a doua jumătate a sec. al-XIX-lea, care, prin unire şi hărnicie, reuşesc să cumpere întregul hotar al acestui sat, redevenind ţărani liberi, ceea ce au fost odinioară. Sacrificiul lor a fost destul de mare, meritând toată admiraţia.

         Tot în acest act sunt reliefate toate terenurile din izlaz şi pădure, cu denumirile lor, despărţite de pâraiele care sunt adunate de Valea Satului, având izvoare în masivul împădurit al Cordoaiei.

         Sătenii bratoveşteni ca să cumpere aceste terenuri au fost nevoiţi să împrumute bani de la deţinătorii de capital din zonă plătind dobândă (camătă) în condiţii grele; au fost şi alţii care le-au luat dobândă.

         Prezentăm o poliţă de împrumut, al cărui garant este Ioniţă Răducanu Rouă, din satul Titeşti. Împrumutul este fără camătă.

         ,, Noi subiscăliţii locuitori din cătunul Bratoveşti – Comuna Titeşti, astăzi am luat cu împrumutare galbeni şaptezeci şi cinci (75) de la domnul Ghiţă Oicescu, pe care bani ne îndatorăm ai răspunde în sirocu de un an de zile de la data acestuia fără dobândă şi pentru a doua asigurare căci vom răspunde arătăm că banii la numitul soroc luăm după acest înscris, subscrişii toţi pun scriitori ceea ce n-au ştiut carte. Totodată îi redăm şi cezaşu răspunzător pe D-l Ioniţă Răducanu că în cazu că n-am fi următori să plătească cezaşu nostru.”

           Rugăm spre onor primăria Com. Titeşti. Adeverim spre regulă 1869, Martie, 23.

           Constantin Ciopei, Toma Oprea Mani, Stanciu Ciopei, Luchian Năstase, Andrei Bobeică, Toader Nicodim, Pătru Ciopei, Ion Alexe, G. G. Poponea, Pătru Opri, G. Achim, Ghiţă Martin, Ion Oprea Mani, Frangu Bobeică, Nicolae Achim, Grigorie Martin, Ion Priporeanu.

                                                        România

         Primăria comunei Titeşti – Bratoveşti. Acest zapis după învoiala (înscrisul) şi după mărturisirea ce au făcut în faţa primăriei şi legalizarea după cererea ce au făcut 1869, martie, 23.

                   Primar, N. Mărcoiu                               Scris, Gh. Ionescu

         Ioniţă Răducanu, zis Rouă, deţinător de capital, intervine în multe acţiuni de cumpărare. El a cumpărat terenuri nu numai în satul Titeşti, ci şi în satul Bratoveşti şi Boişoara etc.

         Bratoveştenii, neputând să-şi achite sumele împrumutate la termenul scadent, erau chemaţi în faţa instanţelor judecătoreşti, atât pentru achitarea împrumutului, cât şi a dobânzii.

 

 

                                 Judele de pace al Plaiului Loviştea

       Dumneaei soţia şi epitroapa casei decedatului Constantin Daneş din Comuna Grebleşti, prin suplica admisă la Nr. 461, a cerut în judecată pe dumnealor Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică toţi domiciliaţi în cătunul Bratoveşti – Com. Titeşti, pentru datorie de bani.

       În consecinţă s-au citat părţile pentru ziua de 30 noiembrie, când şi atunci s-au prezentat în instanţă numai reclamanta şi din pârâţi nici unul şi observându-se că procedura este împlinită s-a intrat în cercetarea cauzei.

       Reclamanta propuse că nevoind a profita de absenţa pârâţilor ceru a se amâna procesul pentru alt termen şi a se aplica dispoziţiunile articolului 151, procedură civilă, astfel dar s-a mărginit termenul pentru toată ziua de astăzi şi la apelul nominal au compărut sus instanţa, numai reclamanta prin procuratorul său, dumnealui Radu Popescu cu procura în regulă omologată de primarul comunei Grebleşti Nr. 685 din 14 decembrie 1876, şi observându-se că procedura este îndeplinită din partea parâţilor care fusese absente, am intrat în reamânarea procesului.

         Reclamanta prin procuratorul sau pretenţiuni sale, prezintă actul următor: 1873, iulie, 13, zapisu prin care se constată că dumnealor: Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică, s-au împrumutat de la dumnealui Constantin Daneş, cu suma de lei noi patru sute patruzeci, cu termen de plată 1 ianuarie 1874, dându-i dobândă pentru acest termen, patru care (căruţe) fân, dar nedându-i banii la respunsul termen va urma cu dobândă pravelnicească până la răfuire, mai jos actul se văzu atestat tot de datori că au răspuns dobânda până la 1 ianuarie 1874, urmând ca capitalul rămas să meargă de aici înainte tot cu dobânda pravelnicească, abjectând reclamanta a se supune la plata banilor de lei noi patru sute patruzeci, cu dobânda specificată în înscris.

         Cheltuielile de Instanţă şi Timbrare şi ne mai acordând dreptul de opoziţie deoarece dispoziţiunile articolului 151 procedură civilă sunt îndeplinite.

 

                                                   Noi judecătorele

având în vedere că reclamanta astăzi în instanţă cu actul reprodus a făcut probă în pretenţiunea sa conform articolului 1169 şi 1170 cod civil.

         Având în vedere că pârâţii aveau cunoştinţă de termen aceasta dar nu s-au prezentat în instanţă spre aş face apărările ce va fi având.

         Având asemenea în vedere dispoziţiunile art. 151 procedură care sunt îndeplinite prin citaţia făcută a doua oară pârâţilor şi care nefiind ascultători nici acestei chemări nu li se mai poate da dreptul de opoziţiune.

 

                                         Pentru Acest Motiv şi în virtutea legii

                                                              Judecata

           Hotărăşte ca daună pe dumnealor Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică toţi domiciliaţi în cătunul Bratoveşti – Com. Titeşti, în baza articolului 1169, 1170 şi 1189 civil să însoţească în despăgubirea dumneaei Floarea soţia şi epitroapa decedatului Constantin Daneş, suma de lei noi, patru sute patruzeci împreună cu procentul legal de zece la sută de la aceasta făcută în înscrisu din 1874, ianuarie 1 şi până la răfuire.

           Se mai condamnă asemenea şi la lei 10, spre instanţă şi de timbre, asemănătorului articol 1105 cod civil, combinat cu articolul 37 legea timbrului.

           Judecaţilor în lipsă nu li se mai dă dreptul de opoziţiune la această instanţă deoarece în dispoziţiunea articolului 151 procedură civilă s-a văzut îndeplinită dreptul la apel la onorabilul Tribunal local în conformitatea Articolului 21, zisa procedură în termen de una lună socotită din ziua primirii şi lăsării la domiciliul o copie de pe această cerere după alineatul 1, nesemnată. Procedura se pronunţă împreună instanţa.

         Dată şi citită în şedinţă publică astăzi şaptesprezece decembrie anul 1876.

 

                                                

                                           Jude (S.S.) indescifrabil

 

 

                                               Proces – Verbal

                         Astăzi la douăzeci şi unu februarie anul 1877

         Noi Ion Piloiu primarul comunei Titeşti din Loviştea – Jud. Argeş, în urma mai multor chemări ce au făcut locuitorilor cuprinşi în cartea de judecată sub nr.206 A.T. domiciliaţi în cătunul Bratoveşti această comună spre a oferi menţionata carte de judecată pentru datorie de bani către dumneaei soţia şi epitroapa casei decedatului Constantin Daneş din Com. Grebleşti, numiţii parte dintrânşii fiind absenţi de la domiciliu, alţii deşi prezenţi au refuzat primirea până se vor întruni cu toţii.

         Subsemnatul primar am lăsat la domiciliul domnului Stanciu Radu Ciopei, menţionata carte;pentru care dar s-au dresat acest proces – verbal, subscris de noi şi persoanele care ne-au asistat. Conform art.74, procedură civilă.

                   Primar (S.S.) Ion Piloiu               (S.S.) Constantin Ciopei

 

 

 

                                                             România

         Judele de pace al Plaiului Loviştea de pe prezentul de mai sus fiind scoasă întocmai de pe original – se atestă.

                                                                          (S.S.) indescifrabil.

 

 

                                                         Noi Carol I

               Prin Graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională Domn al Românilor

                                         La toţi de faţă şi Iubitori Sănătate

         Dăm putere şi ordonăm agenţilor administratori această carte de judecător, procurorilor să stăruiască pentru aducere la îndeplinire spre credinţă prezenta carte de judecată s-au semnat de noi.

                                                                  Judecător (S.S.) indescifrabil

         Astăzi 14 mai 1877 s-au învestit cu formă executorie această copie de pe Cartea de judecată,pronunţată cu drept de apel şi rămasă definitivă prin neapelare,după cum se constată prin Certificatul dumnealui grefier al Tribunalului local Nr.9502 din 20 aprilie 1877 şi s-au dedat îndreptăţitului.

                                           Jude (S.S.) indescifrabil         1877,mai,14     Nr.25.

 

         Se constată că banii din această sentinţă cu zapisul ei i-am primit de la dumnealui Niţă Boişoreanu, cu dobânda lor, pentru care se constată.

                         Floarea Constantin Daneş, Epitroapă (1877, iulie, 4).

 

         Suprafeţele de izlaz dobândite prin cumpărătoare de bratoveşteni au fost trecute la partida rolului agricol al fiecărui cumpărător, plătindu-se impozit agricol. Deci nu s-a constituit obşte sătească, ca în celelalte sate. Pe parcurs, cea mai mare parte din acest izlaz a fost împrejmuit de către proprietari şi transformat în terenuri de cultură. A mai rămas o mică parte de izlaz pentru păşunat, în vatra satului şi acesta fiind teren degradat.

         În imediata apropiere a hotarului de miazăzi al satului Bratoveşti, există o poiană care, în anul 1989 era acoperită în cea mai mare parte de tufişuri. Ea a aparţinut Schitului Cornet, apoi, în urma secularizării, a trecut în propriatetatea statului – Eforia Spitalelor Civile, de unde denumirea de ,,Poiana Eforiei” sau ,,Prigonire”.

         Prezentăm actele în legătură cu această poiană care cel mai mult se cuvenea satului Bratoveşti, deoarece, aşa cum s-a observat, ei au răscumpărat aproape întreg hotarul acestui sat, achitând importante sume de bani. De asemenea aceşti săteni nu au altă suprafaţă de păşunat în vatra satului, iar fostele poieni au fost plantate de silvic, cât şi izlazul din marginea pădurii.

                            

                                 Hotărnicia Moşiei ,,Vatra Schitului” Cornet

                           proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti

                                   făcută în anul 1896, de inginerul hotarnic

                                             Christu I. Berceanu – Bucureşti –

Tipografia G.A.Lăzureanu – Str. Episcopiei 1904.

                Dosar Nr.3468/905; Recipisă Nr. 237/905/6.

                                                     România

                                       Tribunalul Judeţului Vâlcea

                                                       Citaţie

                                      Nr. 7608 din 9 iunie ,anul 1905

         Noi Preşedintele Tribunalului Vâlcea în virtutea art.75 din procedura civilă, chemăm pe D. Obştea Moşnenilor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, din Comuna Titeşti – Plaiul Loviştea – Jud .Argeş – comună de origine de care ţine această obşte –din Com. Titeşti – plasa Loviştea, Judeţul Argeş să vină în ziua de 29 (douăzeci şi nouă) ale lunii septembrie, anul 1905, orele 11 a.m. la Tribunalul Vâlcea, spre înfăţişare în procesul pentru confirmarea planului şi hotărniciei moşiei Vatra Schitului Cornet, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, situată în judeţul Argeş şi Vâlcea, despre vecinătate cu Moşia D-lor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus după cererea reclamantei Eforii a Spitalelor Civile din capitală – Bucureşti –Jud. Ilfov. Cunoscând că dacă nu va răspunde la strigarea pricinei sale în ziua şi ora sus arătată, se va da hotărâre în lipsă potrivit art.148 p.c.

           Pârâtul este dator ca până în termen de 15 zile de ziua fixată pentru înfăţişare să depună prin Grefa Tribunalului Vâlcea la dosarul cauzei copii după actele cu care se servesc certificate de dânsul ca întocmai cu originalul.

           Dacă actele cu care se serveşte vor fi scrise în limbă străină sau cu litere cirilice pârâtul va fi dator a le traduce şi scrie cu litere latine.

           Cu o copie după petiţiunea înregistrată la Nr.16334/905 îmi anexez de schiţa de plan şi cartea de hotărnicie a moşiei Vatra Schitului, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile situată în judeţele Argeş şi Vâlcea.

                   Preşedinte (S.S.) indescifrabil       Capul Portăreilor (S.S.) indescifrabil

 

 

                                                       Carte de Hotărnicie

         Conform cererilor Onor Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşci d-l Preşedinte al Trib.Argeş, prin ordonanţele cu nr.5518 şi nr.5523 din 21 februarie 1896, şi d-l Preşedinte al Trib.Vâlcea, prin ordonanţa cu nr.6268 din 27 februarie 1896; m-am autorizat să fac hotărnicia moşiei Vatra Schitului Cornet, situată perte în judeţul Argeş şi parte în jud. Vâlcea.

         În baza acestor autorizaţiuni, am chemat pentru ziua de 1 iunie 1896 prin citaţiuni adresate personal la domiciliul proprietarilor vecini acestei moşii, spre a veni în faţa locului la M-rea Cornet, care termen s-a publicat şi prin Monitorul Oficial cu nr.279, din 13 martie 1896.

         Vecinii chemaţi sunt:

  1. 1)Obştea moşnenilor Racoviţeni, pentru moşia d-lor Racoviţa, prin domnul Primar al Comunei Racoviţa, plasa Loviştea, Jud. Argeş.
  2. 2)Obştea moşnenilor Brădeni sau Clocoticenii de Jos, pentru moşia d-lor Brădeni sau Clocoticiu de Jos, prin d-l.Primar al comunei Racoviţa.
  3. 3)Obştea moşnenilor Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus, pentru moşia d-lor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, prin d-l Primar al Comunei Titeşti, plaiul Loviştea, jud. Argeş.

     4) Obştea moşnenilor Spineni, pentru moşia d-lor Spinu, prin d-l primar al        Comunei Perişani, Plaiu Loviştea – Jud.Argeş.

  1. 5)Domnişoara Elena Frunzescu, doamna Chiriachiţa Gr.Vlădescu şi d-l Ghe. Ialomiţeanu, moştenitori ai lui Şt.Frunzescu, pentru moşia d-lor Postăvile.
  2. 6)Obştea moşnenilor Băişani – Perişani, prin domnul Primar al comunei Perişani.
  3. 7)D-l avocat al Statului din Jud.Argeş, pentru muntele Omu, întrupat la moşia Jiblea a statului, fostă a M-rei Cozia.
  4. 8)Obştea Moşnenilor Drăgăneşti şi Vărăticeni, pentru moşia d-lor Drăgăneşti, prin d-l Primar al comunei Racoviţa.
  5. 9)Obştea moşnenilor Călineşti, pentru moşia d-lor Călineşti, prin d-l Primar al comunei Călineşti, plaiul Cozia, jud.Vâlcea.

     10)Doamna Alexandrina G.Boicescu ca tutore a minorului G.Boicescu şi d-l Constantin G.Boicescu, moştenitor al defunctului său părinte G.Boicescu, pentru moşia d-lor Sărăcineşti din Jud.Vâlcea, Plaiu Cozia, comuna Robeşti.

     11)Din comuna Racoviţa, pentru moşia d-lor Ştrăchineasa din                Com. Racoviţa, domnii: Nicolae Popescu, Constantin Popescu, Zamfir Predescu, Nicolae Dumitru, Popa Chirilă, Tenie Păvălui, Stoean Teodorescu din comuna Robeşti şi Ion Ştefan Dieaconu din comuna Câineni.

   12)Obştea clăcaşi pe moşia Străchineasa, pentru delimitarea d-lor de pe    moşia Străchineasa, prin d-l primar.

13)Obştea locuitorilor Copăceni, foşti clăcaşi pe moşia ,,Vatra Schitului Cornetu”, pentru delimitarea d-lor prin d-l Primar al Comunei Călineşti.

14)Obştea locuitorilor Ţuţuleşti, foşti clăcaşi pe moşia ,,Vatra Schitului Cornetu”, pentru delimitarea d-lor prin d-l Primar al comunei Ţuţuleşti.

 

           În ziua fixată prin citaţiuni, având planul moşiei ,,Vatra Schitului Cornet”, ridicat şi procedura îndeplinită, conform regulamentului de hotărnicie, am procedat la alegerea hotarelor despre fiecare vecinătate în parte, după cum arăt mai la vale:

                            

                             Actele moşiei ,,Vatra Schitului Cornet”:

           Onor Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, proprietatea moşiei Vatra Schitului Cornet, mi-a prezentat următoarele acte:

     1843, decembrie, 29, sub.no.790, Hotărnicia şi planul moşiei ,,Vatra Schitului Cornetu” de Inginerul Gr.Pleşoianu care spune că această moşie este formată din două trupuri: din Sărăcineşti, numită ,,Vatra Sfintei Monăstiri Cornetu” ce este zidită chiar pe ea în malul Oltului – Jud.Vâlcea şi din Copăceni ce este în dreptul numitei Monăstiri, peste Olt, în Judeţul Argeş şi se vecineşte.      

           La Miazănoapte, cea din Vâlcea, cu Sărăcineştii lui Dumitru Popoviciu, ginerele Anicăi Robescu, iar cea din Argeş, cu Racoviţa, a Moşnenilor Racoviţeni, cu Brădenii sau Clocoticiu a Moşnenilor Brădeni şi Clocoticeni şi cu moşia Bratoveşti a Sf. Monăstiri Cozia.

           La Răsărit cu moşia Spinu a moşnenilor Spineni, cu Postăvile lui Ştefan Frunzescu ce o avea în devălmăşie cu alţi moşneni, cu moşia Perişani a lui Popa Mihai Cocoş şi alţii şi cu parte din muntele Omu al M-rei Cozia.

         La Miazăzi, cu Drăgăneşti a Sf. Mănăstiri Cornetu ce o are în devălmăşie cu moşnenii Călineşti şi Proieni, până-n apa Oltului, iar partea din Vâlcea numită Sărăcineşti se învecina la miazăzi şi apus cu Moşnenii Călineşti.

         Actele ce s-au prezentat Inginerului Pleşoianu de Egumenul mănăstirii sunt:

1)7174 (1666) Februarie, 28 – zapisu lui Ivaşcu Logofătul din Berislăveşti, cu fraţii săi, prin care vând Vornicului Mareş Băjescu satu Copăceni din Lovişte, de lângă Cornet toate părţile lor din câmp, din pădure, din apă etc.

2)7174 (1666) Dania răposatului Vornic Băjescu, prin care închină Monastirei Cornetu între alte moşii şi Copăcenii din Lovişte.

3)7210 (1702) August 29, ,,Tălmăcirea Ocolnici moşiei Copăceni după cea slavonească, cuprinzătoare pentru semnele de hotare chiar aşa: din bolta Scări în sus, în Cornul Cetăţii şi din Cornul Cetăţii în sus până în fântâna Fiertunului, din fantâna Fiertunului împunge în lacu Ţiganului, merge în fântâna lui Slav, din fântâna lui Slav împunge în Gruiu Câinelui, din Gruiul Câinelui apucă muchea Cordoii, din muchea Cordoii, fântâna Căpriorului, din fântâna Căpriorului, Golu Cireşului, din Golu Cireşului, la fântâna Stogului unde se împreună patru hotare şi de aici până în Măgura Băieşanilor, pe culmea fagilor, până-n Peatra Oi; din Peatra Oi apucă Valea Stâni în jos şi trece pârâul Băiaşului şi apucă Turburoasa în sus şi merge până în Ţancul Coziei, din Ţancul Coziei, în muntele Omu, din muntele Omu, apucă muchea Lotrişorului până-n Vatra rea, din Vatra rea până-n Olt, la Peatra Dobri”.

 

 

       După ce a citit actele Mănăstirii, Pleşoianu vorbeşte despre fiecare vecinătate în parte, menţionând şi actele ce i s-au prezentat de vecini.

       Prezentăm numai vecinătatea cu moşia Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, a moşnenilor cu acelaşi nume:

                                             Alegerea hotarelor

,,La termenul comunicat prin citaţiune, pentru hotărnicia moşiei Cornet despre această vecinătate; moşnenii Clocoticeni de Sus sau Bratoveşti, prin D-lor: Preotul Gh.Dimescu, Constantin C.Ciopei, Dumitru Boeru şi Stanciu R.Ciopei, mi-au prezentat:

a)copie după hotărnicia din 1847, August, 8, a Inginerului Toma Rădulescu;

b)copie după sentinţa Tribunalului Argeş cu N0.16 din 1853, martie 30;

c)copie după deciziunea Curtei apelative civile, secţia I din Valahia Mare, cu No.21 din 1854, februarie 16 ;

d)copie după actul de aducere la îndeplinire din1856, iunie, 15, toate patru legalizate de Primăria Com.Titeşti din Plaiul Loviştea, Jud.Argeş, cerându-mi în scris să le respect stăpânirea prevăzută în ele.

           Mergând pe teren, moşnenii Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus, proprietari şi pe partea care a fost a M-rei Cozia pe care au cumpărat-o de la stat, mi-au arătat că hotarul lor despre Cornetu Eforiei, începe din Valea Stogului din dreptul izvorului Căprioru, punct însemnat pe planul ce însoţeşte această hotărnicie cu ,,y” şi merge în sus pe Valea Stogului până la Fântâna Stogului, pe plan ,,y²”, unde mi-au spus că încetează vecinătatea cu moşia lor şi începe cu a moşnenilor Spineni.

   Cercetând actele prezentate de Eforie, relative la această vecinătate, găsesc că la 1843 s-a făcut hotărnicia moşiei Cornet de Inginerul Pleşoianu, care întemeindu-se pe arătările bătrânilor şi pe Ocolniţa din 7210 (1702) a moşiei Copăceni, a stabilit hotarul pe muchea Cordoii, prin punctele: Chica – înaltă (pe planul 18), peatra de hotar din golu Cireşului (pe plan 18) şi moşoroiul făcut de hotarnicul moşnenilor Spineni, despărţitor între Bratoveşti, Spineni şi Cornet (pe plan 20).

           Acest hotar este confirmat prin sentinţa cu No.27 a Tribunalului Argeş în 1846, Martie, 1.

     La 1847 August în 8, moşnenii au făcut hotărnicia moşiei lor prin inginerul Toma Rădulescu care întemeindu-se pe Ocolniţa din 7218 (1710) a moşiei Copăceni proprietatea Schitului Cornet, ce zice că i s-a prezentat de Părintele Cornăţeanu, stabileşte hotarul pe Valea Stogului, începand din fantâna Stogului şi pe vale în jos până la izvorul Căpriorului.

Această hotărnicie nu se vede confirmată de nici o instanţă judecătorească despre vecinătatea cu Eforia. Celelalte acte ce mi s-au prezentat de moşneni şi pe care le arăt mai sus, nu vorbesc decât de hotarul dintre ei şi M-rea Cozia.

             Aşa, fiind, hotărnicia moşnenilor n-are nici un temei, nefiind confirmată de nici o sentinţă judecătorească şi rămâne în picioare hotărnicia Eforiei făcută de inginerul Pleşoianu în 1843 şi confirmată prin sentinţa cu No.27/46 Martie la 1, a Tribunalului de Argeş.

             Pe baza acestor acte, opiniez că: hotarul dintre Cornetu Eforiei şi Bratoveşti moşnenilor,să se urmeze prin semnele arătate în Ocolniţa din 7210 (1702), pe unde s-a stabilit şi de Pleşoianu în 1843, adică: pe muchia Cordoii, începând însă din Gruiu înalt de d’asupra izvorului Căprioru, pe plan H² şi tot pe muchie în sus până în peatra din golul Cireşului, pe plan H³, apoi în moşoroiul cu peatră făcut de hotarnicul Spinenilor dintre Bratoveşti, Spineni şi Cornet, pe plan H4, unde încetează vecinătatea Bratoveştilor, iar codrul de pământ cuprins între Valea Stogului, izvoru Căpriorului şi muchia Cordoii şi hotarul Spinenilor, însemnat pe plan Y², Y³, H², H³şi H4, care are suprafaţa de 35 ha 7600 m² sau 70 pogoane şi 456 st.p., să treacă în posesia Eforiei, fiind cotropit fără nici un drept de moşnenii Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus” – 1904, Mai, Bucureşti.

  

         Am prezentat această carte de judecată pentru a se putea stabili cu exactitate porţiunea de hotar de la miazăzi a satului şi pentru a se întregi hotarul satului cu acest ,,codru” de pământ – Poiana Eforiei, pe care inginerul hotarnic Pleşoianu a atribuit-o Eforiei, prin hotărnicia întocmită în anul 1843.

         Inginerul Pleşoianu, fără a cerceta pe moşnenii satului Bratoveşti, motivând că moşnenii nu i-au prezentat acte, stabileşte hotarul şi decide ca hotărârea să fie pusă în aplicare. Acest lucru a fost posibil deoarece Eforia Spitalelor Civile era instituţie de stat, astfel biruind împotrivirea dreaptă făcută de nişte bieţi ţărani, lipsiţi de apărare.

          Moşnenii bratoveşteni nu s-au lăsat intimidaţi, continuând să stăpânească această poiană căreia îi păstrează o schiţă din vechime construind şi un adăpost pentru vite, pe care pretinşii proprietari n-au îndrăznit să-l strice. Mai mult, moşnenii bratoveşteni adăpau vitele la miazăzi de poiană, în pârâul ,,Stogului”, pentru că aveau convingerea că poiana le aparţine, fapt recunoscut atât prin hotărnicia din anul 1847, august, 8, a inginerului hotarnic Toma Rădulescu, cât mai ales prin actul de aducere la îndeplinire din anul 1856, iunie, 15.

           În anul 1983, organele silvice au dispus atribuirea acestei poieni moşnenilor spineni, în schimbul unor terenuri situate în muntele Boia, cu toată împotrivirea moşnenilor bratoveşteni, cu toate că această poiană n-a aparţinut niciodată Obştii Spinu. Acest lucru reiese din vecinătatea stabilită în anul 1843, recunoscută în anul 1896 de inginerul hotarnic Christu I.Berceanu - ,,Cartea de hotărnicie”, pag.5.

         Poiana ,,Eforie” mai poartă numele şi de poiana ,,Prigonire”, ceea ce înseamnă: loc de pricină, de ceartă.

         În anul 1990, moşnenii bratoveşteni, după o intervenţie făcută C.P.U.N. constituit în acel an, reuşesc să obţină această poiană, care a fost inclusă în perimetrul satului Bratoveşti.

         Nu deţinem răspunsul primit, dar moşnenii din Bratoveşti au obţinut această poiană, pe care au curăţat-o, redând-o păşunatului.

         În încheierea acestui subcapitol, prezentăm o scurtă istorioară culeasă de la Nică Ciopei, din Cucoiu, în anul 2000, în etate de 66 ani, în legătură cu satul Bratoveşti: de unde îşi are acesta obârşia.

         << Despre Ion al Coti din Bumbuieşti, ce se trage din neamul Mohăneştilor care au venit din Ardeal – satu Mohu, tatăl meu mi-a povestit următoarea întâmplare:

           Pe la miezul nopţii, pe când venea de la moara lui Simion Bădiţescu, zis Popelcă, din Bratoveşti, originar din Bumbuieşti, în dealul Picureţului a văzut jucând pe ,,Ale Sfinte”.

           Era lună ca ziua şi, alături cu drumeagul ce duce spre Bumbuieşti, douăsprezece fete mândre, îmbrăcate în mirese, întinseseră o horă mare. Jucau de nici nu atingeau pământul, după o frumoasă muzică, pe care şi el o auzea, deşi lăutarii nu se vedeau.

-          Crească – vă hora, mândrelor fete!

-          Să-ţi crească şi ţie mălaiul în sac, dar să nu spui nimănui că ne-ai văzut, că mori.

Ajuns acasă, a golit mălaiul în ladă, fără să povestească ce i s-a întâmplat.

Timpul trecea, dar mălaiul din ladă nu se mai isprăvea.

          Nevastă-sa, surprinsă de sporul fără seamăn al mălaiului, insistă pe lângă bărbatu său să-i spuie ce ,,comedie” o fi şi asta.

         Bărbatul, ,,sitirit” de nevastă, a povestit despre întâlnirea cu zânele.

         La scurt timp, a murit şi aşa mălaiul din ladă s-a isprăvit. >>

Este aşezat la apus de satul Titeşti, pe şoseaua forestieră Cornet – Tărure. În preajma întemeierii satelor feudale (sec.al-XIV-lea), deşi era condus de vechea obşte liberă a moşnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcaşi ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său.

       Ţăranii (moşnenii) deţineau terenul situat peste Valea Satului, înspre miazăzi, adică proprietăţile cuprinse între ,,Uliţa Popii’’ şi ,,Uliţa Priporului’’, cu locurile din jur.

       Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuieşti, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865.

       Nu se cunosc împrejurările prin care această parte a satului a devenit proprietatea Mănăstirii Cozia. Legenda, depănându-şi povestirea, arată că mănăstirii i-a fost dăruit un clopot imens care se auzea la mari distanţe.Vodă ar fi poruncit ca întreg ţinutul în care se aude sunetul clopotului să fie al acestei mănăstiri. Prezentăm această legendă.

 

 

                             Legenda primului clopot al Mănăstirii Cozia

 

         ,,Era în toamna anului în care Mircea Voievod terminase de clădit mănăstirea Cozia. Călugării primiseră din partea bunului domn moşii pentru frumoasa mănăstire. Dar ei se rugară, linguşitori, pentru moşie, încât domnul, fiind un bun credincios şi văzând cum se tânguiau, le spusese că moşia lor să se întindă cât se va auzi clopotul ce urma să fie turnat şi aşezat în clopotniţa mănăstirii.

         Călugării comandară un clopot uriaş. Turnat gata, acesta cu greu a fost adus într-un car tras de şase perechi de boi voinici. Ultimul popas pe care l-au făcut căruţaşii, venind dinspre Ţara Ardealului, a fost nu departe de Cozia – la vărsarea Lotrului în Olt. Moşnenii de prin aceste locuri, aflând vestea, au venit să-l vadă.

         Spre un grup de oameni mai în vârstă, un unchiaş pirpiriu se apropie tăcut şi îngândurat:

   - Fraţilor, acest clopot nu-i făcut pentru ca la bătăile lui să ne închinăm !

   Toţi se uitară nedumeriţi la el.

   -Da, da – continuă el – când va bate acesta, sunetul lui se va lovi ca un bici. Dacă vântul nu va bate dinspre izvoarele Lotrului, ca să ne apere de vuietul lui, apoi vă spun eu că vom pupa tălpile călugărilor şi nu ne vom mai chema moşneni.

   Oamenii tresăriră. Abia acum îşi dădeau seama că moşul are dreptate.

   -Acesta-i clopotul lăcomiei, zise cineva.  

   -De făcut nu mai e nimic, continuă moşneagul, decât să facem o jalbă la Domnie şi să spunem că neam de neamul nostru moşneni am fost şi nu vom intra în moşia Cozia, orice s-ar întâmpla!

   -Credeţi că jalba ne va scăpa de belea? întrebă un altul.

   Oamenii se uitară la unchiaş, unchiaşul se uită la clopot, apoi la tovarăşii săi.

   -Numai cu o minune ne mai putem scăpa, mai adăugă moşul, plecând încet, la fel de tăcut şi îngândurat cum venise.

   În faţa mănăstirii, toţi călugării, îmbrăcaţi cu sutane lungi şi potcapetele pe cap, ieşiră, în frunte cu stareţul, să vadă clopotul mult aşteptat.

   Conducătorul convoiului, îmbrăcat cu o haină de pănură, încălţat cu opinci, iar după gât atârnându-i o traistă cu baieră, se apropie de stareţ, îi sărută mâna şi-i zise smerit:

   - Sfinţia-ta, clopotul este adus fără stricăciuni. Aş ruga pe sfinţia-voastră să-mi ierte îndrăzneala, dar oamenii se grăbesc să plece şi m-au trimis pe mine să cer plata.

     Stareţul îl privi cu ochii săi lucii şi-l măsură din cap până-n picioare.

     -Cum crezi că mănăstirea care abia s-a zămislit, poate plăti atâta bănet? Oamenii să fie mulţumiţi că vor fi amintiţi în slujbă pentru ajutorul lor.

     -Da, sfinţia-ta, oamenii au fost tocmiţi cu bani, nu cu vorbe şi …

     -Nu ţi-e ruşine să vorbeşti aşa cu un trimis al Domnului, care se chinuieşte pentru ticăloşiile voastre? De unde eşti de fel, de vorbeşti cu atâta îndrăzneală?

     Căruţaşii se apropiară la sfada de strigăte ale stariţului. Văzând că nu le dă nimic pentru munca lor, se uitară întrebători la şeful convoiului. Acesta privi la tovarăşii lui, făcu un pas către stareţ şi-i zise apăsat:

     - Mă numesc Ion Ciurea şi sunt moşnean din Brezoi. Nu am nevoie de banii tăi pentru mine, ci pentru oamenii ăştia care s-au trudit alături de boi ca să scoată clopotul la deal. Fie ca el să nu dăinuiască mult atârnat în clopotniţă!

     Stareţul rămase înmărmurit de îndrăzneala lotreanului. Acesta însă se suci pe călcâie şi dintr-o săritură sprintenă fu călare. Se îndreptă apoi, în pas uşor, pe firul Oltului, în sus.

     Târziu se dezmeticiră şi călugării şi izbucniră în blesteme şi ameninţări. Ion Ciurea însă nu mai auzea. Clopotul rămase în căruţă, oamenii dejugară boii şi plecară şi ei necăjiţi de răspunsul stareţului.

     În zilele ce urmară, dulgherii lucrară clopotniţa. După o săptămână, ea fu gata. Urma să fie ridicat clopotul, lucru greu, la care călugării chemară multe braţe în sprijin. Era o zi însorită. Oltul curgea domol, nu departe de locul lucrării. După o zi de muncă încordată, clopotul nu putu fi pus decât pe butucii aflaţi dedesubtul locului unde urma să fie agăţat. A doua zi dimineaţa, oamenii veniră fără tragere de inimă. Ştiau că lucrează degeaba, ba urmau să fie şi sub stăpânirea călugărilor. După opinteli zdravene, spre amiază, clopotul fu ridicat până la grindă. Urma să se bată pana groasă de fier şi să fie stricată schela de butuci de dedesubtul ei, să-l lase atârnat.

     După odihnă, oamenii se apucară iar de lucru. Veni şi stareţul cu toţi călugării. Meşterul dulgher se apropie de el şi-i zise:

     -Sfinţia-ta, clopotul e prea mare şi, după ce-i vom scoate schela, mi-e frică să nu se rupă clopotniţa.

     -Nu se va rupe, prostule, căci îl ridicăm pentru slava lui Dumnezeu. Hai, daţi-i zor !

     Meşterul îşi strânse oamenii şi le spuse:

     -Oameni buni, clopotul e greu şi, dacă veţi vedea că nu ţine clopotniţa, lăsaţi orice şi fugiţi. Dacă va cădea, face grămadă mare în calea lui.

     Un murmur de aprobare se ivi printre oameni.

     -Nu vi-i frică de Dumnezeu, ticăloşilor, să-l lăsaţi să cadă? Să-l sprijiniţi cu spinarea voastră! Să cadă pe voi, dar să nu-l lăsaţi. Cum credeţi voi că vom fixa hotarele mănăstirii dacă va cădea? – zise stariţul îndreptându-se spre oameni, strigând şi dând din mâini.

     -Apucaţi-vă de lucru şi nu uitaţi ce v-am spus, zise meşterul oamenilor săi.

     Aceştia se apucară de treabă. Prinseră toarta clopotului de grinzile groase de stejar, apoi începură să strice schela. Se apropiau cu teamă de clopotniţă. Meşterul se dădu lângă punctul slab al schelei şi cu toporul începu să o strice. După multe bocănituri, aceasta se prăbuşi. Clopotniţa se clătină şi pârâi.

       Oamenii lăsară schelele şi fugiră. Stareţul privea cu pumnii la gură şi se ruga să nu cadă.

      -Să vină meşterul la mine! strigă stareţul.

       Meşterul veni şi zise:

       -Sfinţia-ta, clopotniţa nu va ţine mult.

       -Taci şi nu vorbi cu păcat – se răsti la el stareţul. Azi e sâmbătă şi mâine vom trage clopotul. Voi trimite în toate satele din împrejurimi câte un călugăr. Dacă se vor auzi bătăile clopotului în acel sat, apoi acela va intra în stăpânirea mea şi a moşiei mănăstirii cu toate pământurile lui.

       Veni şi seara. Călugării intraseră deja în satele vecine. Odată cu ivirea zorilor, oamenii din satele Loviştei se sculară şi aşteptau acum să audă clopotul. Ştiau că de sunetul lui atârnă libertatea lor.

       După slujbă, stareţul veni cu tot alaiul de călugări şi slugi lângă clopot. Îl stropiră cu aghiasmă, îl ocoliră cântând cu praporele în frunte. Cu ochii lucioşi şi cu mâinile tremurânde, stareţul apucă frânghia clopotului şi trase. Clopotul nici nu se clinti. Strigă atunci la călugări:

       -Veniţi, fraţilor, şi trageţi şi voi. Nu vă e ruşine să mă lăsaţi singur, bătrân cum sunt?

       Vreo zece–cincisprezece călugări se repeziră şi traseră de frânghii. Clopotul se mişcă, dar se mişcă şi schelăria. Pârâi îndelung. Călugării fugiră care încotro.

       -Trageţi, trageţi ..zicea stareţul, privind cu ochii holbaţi, dând din mâini şi strigând. Călugării se opintiră iar tare. Un dangăt puternic ce-i asurzi pe toţi izbucni de sub pălăria clopotului. Urmă o a doua bătaie, şi mai puternică, după care un pârâit şi trosnituri grozave îi puse pe fugă. Clopotul şi clopotniţa se prăbuşiră vuind. Săreau ţăndări şi scânduri. Uriaşul clopot se rostogoli, lovindu-se de toţi bolovanii.

       -Se duce în Olt!…Se duce în Olt!…

       Clopotul se izbi de un bolovan şi, după un salt înalt, se prăbuşi în apele tulburi ale Oltului. Stropi mari săriră în lături, apoi apa acoperi totul. Oltul îşi urma nepăsător drumul lui de veacuri. Călugării şi stareţul se văicăreau pe mal, cu mâinile pe cap. Mormăiau în neştire.

     -Clopotul…Clopotul nostru!

       De atunci, primul clopot al Coziei n-a mai putut fi scos din Olt, pierzându-i-se urma pentru totdeauna’’ (3, pag. 100).

      

         Sâmburele de adevăr desprins din legendă este că atât Mănăstirea Cozia, cât şi Schitul Cornet au avut multe proprietăţi în ţinutul Loviştei, nu datorită sunetului clopotelor, ci datorită daniilor făcute de anumiţi voievozi. Aceste terenuri au fost răscumpărate de înaintaşii noştri, iar altele s-au păstrat până târziu.

         Atestarea documentară a satului Bratoveşti reiese din următorul document pe care-l prezentăm în fragment:

         ,,…1519 (7027) ianuarie – august 10 Piteşti – Neagoe Basarab V.V. fiul lui Basarab V.V. întăreşte slugerului Dragomir şi fetei sale Neacşa stăpânirea asupra părţilor din Şuici cu vie la Sălătruc, Podeni, Pleşeşti, Voiceşti, Măldăreşti, Găujani, gura Dângeştilor, Suica cu munţii, Cepari, Neagra, Seliştea Mare, Seliştea Mică, Seliştea Todireştilor, munţii Olanu şi Pietriceaua, Bumbuieşti jumătate, Bratoveşti cu muntele Dosul Mogăi …’’ (d, pag.41).

 

           Şi vechimea acestui sat este cu mult mai mare decât cea prezentată mai sus.

           Dania domnitorului Neagoe Basarab este întărită prin hrisovul domnesc dat de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689 (7197), iulie, 13:

           ,,…Constantin Brâncoveanu V.V. porunceşte căpitanului Alexandru din Lovişte să dea înapoi Mănăstirii Cozia bucatele luate din satul Bratoveşti, care aparţineau Mănăstirii Cozia şi să nu se mai atingă în viitor de ceea ce aparţine mănăstirii, altfel vor fi pedepsiţi de domnitor’’ (d, pag. 291).

          

           Delimitarea pentru clăcaşii din satul Bratoveşti s-a efectuat de către locotenentul Condeescu, în conformitate cu prima reformă agrară din 14/26 august 1864, dată în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

           Prezentăm delimitarea făcută de locotenentul Condeescu, din fosta proprietate a statului de la munte:

 

                                                               Actu

 

          ,,Conform contractului Domnului Ministru de Finanţe Nr.23, prin care m-am însărcinat a delimita moşiile statului viind astăzi 15 sept.1865 la comuna Bratovoeşci din Argeş, plasa Loviştea, proprietatea statului de munte, ca să delimitez dreptul foştilor clăcaşi, potrivit legii rurale din 14 august 1864 – Subsemnatul a procedat cerând mai întâi de la D-l Primar al acestei comune atât procesul Comisiei Ad – Hoc, cât şi lista constatatoare de numărul clăcaşilor şi categoriile lor, care făcând socoteala s-a constatat precum urmează:

               9     Fruntaşi câte 11 pogoane                     =99 pogoane.

  1. 13Mijlocaşi cate 7 pogoane şi 19 prăjini =101 pogoane şi 7 prăjini.

               14   Toporaşi câte 4 pogoane şi 15 prăjini =64 pogoane şi 18 prăjini.

               36   Vatra Satului                                       =11 pogoane şi 8 prăjini.  

                       Biserica Satului                                   =17 pogoane, 8 prăjini, 38 stânjeni.

                       Total                                                    =293 pogoane, 8 prăjini, 38 stânjeni.

 

         Această sumă de pogoane am delimitat-o conform procesului – verbal compus de comisiunea ad – hoc prin punctele următoare; începând prin punctele arătate pe planul Nr.1 sub piscul cu petriş am mers cu stânjeni 38, la movila hotărâtă cu Moşnenii, arătat pe planul Nr.2 şi de aici cu stânjeni 529 movila veche de lângă drum arătată pe planul Nr.3, de aici cu 220 stânjeni până la movila arătată pe planul Nr.4, cu numele Pomului Bârţă şi de aici pe muchia feţei cu stânjeni 210 la punctul arătat pe planul Nr.5, la bolovan, de aici, cu stânjeni 330 la movila spre proprietatea arătată pe planul Nr.6, la Bumbuieşti cu 354 stânjeni în Coasta Cazanului pe punctul arătat pe planul Nr.7, şi de aici cu stânjeni 552 la Carpeni arătat pe planul Nr.8, de aici cu stânjeni 346 arătat pe planul Nr.9, la Piscul cu petriş şi de aici cu stânjeni 39 şi ½ la punctul arătat la Nr.1.

         Într-acesta sub litera a       - pag.1. – Prăjini 12   stânjeni 20.

         Curtea Proprietăţii litera b - pag.1. – Prăjini 12   stânjeni 28.

         Gârla cu nisip                     -   pag.10       -                   -

         Drumul moşiei                   -       -       Pogoane 2.  

         Apa Vizuinii                       -       -       Pogoane 1.

                             Total pogoane       =       pogoane 16 stânjeni 48.

 

 

         Care cu pogoanele sus arătate drept foştilor clăcaşi de 293 pogoane 9 prăjini 38 stânjeni – face suma totală 309 pogoane 10 prăjini şi 32 stânjeni.

         Vatra satului am delimitat-o începând din punctul Nr. I – Movila lui Dumitru, de aici cu stânjeni 190 despre sud – vest linie dreaptă până la movila Nr. II în curtea proprietăţii şi de aici cu stânjeni 22 linie dreaptă până la movila Nr. III în colţul curţii proprietăţii de aici trece apa până la movila Nr. IV – Valea Morilor de aici spre S – V cu stânjeni 382 până la movila Nr. V – în apa Viezuinelor de aici am mers pe marginea gârlei până la Nr.6, în apa Viezuinelor şi de aici cu stânjeni 160 până la movila Nr.7 în Faţa Dealului, de aici cu stânjeni 437 trecem de două ori gârla şi drumul o dată la movila Nr.1 de unde am început.

         Prisosul fiind de 11 pogoane 8 prăjini şi 38 stânjeni s-a dat la izlaz.

         Cu modul acesta am delimitat precum…’’ (21, pag. 86).

    

         Prezentăm şi Planul comunei Bratoveşti din Plaiul Loviştea, Judeţul Argeş, de repartiţia ce s-a făcut pentru foştii clăcaşi aflaţi pe această proprietate.

  

         ,,După a dumnealor cerera şi învoire; mai întâi s-a măsurat moşia; făcându-se socoteala au ieşit pogonu.

           După aceasta s-au scăzut toate văile şi paraiele după cum se vede în plan, asemenea şi toate drumurile aflate în această comună şi locurile proprietăţii rămase în comun sau casei, dintr-ale locuitorilor:

 

1) Frangu Bobeică                         11 pogoane       7 prăjini       8   stânjeni        

2) Oprea Manu                               11   - II -         7   - II -               -

3) Şuiceanu Năstase                       11   - II -         7   - II -       28 stânjeni

4) Achim Bobeică                         11   - II -         7   - II -       30 - II -

5) Stanciu R. Ciopei                       11   - II -       7   - II -       14 - II -

6) Ghe. Ion Popa Grigore               11   - II -       7   - II -       22 - II -

7) Andrei Duţă R. Bobeică             11   - II -       7   - II -              -

8) Alexe Ciopei                               14   - II -       7   - II -         4   stânjeni

9) Niţă Dinu Zamfir                       11   - II -       6   - II -       7   - II -

10)Ion Alexe Ciopei                         8   - II -         2   - II -       21   - II -

11)Ghe.Din Boeru                           8   - II -         2   - II -       36   - II -

12)Petre Ciopei                                 8   - II -       2   - II -         3   - II -

13)Nicolae Achim (Alexe Popa)     14   - II -             -                     -

14)Ghiţă Diaconu                             8   - II -         2 prăjini             -

15)Sandu Şerban                               8   - II -         2   - II -       37 stânjeni

16)Petrică Văduva                             8   - II -        2   - II -       37     - II -

17)Constantin Ciopei                         8   - II -         2   - II -       36     - II -

18)Ioana lui Pătru                             8   - II -         2   - II -         6     - II -

19)Constantin Luca                           8   - II -         2   - II -               -

20)Şerban Alexe                               8   - II -         2   - II -       36 stânjeni

21)Ioana lui Bucur                             8   - II -         2   - II -         8     - II -

22)Nicodim Dănilă                           8   - II -         2   - II -       21     - II -

23)Ioan Cârstea                                 4 - II -         22 - II -       20     - II -

24)Ghiţă Martin                                 4 - II -         22 - II -               -      

25)Stanciu Badea                               7 - II -         12 - II -       6 (de la Pătru Moraru ½)      

26)Ghe.Ioan Dumitru                        4   - II -           22 - II -         12 stânjeni

27)Iorga Popescu                             7 - II -           5   - II -     36(de la Pătru Moraru ½)  

28)Ioan Oprea Manu                         4   - II -           22 - II -         20 stânjeni            

29)Pătru Moraru                               (vândut şi trecut la Stanciu Badea şi Iorga Popescu).

30)Din Radu Ciopei                         4   pogoane     22 prăjini       7 stânjeni

31)Stana lui Martin                          4     - II -       22   - II -         7     - II -

32)Ioan D. Priporeanu                     4     - II -       22   - II -                 -

33)Ghiţă Ghe. Ciopei                       4     - II -       22   - II -                -

34)Constantin Popa Dumitru           4     - II -       22   - II -                 -

35)Stanciu Ghe. Ciopei                     4     - II -       22   - II -         34 stânjeni

36)Mănăilă Ţiganu (cu băiatul Chitu)   (A vândut casa şi pământul lui Cojenete)

37)Locurile bisericii                         5   pogoane           -                           -

38)Alexe Ciopei                               5     - II -         14 prăjini                 -

                                                                (Azi numite locurile,curtea)

39)Alexe Ciopei                               5     - II -           14 - II -                     -

                                                                 (Locurile rămase pentru schimb).

 

         Aceste locuri s-au măsurat pe unde locuitorii au arătat posesiunea dumnealor şi s-au împărţit după cum se arată mai sus la numele fiecăruia şi după cum se vede din acest plan în parte şi li s-au lăsat locuitorilor şi câte o schiţă de plan la mâna fiecărui locuitor în parte pentru locurile ce au în posesiune şi un proces – verbal a le servi la trebuinţă.’’

                                               1886, luna martie

                                                         Măsurători Raportit (S.S) D. Popescu

       Acest plan s-a copiat de Achim Emilian şi Achim Nicuşor, după copia lucrată de P.Popovici la Cepari,în anul 1933,luna septembrie,ziua 30 şi care se găseşte la preot Gh. Popescu, iar această copie s-a semnat de cei de mai sus, spre neschimbare.

       Scara folosită atât în efectuarea planului de măsurătoare a suprafeţei statului, cât şi a planului cu terenurile delimitate pentru fiecare împroprietărit, a fost întocmită pe stânjenul lui Şerban – Vodă: un stânjen = 1,965 m.

       Prin Legea Rurală a lui Cuza – Vodă, anul 1864, mai întâi a fost ,,secularizată’’ averea mănăstirii; averea aceasta a trecut în proprietatea statului, după care s-a trecut la împroprietărirea clăcaşilor.

       Locuitorul Achim I. N. Niculae (72 ani, în anul 1972) ne-a informat că în satul Bratoveşti există două neamuri de Achim: neamul de moşneni, din care şi-a tras obârşia şi dumnealui şi neamul Achim (Vilău) care sunt veniţi din Gruiu Lupului, comuna Racoviţa. Neamul lui Paroş îşi are originea în satul Blănoi, comuna Racoviţa, neamul lui Istrate în satul Spinu, comuna Perişani, neamul lui Priporeanu în Pripoara, Perişani, al lui Niţă (Stăncioiu) – Cojenete în localitatea Păuşeşti Otăsău – Vâlcea, iar al lui Dobrin în satul Spinu, Perişani.      

       Terenurile deţinute astăzi de locuitorii satului Bratoveşti se împart în trei categorii: 1)moştenire – cele două uliţi şi împrejurimile; 2)delimitare – provenite din împroprietărire prin Legea Rurală din 1864; 3) cumpărătoare – terenurile pe care la vom descrie mai jos, în izlaz şi pădure, pe chingi, până-n Valea Stogului.

       Terenurile denumite din ,,pristos’’, acaparate de anumiţi cetăţeni, sunt cele denumite şi rezervate de locotenentul Condeescu, în suprafaţă de 11 pogoane, 8 prăjini şi 38 stânjeni, denumite corect ,,prisos’’.

       Terenurile denumite din ,,delimitare’’ n-au fost primite în mod gratuit, deoarece împroprietărirea s-a făcut contra cost.

       Harnicii locuitori ai satului Bratoveşti, în majoritate neamuri şi foarte uniţi, au cumpărat şi suprafaţa de 270 pogoane de pădure şi izlaz, tot din fosta proprietate a statului de la munte. Aceste suprafeţe, cu denumirea de ,,terenuri din cumpărătoare’’, le prezentăm în cele ce urmează:

 

                                                    România

                       Administraţiunea Domenilor şi Pădurilor Statului

                       În numele Alteţei Sale Regale: CAROL - I -

                                       Titlu de perpetuă proprietate

 

       ,,Noi Ministrul Secretar de Stat la departamentul Financelor, în virtutea art.1 şi 21 din legea de la 31 Martie 1868, modificatoare celei din 13 Iulie 1866.

         Pe temeiul aprobării dată de Comitetul Central al Vânzării bunurilor Statului în şedinţa de la 20 Decembrie 1868, a încuvinţărei Consiliului Miniştrilor din Şedinţa de la 23 Decembrie 1868 şi a întărirei Domneşci dată asupra raportului Nr. 2912 de la 24 Decembrie1868, în baza cărora s-a efectuat vinderea de veci a moşiei Bratoveşci ca de două sute şaptezeci pogoane fostă a Monăstirii Cozia din Judeţul Argeşu – Com.Titeşti, către Domnu Alexe Ciopeiu şi locuitorii Cătunului Bratoveşci.

         Văzând că D-nul, cumpărător conformându-se art.21 aliniatul (a) şi Legea Vânzărilor mencionată mai sus, a achitatu întregul preciul acestei moşii de lei douăzeci şi şapte mii cincizeci N = 27050, după cum se constată din corpul obligaţiunei Nr.=38/869 ale cărei cupone sunt tote plătite.

         Liberăm D-lui Alexe Ciopei şi locuitorilor Cătunului Bratoveşci prezentul actu de perpetuă proprietate şi-l declarăm definitiv proprietar al moşiei Bratoveşci ca de două sute şapte zeci pogoane care i s-a vendut aşa precum s-a posedat de stat şi ale cărei drepturi şi îndatoriri în ce priveşce vecinătatea trecu de drept deasupra Domniei Sele’’.

         Dat în Bucureşti la anul 1881, luna Februarie 5 zile şi trecutu la Nr.13 Ministrul Financelor.

               (S.S) indescifrabil                               Directorele Administraţiunii Domenilor

                                                                          şi Pădurii Statului

                                                                                           (S.S.) indescifrabil

      

       Prezentăm cererea şi împărţirea pe fiecare cumpărător:

 

      ,,Subsemnaţii locuitori domiciliaţi în comuna Titeşti – Plaiul Loviştea – Judeţul Argeşu, Cătunul Bratoveşci cumpărători ai moşiei din hotarul Cătunului Bratoveşci, Plaiul Loviştea, Judeţul Argeş – Comuna Titeşti, fosta proprietate a statului pendinte altă dată de Mănăstirea Cozia, în întindere totală de pădure şi izlaz, formând un trup învecinat dinspre răsărit cu pârâul Dobri, cu moşnenii Cucoi, despre apus cu delimitarea dată nouă conform legii rurale, despre m.n. cu prin tarlaua dupe Faţa Dealului şi livezile Pajişte, livezi tot ale cumpărătorilor Bratoveşci şi despre miazăzi cu moşnenii Spineni şi pe Valea Stogului cu Eforia al cărui pământ, izlaz şi pădure împărţim acest trup de pământ de izlaz şi pădure din fâşia de pădure întreagă cumpărată de noi de la stat cu actul Nr.13 din 1881 el însuşi din pământ de izlaz şi pădure am căutat ca fiecare din noi să luăm părţi din izlaz, din pădure, din prundul văilor, din toate calităţile în raport cu sumele de bani răspunse la cumpărătoare socotit a una sută lei pogonul, iar din prund vom lua pe deasupra banilor şi tot după sumele răspunse de fiecare din bine şi din rău, indiferent calităţii potrivit sumelor răspunse în condică, aşa că am luat fiecare din izlaz, loc bun şi rău şi numit unde din pădure şi unde din prund când îl vom împărţi după cum urmează:

1) Vasile Vilău, drept suma răspunsă în condică pentru cumpărătoarea moşiei am luat una faşă de pădure ce se învecineşte la răsărit cu moştenitorii casei Nicolae Achim la apus cu chinga de pădure ce are din moştenire Magda a casei decedatului Ion Oprea Man şi cu lăţimea la trăsura I pe poale = 14 stânjeni şi la tr.II şi a-III-a tot la 14 st.; a-IV-a trăsură 12 st. cu o lungime de 580 st.

       În izlaz una bucată în Tâncave vecină la R. Cu Iostin Ciopei, la apus cu moştenitorii casei decedatului Nicolae Toader, lungimea la răsărit de 87 st. , la apus de 110 st. iar în lăţime la M.N. pe lângă pârâu cu 27 st. La M.Z. cu 27 st., iar pe lângă Neaguie Duţă una bucată izlaz în Pârloage lungă de 65 stânjeni şi lată 20 stânjeni se răzoreşte la răsărit cu Mihăilă Şerban şi casa lui Nicolae Toader.

2) Casa Nicolae Achim, am luat în pădure una faşă învecinată la răsărit cu Mihăilă Şerban, la apus cu Vasil Vilău, în lăţime trăsura I, pe poale 25 st., a-II-a 25 st., a-III-a tr.23 st. şi a-IV-a tr.22 st. şi –V-a tr.pe vârfu 20 st., cu o lungime de 580 st.

       Am luat în izlaz 3 bucăţi din care una bucată în faţa Voicului cu o lungime de 86 st. şi lată de 22 st. între Manole Luchian şi Ion Ieftimie. A doua bucată între Toader Nicodim şi Constantin Achim în lungime de 70 stânjeni şi lăţimea 27 st., a treia bucată sub poalele liniei de pădure şi delimitarea lor cu lungimea de 74 st. şi latu dinspre apus 20 st. dinspre răsărit 17 stânjeni.

3) Mihail Şerban am luat în pădure o faşă învecinată la răsărit cu Pr.Dimescu şi la apus cu moştenitorii decedatului Nicolae Achim, în lăţime tr.I pe poale 14 st., a-II-a şi a-III-a tr. Tot 14 st., a-IV-a şi a-V-a tr.12 st., lungă de 580 stânjeni. Am luat din izlaz două bucăţi: I bucată între Gh. Ion Dumitru şi Vasile Andrei cu o lungime de 125 st. şi lată de 10 st., a-II-a bucată se învecineşte la R. Cu moştenitorii casei decedatului Constantin Ciopei, sub linia pădurii, în Plaiul Pârloagelor şi dinspre apus cu moştenitorii casei decedatului Ion Oprea Man, cu o lungime de 60 stânjeni şi lată de 12 stânjeni.

4) Preotul Ghe. Dimescu: am luat una faşă de pădure cu lungimea de 580 st., iar latu tr. I, pe poale 31 st., a doua tr. 30 şi ½ st., a treia tr. 30 şi ½ st., a patra şi a cincea tr. Pe vârf 25 şi ½ st., învecinat la răsărit cu casa Năstase Oprea Man şi la apus cu Mihail Şerban, am luat una faşă în Cordoaia ca de 18 pogoane şi jumătate, învecinată la răsărit cu moşnenii spineni, la apus cu moştenitorii casei decedatului Ion Oprea Man, prin movilele vechi, la M. N. pe vârf cu făşiile celorlalţi părtaşi şi la M. Z. cu Valea Stogului, cu Eforia .

         Am luat în izlaz două bucăţi: una la Crucea Pietri între moşnenii Cucoi şi Pr. Paraschiv Radu, cu lungimea de 110 st. şi latu 24 st., a doua bucată în Carpeni, se învecinează la M. N. cu Vasile Andrei şi la M. Z. cu Gheorghe Domnica şi alţii, cu o lungime de 130 st. şi latu 20 st. Am mai luat una jumătate pogon în Frăsinet în lungime 80 st. şi lat 8 st., între casa Constantin Ciopei şi Iostin Ciopei, una faşă în Opritură lungă de 430 st. şi lată tr. I, pe poale 6 st., a-II-a şi a-III-a tr. tot 6 st., a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf 5 st., pe vârf 4 st., între Manole Luchian şi Iostin Ciopei.

5) Casa decedatului Năstase Marian: am luat una faşă de pădure cu lungimea de 580 st., lăţime tr.I, pe poale 10 st., tr. a-II-a, a-III-a şi a-IV-a de 9 st. şi a-V-a tr. pe vârf 8 st. ce se învecineşte la răsărit cu Grigore Frangu şi la apus cu Pr. Gh. Dimescu. Am luat în izlaz una bucată cu lungimea de 65 st. şi lată de 25 st. între Toader Nicodim şi Pătru Alexe Ciopei.

6) Grigore Frangu : am luat în pădure una faşă lungă de 580 st şi latu la tr.I pe poale de 8 st şi ½, a-II-a tr.7 st. şi ½, a-III-a şi a-IV-a şi a-V-a trăsură de 1 şi ½ stânjeni se învecineşte la răsărit cu casa Ion Oprea Man şi la apus cu Ion Oprea Man. Am luat în izlaz 2 bucăţi: una între Constantin Achim şi Stănică Stanciu în lungime de 72 st, şi latu 25 st., a doua bucată între Sandu Şerban şi casa Luchian Năstase, lungă de 85 st. şi lată 7 st. şi ½.

7) Casa Ion Oprea Man, am luat în pădure una faşa lungă de 580 st., latu de la tr.I, pe poale de 8 şi ½ st., a-II-a şi a-III-a tr.7 şi ½ st., a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf de 7 ½ st., se învecineşte la R. Cu Vasile Popelcă, la apus cu Grigorie Frangu, a-II-a faşă pe plaiul Pârloagelor, lungă de 580 st., latu la tr.I, a-II-a şi a-III-a de 11 st. şi la tr. a-IV-a şi a-V-a pe vârf de 9 st. se învecineşte la R cu casa Ion Priporeanu şi la apus cu casa Grigore Martin, a-III-a faşa de pădure lungă de 46 st. şi lată de 9 st., la toate trăsurile, se învecineşte la R. cu Ion Eftimie, la apus cu Ion Mateescu, a-IV-a faşă de pădure între Iostin Ciopei şi Iordache Ciopei, pe parâu, cu lungime de 430 st., lată 4 st., pe poale, la mijloc 4 st. şi pe vârf de 2 st. Am luat în izlaz una bucată numită în Tâncave, lungă de 110 st., lată despre M. Z. de 20 st. şi despre M. N. 54 st., se învecineşte la R. cu casa Nicolae Toader, la apus cu casa Niţă Din Samfira.  

8) Vasile Popelcă, am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la toate tr.4şi ½ st., se învecinează la R. cu Stănică Stanciu şi la apus cu Ion Oprea Man, a-II-a faşă în Opritură – lungă de 430 st. şi lată la tr.I pe poale 7 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a tr. 6 st. şi a-V-a, pe vârf de 5 st. Se învecineşte la Răsărit cu casa Nicolae Şerban şi la apus cu Nicolae Mateescu, am luat în izlaz una bucată între casa Gh. Boeru şi Stănică Stanciu, lungă de 54 st. şi lată de 12 st.

9)Stănică Stanciu: Am luat o faşă de pădure lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 12 st., la tr.2,3 câte 12 st., la tr.4,11 st. şi pe vârf de 10 st. Se învecineşte la răsărit cu casa Gh. Stanciu Ciopei şi la apus cu Vasile Popelcă. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Năstăsoaia în lungime 78 st. pe de la vale şi pe de la deal 88 st. şi lată de 15 st. între Grigore Frangu ş casa Grigore Martin, a-II-a bucată numită sub plaiul Viezuinelor, lungă de 54 st şi lată la ambele capete de 12 st., vecină la răsărit cu Pr. Paraschiv Radu şi la apus cu Vasile Popelcă.

10) Casa Gh. Stanciu Ciopei: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., lată la tr.I, pe poale, de 4 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf 3 st., vecină la răsărit cu Iosif N. Achim şi la apus cu Stănică Stanciu.

11) Iosif N. Achim: Am luat în pădure una faşa lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a de 7 st şi a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf câte 6 st., vecină la R. cu casa Constantin Ciopei şi la apus cu casa Gh Stanciu Ciopei. Am luat în izlaz una bucată în faţa Voicului, lungă de 140 st., lată de 12 st., la parâul Voicului, la mijloc de 17 st. şi pe muchie 22 st. răzoreşte la R. cu Ion Mateescu şi la apus cu Ion Alexe Ciopei.

12) Casa Constantin Ciopei: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., cu lăţimea la tr.I pe poale 17 st., a-II-a tr. 10st., a-III-a tr.15 st., a-IV-a tr. 15 st. şi a-V-a tr pe vârf 14 st. Se învecineşte la răsărit cu Gh. Achim şi la apus cu Iosif N. Achim. Am luat în izlaz 3 bucăţi din care una în Carpeni, în lungime de 138 st. şi lăţime pe poiana Carpenilor 20 st. la mijloc 19 st. şi la răsărit pe lângă pârâu tot 19 st. şi se răzoreşte la M. N. cu Neagoe Duţă şi la M. Z. cu Gheorghe Achim. A doua bucată din pârâul Stăiştii spre Pârloage în lungime de 20 st. şi lăţime 25 st., se răzoreşte la apus cu Mieilă Şerban şi la răsărit cu Gh. Ghiţă Martin, a-III-a bucată în Faţa Voicului lungă de 110 st. şi lată de 12 st. şi jumătate şi la mijloc 12 st., se răzoreşte la răsărit cu Ion Dinescu şi la apus cu casa Gh. Boeru.

13) Gheorghe Achim: Am luat în pădure una bucată faşă de pădure în lungime de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 14 st., a-II-a tot de 14 st. şi a-III-a, a-IV-a, a-V-a tr., pe vârf 12 st., se răzoreşte la apus cu casa Constantin Ciopei şi la răsărit cu Gh. Poponea, am luat în izlaz una bucată lungă de 138 st. şi lată pe poiana Carpenilor 20 st., la mijloc 19 st. şi la pârâu 20 st. şi se răzoreşte la M. N. cu casa Constantin Ciopei şi la M. Z., cu Iostin Ciopei.

14) Casa Gh. Poponea :Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 13 st., a-II-a tr. tot 13 şi a-III-a, a-IV-a tr. 12 st. şi a-V-a pe vârf 10 st., se răzoreşte la apus cu Gh. Achim şi la răsărit cu Ion Dinescu. Am luat în izlaz două bucăţi: una în Faţa Voicului, între Lepădat Bădiţă şi Manole Luchian, lungă de 99 st. şi lată de 6 şi ½ st., a-II-a bucată sub pădure alături cu pârâul Peşterei, între Gh. Ion Dumitru şi Lepădat Bădiţă, lungă de 35 st. şi lată de 20 st. Am mai luat în Faţa Cazanului o bucată între Iordache Ciopei şi Mihail Şerban, lungă de 46 st. şi lată pe muchie 9 st., de la vale 21 st.

15) Ion Dinescu :Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 10 st., a-III-a, a-IV-a, a-V-a, pe vârf de 9 st. între Lepădat Bădiţă şi Gh. Poponea. Am luat în izlaz una bucată între casa Stanciu Niţă şi casa Constantin Ciopei, lungă de 113 st. şi lată de 10 st.

16) Lepădatu Bădiţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., lată la tr.I, pe poale şi a-II-a de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf 9 st., între Ion Dinescu şi Constantin Achim. Am luat două bucăţi în izlaz din care una în Faţa Voicului, între casa Boeru şi casa Gh. Poponea, lungă de 99 st. şi lată de 6 şi ½ st., a doua bucată între Gh. Gh. Martin şi casa Gh. Poponea, numită la Pârâul Peşterii, lungă de 40 st. şi lată tot de 40 st.

17) Constantin Achim: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st., între Lepădat Bădiţă şi Nicolae Leiche, lat la tr.I, pe poale 13 st., a-II-a, a-III-a tr.128 st., a-IV-a, tr.11st. şi a-V-a, pe vârf de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între Nicolae Achim şi Grigorie Frangu, lung de 72 st. şi lată 9 st.

18) Nicolae Leiche: Am luat în pădure una faşa lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 8 st., a-II-a şi a-III-a de 7 st., a-IV-a şi a-V-a tr.pe vârf 7 st., între Constantin Achim şi Ion Stanciu Niţă. Am luat în izlaz una bucată în Carpeni, între delimitare şi casa Stanciu Niţă, lungă de 110 st. şi lată de 21 st.

19) Ion Stanciu Niţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr I, pe poale 9 st., a-II-a, a-III-a de 8 st. şi a-IV-a şi a-V-a, pe vârf de 7 st., între Nicolae Leiche şi casa Stanciu Miţă. Am luat în izlaz una bucată la Crucea Pietri, între casa Luchian Năstase şi casa Stanciu Niţă, lungă de 10 st. şi lată la parâu 23 st., la mijloc 18 st. şi pe lângă ţarină 10 st.

20) Casa Stanciu Niţă: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a tot de 10 st. şi a-III-a de 8 st., a-IV-a, a-V-a, pe vârf de 7 st. între Ion Stanciu Niţă şi casa Pătru Alexe Ciopei. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Faţa Voicului lungă de 110 st. şi lată la pârâu de 7 st., la mijloc 6 st. şi pe deal 5 st., vecină la R. cu Ion Şt.Niţă şi la apus cu casa Constantin Ciopei, a doua bucată între Nicolae Leiche şi casa Ion Oprea Man, lungă de 110 st. şi lată de 6 şi ½ st.

21) Pătru Alexe Ciopei: Am luat în pădure, una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a, a-III-a tot 10 st., a-IV-a tr.7 st., la tr.a-V-a, pe vârf de 6 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Năstase Martin, Pârâul Voicului şi Pârâul Năstăsoaiei, lungă de 50 st. şi lată de 25 st., în trei colţuri.

22) Ion Toma Oprea: Am luat una faşă în pădure, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a de 9 st. şi la a-VI-a, pe vârf 7 st., între Ion Toma Oprea şi casa Nicolae Toader. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădatu Bădiţă, lungă de 54 st. şi lată de 15 st., la mijloc, iar de pe deal şi la vale 9 st.

23) Gheorghe Ghiţă Martin: Am luat una faşă în pădure de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a de 9 st. şi la tr. a-V-a, pe vârf de 7 st. între Ion Toma Oprea şi casa Nicolae Toader. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădatu Bădiţă, lungă de 54 st. şi lată de 15 st., la mijloc, iar de pe deal şi de la vale 9 st.

24) Casa Nicolae Toader: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale de 17 st., între Gheorghe Ghiţă Martin şi casa Grigore Martin, a-II-a faşă, în Opritură, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 3 st. între Vasile Popelcă şi Nicolae Mateescu. Am luat în izlaz una bucată între Vasile Vilău şi casa Ion Oprea Man, lungă de 110 st. şi lată de 23 st., în Tâncave.

25) Casa Grigore Martin: Am luat una faşă de pădure lungă de 580 st. si lată la tr. I şi a doua, pe poale de 10 st., a treia şi a patra de 9 st., şi a cincea, pe vârf de 7 st. Am luat în izlaz una bucată între Stanca Stanciu şi casa Ion Priporeanu, lungă de 88 st. şi lată de 13 st., despre răsărit, la mijloc 14 st. şi la apus 15 st.

26) Ion Priporeanu: Am luat una faşă de pădure, între casa Ion Oprea Man şi Gh. Ion Dumitru, lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale de 10 st., a-III-a, a-IV-a tr. şi a-V-a, pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Grigore Martin şi casa Sandu Şerban, lungă de 88 st şi lată de 14 st.

27) Gh. Ion Dumitru: Am luat în pădure una faşă lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale, de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a tr. pe vârf, de 7 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una în Faţa Voicului, lungă de 61 şi ½ st. şi lată la pârâu de 9 st. şi la muchie pe lângă ţarină, 17 st., între Ion Ieftimie şi Ion Alexe Ciopei, a-II-a între Ion Dinescu şi Lepădat Bădiţă, lungă de 108 st. şi lată 18 st.

28) Casa Luchian Năstase: Am luat una faşă de pădure între Gheorghe Ion Dumitru şi casa Sandu Şerban, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale şi a-II-a, a-III-a, 15 st., a-IV-a tr. de 12 st. şi a-V-a tr. pe vârf, de 10 st. A doua faşă pe Opritură, între Nicolae Mateescu şi Manole Luchian, lungă de 430 st., lată la tr.I, pe poale de 4 st. şi a-II-a, a-III-a, a-IV-a tr. tot de 4 st., a-V-a pe vârf de 2 st. Am luat în izlaz două bucăţi dintre care una bucată între Pr. Paraschiv Radu şi Ion Şt. Niţă, lung de 110 st. şi lată de 19 st. A doua bucată, între Grigore Frangu şi Ion Eftimie, lungă de 85 st. şi lată pe de la deal 120 st., despre apus 191 şi jumătate stânjeni, despre răsărit 14 şi ½ st.

29) Casa Sandu Şerban : Am luat una faşă de pădure lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, de 14 st., a-IV-a tr. de 12 st. şi a-V-a, pe vârf, de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Ion Priporeanu şi Grigore Frangu cu lungimea de 85 st. şi lată de 7 şi ½ st.

30) Casa Gheorghe Boeru: A luat în pădure una faşă între casa Sandu Şerban şi Gheorghe Domnica, lungă de 580 st. şi lată de 14 st. la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, a-V-a, pe vârf, 12 st. Am luat în izlaz o bucată între casa Constantin Ciopei şi Lepădat Bădiţă, lungă de 105 st. şi lată 11 st.

31) Gheorghe Domnica: Am luat în pădure una faşă de pădure între casa Gheorghe Boeru şi Ion Alexe Ciopei, lungă de 580 st. şi cu toate trăsurile egale de 5 st. Am luat în izlaz una bucată între Pârâul Năstăsoaiei şi Lazăr Iacob, sub pădure, cu lungimea de 54 st. şi lată 24 st.

32) Ion Alexe Ciopei: Am luat una faşă de pădure între Gheorghe Domnica şi Vasile Andrei, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale, 21 st., a-II-a tr. 20 st., a-III-a tr.19 st., a-IV-a tr., a-V-a tr. 16 st. Am luat în izlaz una bucată între Iosif N. Achim şi delimitarea dată nouă, lungă de 140 st. şi lată de 6 st., la pârâu, la mijloc 9 st. şi sub Coasta Voicului 11 st. Adoua bucată între Gheorghe Ion Dumitru şi Ion Mateescu, lungă de 61 şi ½ st., la pârâu, lată de 9 st. şi pe muchie cu ţarina 17 st.

33) Vasile Andrei: Am luat în pădure una faşă între Ion Ciopei şi Pr. Paraschiv, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 10 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a câte 9 st. şi a-V-a tr., pe vârf, 8 st. Am luat în izlaz una bucată între Mihail Şerban şi Pr. Gheorghe Dimescu, lungă de 125 st. şi lată de 11 st.

34) Pr. Paraschiv Radu: Am luat una faşă de pădure între Vasile Andrei şi Neagoie Duţă, lungă de 580 st. şi lată la poale tr.I 30 st., a-II-a tr. 31 st., a-III-a tr 30 st., a-IV-a tr.29 st., a-V-a tr., pe vârf 27 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una bucată la Crucea Petri, între Pr. Gheorghe Dimescu şi Luchian Năstase, lungă de 110 st. şi lată de 25 st., a doua bucată între casa Niculae Şerban şi Stănică Stanciu, lungă de 54 st. şi lată de 40 st., pe de la deal şi de la vale de 54 st. la locul numit Carpeni, sub pădure.

35) Neagoe Duţă: Am luat în pădure una faşă între Pr. Paraschiv şi Toader Nicodim, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a de 14 st. şi a-IV-a şi a-V-a tr. 12 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Constantin Ciopei şi Vasile Vilău, de 138 st. lungime şi lată de 10 st., la pârâul Năstăsoaiei şi pe poiana Carpenilor 18 st.

36) Toader Nicodim: Am luat în pădure una faşă între Neagoe Duţă şi Iordache Ciopei, lungă de 580 st. şi lată la tr.I şi a-II-a, pe poale de 10 st., a-III-a, a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între casa Năstase Martin şi casa Niculaie Achim, lungă de 65 st. şi lată de 20 st.

37) Iordache Ciopei: Am luat una faşă de pădure între Toader Nicodim şi Casa Ion Oprea Man, lungă de 580 st. şi lată la tr.I, pe poale 12 st., a-II-a, a-III-a şi a-IV-a şi a-V-a tr., pe vârf de 9 st. Am luat în izlaz una bucată între Iustin Ciopei şi pârâul Năstăsoaiei, lung de 87 st. şi lată de 16 st.

38) Iostin Ciopei: Am luat una faşă de pădure între casa Ion Oprea Man şi Pr. Gheorghe Dimescu, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, a-II-a şi a-III-a, a-IV-a de 18 st. şi a-V-a ,pe vârf, de 10 st. Am luat în izlaz una bucată între Gheorghe Achim şi Mihai Şerban, lungă de 125 st. şi lată de 10 st., a-II-a bucată lângă Vasile Vilău de 87 st. şi lată 16 st.

39) Manole Luchian: Am luat în pădure una faşă lungă de 430 st. şi lată la tr.I de 11 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a de 10 st. şi a-V-a tr. pe vârf de 9 st., între Pr. Gheorghe Dimescu şi Casa Luchian Năstase. Am luat în izlaz una bucată între Lepădat Bădiţă şi casa Nicolaie Achim, lungă de 89 st. şi lată de 11 st. la parâu, iar pe muchie 15 st.

40) Nicolae Mateescu: Am luat una faşă de pădure, între casa Luchian Năstase şi casa Nicolaie Toader, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, de câte 4 st. şi a-V-a tr. pe vârf, de 8 st.

41) Casa Nicolae Şerban : Am luat casa defunctului Nicolae Şerban, una faşă de pădure între Vasile Popelcă şi Lazăr Iacob, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale de 10 st., a-II-a 10 st., a-III-a 9 st., a-IV-a 9 st. şi a-V-a, pe vârf 9 st. Am luat în izlaz două bucăţi din care una între Lazăr Iacob şi Pr. Paraschiv, lungă de 54 st. şi lată de 24 st., a doua bucată sub linia pădurii şi delimitare, între casa Ion Oprea Man şi Pârâul Varniţei, lungă de 81 st., lată de 16 st.

42) Lazăr Iacob: Am luat una faşa în pădure, între casa decedatului Nicolaie Şerban şi Ion Iftimie, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 6 st., a-II-a tr.8 st., a-III-a, a-IV-a tr. 7 st. şi a-V-a tr., pe vârf, de 5 st. Am luat în izlaz una bucată între Gheorghe Domnica şi casa decedatului Nicolae Şerban, lungă 54 st şi lată 24 st.

43) Ion Mateescu: Am luat una faşă, în pădure între Ion Iftimie şi casa Ion Oprea Man, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale 20 st., a-II-a tr. 23 st., a-III-a, a-IV-a, câte 21 st. şi a-V-a tr., pe vârf 20 st. Am luat în izlaz două bucăţi, una între Ion Alexe Ciopei şi Iosif N. Achim, în Faţa Voicului, lungă de 140 st. şi lată la pârâu 31 st. şi pe deal 35 st., a doua bucată sub pădure lângă pârâul Peşterii, între Gheorghe Ion Dumitru şi pârâul Peşterii cu o lungime de 54 st. şi lată de 6 st.

44) Ion Eftimie: Am luat una faşă în pădure între Ion Mateescu şi Lazăr Iacob, lungă de 430 st. şi lată la tr.I, pe poale, de 2 st., a-II-a, a-III-a, a-IV-a şi a-V-a, pe vârf, 9 st., a doua faşa între pârâul Năstăsoaiei şi casa Ion Oprea Man, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 6 st. Am luat în izlaz două bucăţi dintre care una între casa Nicolaie Achim şi Ion Alexe şi Gheorghe Ion Dumitru, lungă de 78 st. şi lată de 17 st., a doua bucată între casa Luchian Năstase şi linia pădurii, plaiul Năstăsoi, lungă de 120 st. şi lată de 5 şi ½ st.

         Între fiecare dintre aceste bucăţi se află făcute movile sau cruci şi prin aceste movile făcute în faţă de noi şi la semnele de stânjeni ce ni s-au cuvenit, rămânem împărţiţi definitiv, conform celor mai sus, arătate pentru pădure şi izlaz, în întindere totală de 110 pogoane după semnele răspunse tot a 100 lei pogonul de pădure şi izlaz, după ce am împărţit acest trup de pădure şi izlaz, începând cu porţiunile din hotar cu Magda şi până în pârâul Năstăsoi ne-a completat şi ne-a mai rămas neîmpărţit piscul Năstăsoi, adică din pârâul Năstăsoi şi până la pârâul Dobrii, hotar cu moşnenii Cucoi. Din acest pisc de pădure am lăsat şi casei defunctului Niţă Boişoreanu, una faşă de pădure lungă de 490 st. şi lată la toate trăsurile de 90 st., în restul din acest pisc şi numit între casa decedatului Niţă Boişoreanu şi până în pârâul Năstăsoi, alături cu Ion Eftimie, lungă de 430 st. şi lată la toate trăsurile de 45 st. Această faşă se va tăia în devălmăşie de către toţi partajaţii prevăzuţi în acest act, iar în urma tăierii o vom socoti cu toţii oprită.

1) Preotul Gheorghe Dimescu nu va avea voie să ne globească vitele scăpate vara în Cordoaia din tot hotarul cătunului Bratoveşti şi nici noi pe ala Sfinţiei Sale;

2) Toamna şi iarna vom păşuna dimpreună toată întinderea pământului cuprins în acest act;

3) Nimeni nu va avea voie să vândă lemne la alţi străini neprevăzuţi în acest act, fie pentru foc sau construcţii;

4) Nimeni nu va avea voie să învoiască vite străine a păşuna acest pământ, din cei neprevăzuţi ca partajanţi în acest act;

5) Nu vom avea voie să vindem stătut la persoane străine fără numai la cei cuprinşi ca partajanţi în acest act şi cu preţul cumpărătoarei;

6) Nimeni nu va fi oprit a trece cu lemne unul prin chinga altuia, pe drumurile destinate, dar vor fi opriţi de a tăia lemne, unul din chinga altuia.

         Titlul definitivei adjudecări al întregii moşii cu Nr. 13 din 1881, rămâne tot la Alexe Ciopei şi Pr. Gheorghe Dimescu, iar originalul acestui act se va emite spre partajare la notariat, d-lui Iostin Ciopei care va semna de primire cerând şi transcrierea.

           Acest act s-a scris de d-l Gheorghe M. Popescu din comuna Titeşti, Plaiul Loviştei, Judeţul Argeş, din care unul pe hârtie timbru de 10 lei coala, iar altul pe hârtie simplă semnându-se pe noi care credem semnaţi mai josul acestui act neştiind scrie şi subscri semnăturile.

                                               (S.S) indescifrabil.

           ( urmează procesul-verbal transcriere Nr.1538, din 6 februarie 1898, a Grefei Tribunalului Argeş – secţia I ).

         Acest act rămâne important şi prin faptul că ne prezintă pe toţi locuitorii satului Bratoveşti din a doua jumătate a sec. al-XIX-lea, care, prin unire şi hărnicie, reuşesc să cumpere întregul hotar al acestui sat, redevenind ţărani liberi, ceea ce au fost odinioară. Sacrificiul lor a fost destul de mare, meritând toată admiraţia.

         Tot în acest act sunt reliefate toate terenurile din izlaz şi pădure, cu denumirile lor, despărţite de pâraiele care sunt adunate de Valea Satului, având izvoare în masivul împădurit al Cordoaiei.

         Sătenii bratoveşteni ca să cumpere aceste terenuri au fost nevoiţi să împrumute bani de la deţinătorii de capital din zonă plătind dobândă (camătă) în condiţii grele; au fost şi alţii care le-au luat dobândă.

         Prezentăm o poliţă de împrumut, al cărui garant este Ioniţă Răducanu Rouă, din satul Titeşti. Împrumutul este fără camătă.

         ,, Noi subiscăliţii locuitori din cătunul Bratoveşti – Comuna Titeşti, astăzi am luat cu împrumutare galbeni şaptezeci şi cinci (75) de la domnul Ghiţă Oicescu, pe care bani ne îndatorăm ai răspunde în sirocu de un an de zile de la data acestuia fără dobândă şi pentru a doua asigurare căci vom răspunde arătăm că banii la numitul soroc luăm după acest înscris, subscrişii toţi pun scriitori ceea ce n-au ştiut carte. Totodată îi redăm şi cezaşu răspunzător pe D-l Ioniţă Răducanu că în cazu că n-am fi următori să plătească cezaşu nostru.”

           Rugăm spre onor primăria Com. Titeşti. Adeverim spre regulă 1869, Martie, 23.

           Constantin Ciopei, Toma Oprea Mani, Stanciu Ciopei, Luchian Năstase, Andrei Bobeică, Toader Nicodim, Pătru Ciopei, Ion Alexe, G. G. Poponea, Pătru Opri, G. Achim, Ghiţă Martin, Ion Oprea Mani, Frangu Bobeică, Nicolae Achim, Grigorie Martin, Ion Priporeanu.

                                                        România

         Primăria comunei Titeşti – Bratoveşti. Acest zapis după învoiala (înscrisul) şi după mărturisirea ce au făcut în faţa primăriei şi legalizarea după cererea ce au făcut 1869, martie, 23.

                   Primar, N. Mărcoiu                               Scris, Gh. Ionescu

         Ioniţă Răducanu, zis Rouă, deţinător de capital, intervine în multe acţiuni de cumpărare. El a cumpărat terenuri nu numai în satul Titeşti, ci şi în satul Bratoveşti şi Boişoara etc.

         Bratoveştenii, neputând să-şi achite sumele împrumutate la termenul scadent, erau chemaţi în faţa instanţelor judecătoreşti, atât pentru achitarea împrumutului, cât şi a dobânzii.

 

 

                                 Judele de pace al Plaiului Loviştea

       Dumneaei soţia şi epitroapa casei decedatului Constantin Daneş din Comuna Grebleşti, prin suplica admisă la Nr. 461, a cerut în judecată pe dumnealor Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică toţi domiciliaţi în cătunul Bratoveşti – Com. Titeşti, pentru datorie de bani.

       În consecinţă s-au citat părţile pentru ziua de 30 noiembrie, când şi atunci s-au prezentat în instanţă numai reclamanta şi din pârâţi nici unul şi observându-se că procedura este împlinită s-a intrat în cercetarea cauzei.

       Reclamanta propuse că nevoind a profita de absenţa pârâţilor ceru a se amâna procesul pentru alt termen şi a se aplica dispoziţiunile articolului 151, procedură civilă, astfel dar s-a mărginit termenul pentru toată ziua de astăzi şi la apelul nominal au compărut sus instanţa, numai reclamanta prin procuratorul său, dumnealui Radu Popescu cu procura în regulă omologată de primarul comunei Grebleşti Nr. 685 din 14 decembrie 1876, şi observându-se că procedura este îndeplinită din partea parâţilor care fusese absente, am intrat în reamânarea procesului.

         Reclamanta prin procuratorul sau pretenţiuni sale, prezintă actul următor: 1873, iulie, 13, zapisu prin care se constată că dumnealor: Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică, s-au împrumutat de la dumnealui Constantin Daneş, cu suma de lei noi patru sute patruzeci, cu termen de plată 1 ianuarie 1874, dându-i dobândă pentru acest termen, patru care (căruţe) fân, dar nedându-i banii la respunsul termen va urma cu dobândă pravelnicească până la răfuire, mai jos actul se văzu atestat tot de datori că au răspuns dobânda până la 1 ianuarie 1874, urmând ca capitalul rămas să meargă de aici înainte tot cu dobânda pravelnicească, abjectând reclamanta a se supune la plata banilor de lei noi patru sute patruzeci, cu dobânda specificată în înscris.

         Cheltuielile de Instanţă şi Timbrare şi ne mai acordând dreptul de opoziţie deoarece dispoziţiunile articolului 151 procedură civilă sunt îndeplinite.

 

                                                   Noi judecătorele

având în vedere că reclamanta astăzi în instanţă cu actul reprodus a făcut probă în pretenţiunea sa conform articolului 1169 şi 1170 cod civil.

         Având în vedere că pârâţii aveau cunoştinţă de termen aceasta dar nu s-au prezentat în instanţă spre aş face apărările ce va fi având.

         Având asemenea în vedere dispoziţiunile art. 151 procedură care sunt îndeplinite prin citaţia făcută a doua oară pârâţilor şi care nefiind ascultători nici acestei chemări nu li se mai poate da dreptul de opoziţiune.

 

                                         Pentru Acest Motiv şi în virtutea legii

                                                              Judecata

           Hotărăşte ca daună pe dumnealor Alexe Ciopei, Niţă Boişoreanu, Preotul Paraschiv, Oprea Mani, Stanciu Radu Ciopei şi Frangu Bobeică toţi domiciliaţi în cătunul Bratoveşti – Com. Titeşti, în baza articolului 1169, 1170 şi 1189 civil să însoţească în despăgubirea dumneaei Floarea soţia şi epitroapa decedatului Constantin Daneş, suma de lei noi, patru sute patruzeci împreună cu procentul legal de zece la sută de la aceasta făcută în înscrisu din 1874, ianuarie 1 şi până la răfuire.

           Se mai condamnă asemenea şi la lei 10, spre instanţă şi de timbre, asemănătorului articol 1105 cod civil, combinat cu articolul 37 legea timbrului.

           Judecaţilor în lipsă nu li se mai dă dreptul de opoziţiune la această instanţă deoarece în dispoziţiunea articolului 151 procedură civilă s-a văzut îndeplinită dreptul la apel la onorabilul Tribunal local în conformitatea Articolului 21, zisa procedură în termen de una lună socotită din ziua primirii şi lăsării la domiciliul o copie de pe această cerere după alineatul 1, nesemnată. Procedura se pronunţă împreună instanţa.

         Dată şi citită în şedinţă publică astăzi şaptesprezece decembrie anul 1876.

 

                                                

                                           Jude (S.S.) indescifrabil

 

 

                                               Proces – Verbal

                         Astăzi la douăzeci şi unu februarie anul 1877

         Noi Ion Piloiu primarul comunei Titeşti din Loviştea – Jud. Argeş, în urma mai multor chemări ce au făcut locuitorilor cuprinşi în cartea de judecată sub nr.206 A.T. domiciliaţi în cătunul Bratoveşti această comună spre a oferi menţionata carte de judecată pentru datorie de bani către dumneaei soţia şi epitroapa casei decedatului Constantin Daneş din Com. Grebleşti, numiţii parte dintrânşii fiind absenţi de la domiciliu, alţii deşi prezenţi au refuzat primirea până se vor întruni cu toţii.

         Subsemnatul primar am lăsat la domiciliul domnului Stanciu Radu Ciopei, menţionata carte;pentru care dar s-au dresat acest proces – verbal, subscris de noi şi persoanele care ne-au asistat. Conform art.74, procedură civilă.

                   Primar (S.S.) Ion Piloiu               (S.S.) Constantin Ciopei

 

 

 

                                                             România

         Judele de pace al Plaiului Loviştea de pe prezentul de mai sus fiind scoasă întocmai de pe original – se atestă.

                                                                          (S.S.) indescifrabil.

 

 

                                                         Noi Carol I

               Prin Graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională Domn al Românilor

                                         La toţi de faţă şi Iubitori Sănătate

         Dăm putere şi ordonăm agenţilor administratori această carte de judecător, procurorilor să stăruiască pentru aducere la îndeplinire spre credinţă prezenta carte de judecată s-au semnat de noi.

                                                                  Judecător (S.S.) indescifrabil

         Astăzi 14 mai 1877 s-au învestit cu formă executorie această copie de pe Cartea de judecată,pronunţată cu drept de apel şi rămasă definitivă prin neapelare,după cum se constată prin Certificatul dumnealui grefier al Tribunalului local Nr.9502 din 20 aprilie 1877 şi s-au dedat îndreptăţitului.

                                           Jude (S.S.) indescifrabil         1877,mai,14     Nr.25.

 

         Se constată că banii din această sentinţă cu zapisul ei i-am primit de la dumnealui Niţă Boişoreanu, cu dobânda lor, pentru care se constată.

                         Floarea Constantin Daneş, Epitroapă (1877, iulie, 4).

 

         Suprafeţele de izlaz dobândite prin cumpărătoare de bratoveşteni au fost trecute la partida rolului agricol al fiecărui cumpărător, plătindu-se impozit agricol. Deci nu s-a constituit obşte sătească, ca în celelalte sate. Pe parcurs, cea mai mare parte din acest izlaz a fost împrejmuit de către proprietari şi transformat în terenuri de cultură. A mai rămas o mică parte de izlaz pentru păşunat, în vatra satului şi acesta fiind teren degradat.

         În imediata apropiere a hotarului de miazăzi al satului Bratoveşti, există o poiană care, în anul 1989 era acoperită în cea mai mare parte de tufişuri. Ea a aparţinut Schitului Cornet, apoi, în urma secularizării, a trecut în propriatetatea statului – Eforia Spitalelor Civile, de unde denumirea de ,,Poiana Eforiei” sau ,,Prigonire”.

         Prezentăm actele în legătură cu această poiană care cel mai mult se cuvenea satului Bratoveşti, deoarece, aşa cum s-a observat, ei au răscumpărat aproape întreg hotarul acestui sat, achitând importante sume de bani. De asemenea aceşti săteni nu au altă suprafaţă de păşunat în vatra satului, iar fostele poieni au fost plantate de silvic, cât şi izlazul din marginea pădurii.

                            

                                 Hotărnicia Moşiei ,,Vatra Schitului” Cornet

                           proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti

                                   făcută în anul 1896, de inginerul hotarnic

                                             Christu I. Berceanu – Bucureşti –

Tipografia G.A.Lăzureanu – Str. Episcopiei 1904.

                Dosar Nr.3468/905; Recipisă Nr. 237/905/6.

                                                     România

                                       Tribunalul Judeţului Vâlcea

                                                       Citaţie

                                      Nr. 7608 din 9 iunie ,anul 1905

         Noi Preşedintele Tribunalului Vâlcea în virtutea art.75 din procedura civilă, chemăm pe D. Obştea Moşnenilor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, din Comuna Titeşti – Plaiul Loviştea – Jud .Argeş – comună de origine de care ţine această obşte –din Com. Titeşti – plasa Loviştea, Judeţul Argeş să vină în ziua de 29 (douăzeci şi nouă) ale lunii septembrie, anul 1905, orele 11 a.m. la Tribunalul Vâlcea, spre înfăţişare în procesul pentru confirmarea planului şi hotărniciei moşiei Vatra Schitului Cornet, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, situată în judeţul Argeş şi Vâlcea, despre vecinătate cu Moşia D-lor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus după cererea reclamantei Eforii a Spitalelor Civile din capitală – Bucureşti –Jud. Ilfov. Cunoscând că dacă nu va răspunde la strigarea pricinei sale în ziua şi ora sus arătată, se va da hotărâre în lipsă potrivit art.148 p.c.

           Pârâtul este dator ca până în termen de 15 zile de ziua fixată pentru înfăţişare să depună prin Grefa Tribunalului Vâlcea la dosarul cauzei copii după actele cu care se servesc certificate de dânsul ca întocmai cu originalul.

           Dacă actele cu care se serveşte vor fi scrise în limbă străină sau cu litere cirilice pârâtul va fi dator a le traduce şi scrie cu litere latine.

           Cu o copie după petiţiunea înregistrată la Nr.16334/905 îmi anexez de schiţa de plan şi cartea de hotărnicie a moşiei Vatra Schitului, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile situată în judeţele Argeş şi Vâlcea.

                   Preşedinte (S.S.) indescifrabil       Capul Portăreilor (S.S.) indescifrabil

 

 

                                                       Carte de Hotărnicie

         Conform cererilor Onor Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşci d-l Preşedinte al Trib.Argeş, prin ordonanţele cu nr.5518 şi nr.5523 din 21 februarie 1896, şi d-l Preşedinte al Trib.Vâlcea, prin ordonanţa cu nr.6268 din 27 februarie 1896; m-am autorizat să fac hotărnicia moşiei Vatra Schitului Cornet, situată perte în judeţul Argeş şi parte în jud. Vâlcea.

         În baza acestor autorizaţiuni, am chemat pentru ziua de 1 iunie 1896 prin citaţiuni adresate personal la domiciliul proprietarilor vecini acestei moşii, spre a veni în faţa locului la M-rea Cornet, care termen s-a publicat şi prin Monitorul Oficial cu nr.279, din 13 martie 1896.

         Vecinii chemaţi sunt:

  1. 1)Obştea moşnenilor Racoviţeni, pentru moşia d-lor Racoviţa, prin domnul Primar al Comunei Racoviţa, plasa Loviştea, Jud. Argeş.
  2. 2)Obştea moşnenilor Brădeni sau Clocoticenii de Jos, pentru moşia d-lor Brădeni sau Clocoticiu de Jos, prin d-l.Primar al comunei Racoviţa.
  3. 3)Obştea moşnenilor Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus, pentru moşia d-lor Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, prin d-l Primar al Comunei Titeşti, plaiul Loviştea, jud. Argeş.

     4) Obştea moşnenilor Spineni, pentru moşia d-lor Spinu, prin d-l primar al        Comunei Perişani, Plaiu Loviştea – Jud.Argeş.

  1. 5)Domnişoara Elena Frunzescu, doamna Chiriachiţa Gr.Vlădescu şi d-l Ghe. Ialomiţeanu, moştenitori ai lui Şt.Frunzescu, pentru moşia d-lor Postăvile.
  2. 6)Obştea moşnenilor Băişani – Perişani, prin domnul Primar al comunei Perişani.
  3. 7)D-l avocat al Statului din Jud.Argeş, pentru muntele Omu, întrupat la moşia Jiblea a statului, fostă a M-rei Cozia.
  4. 8)Obştea Moşnenilor Drăgăneşti şi Vărăticeni, pentru moşia d-lor Drăgăneşti, prin d-l Primar al comunei Racoviţa.
  5. 9)Obştea moşnenilor Călineşti, pentru moşia d-lor Călineşti, prin d-l Primar al comunei Călineşti, plaiul Cozia, jud.Vâlcea.

     10)Doamna Alexandrina G.Boicescu ca tutore a minorului G.Boicescu şi d-l Constantin G.Boicescu, moştenitor al defunctului său părinte G.Boicescu, pentru moşia d-lor Sărăcineşti din Jud.Vâlcea, Plaiu Cozia, comuna Robeşti.

     11)Din comuna Racoviţa, pentru moşia d-lor Ştrăchineasa din                Com. Racoviţa, domnii: Nicolae Popescu, Constantin Popescu, Zamfir Predescu, Nicolae Dumitru, Popa Chirilă, Tenie Păvălui, Stoean Teodorescu din comuna Robeşti şi Ion Ştefan Dieaconu din comuna Câineni.

   12)Obştea clăcaşi pe moşia Străchineasa, pentru delimitarea d-lor de pe    moşia Străchineasa, prin d-l primar.

13)Obştea locuitorilor Copăceni, foşti clăcaşi pe moşia ,,Vatra Schitului Cornetu”, pentru delimitarea d-lor prin d-l Primar al Comunei Călineşti.

14)Obştea locuitorilor Ţuţuleşti, foşti clăcaşi pe moşia ,,Vatra Schitului Cornetu”, pentru delimitarea d-lor prin d-l Primar al comunei Ţuţuleşti.

 

           În ziua fixată prin citaţiuni, având planul moşiei ,,Vatra Schitului Cornet”, ridicat şi procedura îndeplinită, conform regulamentului de hotărnicie, am procedat la alegerea hotarelor despre fiecare vecinătate în parte, după cum arăt mai la vale:

                            

                             Actele moşiei ,,Vatra Schitului Cornet”:

           Onor Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, proprietatea moşiei Vatra Schitului Cornet, mi-a prezentat următoarele acte:

     1843, decembrie, 29, sub.no.790, Hotărnicia şi planul moşiei ,,Vatra Schitului Cornetu” de Inginerul Gr.Pleşoianu care spune că această moşie este formată din două trupuri: din Sărăcineşti, numită ,,Vatra Sfintei Monăstiri Cornetu” ce este zidită chiar pe ea în malul Oltului – Jud.Vâlcea şi din Copăceni ce este în dreptul numitei Monăstiri, peste Olt, în Judeţul Argeş şi se vecineşte.      

           La Miazănoapte, cea din Vâlcea, cu Sărăcineştii lui Dumitru Popoviciu, ginerele Anicăi Robescu, iar cea din Argeş, cu Racoviţa, a Moşnenilor Racoviţeni, cu Brădenii sau Clocoticiu a Moşnenilor Brădeni şi Clocoticeni şi cu moşia Bratoveşti a Sf. Monăstiri Cozia.

           La Răsărit cu moşia Spinu a moşnenilor Spineni, cu Postăvile lui Ştefan Frunzescu ce o avea în devălmăşie cu alţi moşneni, cu moşia Perişani a lui Popa Mihai Cocoş şi alţii şi cu parte din muntele Omu al M-rei Cozia.

         La Miazăzi, cu Drăgăneşti a Sf. Mănăstiri Cornetu ce o are în devălmăşie cu moşnenii Călineşti şi Proieni, până-n apa Oltului, iar partea din Vâlcea numită Sărăcineşti se învecina la miazăzi şi apus cu Moşnenii Călineşti.

         Actele ce s-au prezentat Inginerului Pleşoianu de Egumenul mănăstirii sunt:

1)7174 (1666) Februarie, 28 – zapisu lui Ivaşcu Logofătul din Berislăveşti, cu fraţii săi, prin care vând Vornicului Mareş Băjescu satu Copăceni din Lovişte, de lângă Cornet toate părţile lor din câmp, din pădure, din apă etc.

2)7174 (1666) Dania răposatului Vornic Băjescu, prin care închină Monastirei Cornetu între alte moşii şi Copăcenii din Lovişte.

3)7210 (1702) August 29, ,,Tălmăcirea Ocolnici moşiei Copăceni după cea slavonească, cuprinzătoare pentru semnele de hotare chiar aşa: din bolta Scări în sus, în Cornul Cetăţii şi din Cornul Cetăţii în sus până în fântâna Fiertunului, din fantâna Fiertunului împunge în lacu Ţiganului, merge în fântâna lui Slav, din fântâna lui Slav împunge în Gruiu Câinelui, din Gruiul Câinelui apucă muchea Cordoii, din muchea Cordoii, fântâna Căpriorului, din fântâna Căpriorului, Golu Cireşului, din Golu Cireşului, la fântâna Stogului unde se împreună patru hotare şi de aici până în Măgura Băieşanilor, pe culmea fagilor, până-n Peatra Oi; din Peatra Oi apucă Valea Stâni în jos şi trece pârâul Băiaşului şi apucă Turburoasa în sus şi merge până în Ţancul Coziei, din Ţancul Coziei, în muntele Omu, din muntele Omu, apucă muchea Lotrişorului până-n Vatra rea, din Vatra rea până-n Olt, la Peatra Dobri”.

 

 

       După ce a citit actele Mănăstirii, Pleşoianu vorbeşte despre fiecare vecinătate în parte, menţionând şi actele ce i s-au prezentat de vecini.

       Prezentăm numai vecinătatea cu moşia Bratoveşti sau Clocoticiu de Sus, a moşnenilor cu acelaşi nume:

                                             Alegerea hotarelor

,,La termenul comunicat prin citaţiune, pentru hotărnicia moşiei Cornet despre această vecinătate; moşnenii Clocoticeni de Sus sau Bratoveşti, prin D-lor: Preotul Gh.Dimescu, Constantin C.Ciopei, Dumitru Boeru şi Stanciu R.Ciopei, mi-au prezentat:

a)copie după hotărnicia din 1847, August, 8, a Inginerului Toma Rădulescu;

b)copie după sentinţa Tribunalului Argeş cu N0.16 din 1853, martie 30;

c)copie după deciziunea Curtei apelative civile, secţia I din Valahia Mare, cu No.21 din 1854, februarie 16 ;

d)copie după actul de aducere la îndeplinire din1856, iunie, 15, toate patru legalizate de Primăria Com.Titeşti din Plaiul Loviştea, Jud.Argeş, cerându-mi în scris să le respect stăpânirea prevăzută în ele.

           Mergând pe teren, moşnenii Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus, proprietari şi pe partea care a fost a M-rei Cozia pe care au cumpărat-o de la stat, mi-au arătat că hotarul lor despre Cornetu Eforiei, începe din Valea Stogului din dreptul izvorului Căprioru, punct însemnat pe planul ce însoţeşte această hotărnicie cu ,,y” şi merge în sus pe Valea Stogului până la Fântâna Stogului, pe plan ,,y²”, unde mi-au spus că încetează vecinătatea cu moşia lor şi începe cu a moşnenilor Spineni.

   Cercetând actele prezentate de Eforie, relative la această vecinătate, găsesc că la 1843 s-a făcut hotărnicia moşiei Cornet de Inginerul Pleşoianu, care întemeindu-se pe arătările bătrânilor şi pe Ocolniţa din 7210 (1702) a moşiei Copăceni, a stabilit hotarul pe muchea Cordoii, prin punctele: Chica – înaltă (pe planul 18), peatra de hotar din golu Cireşului (pe plan 18) şi moşoroiul făcut de hotarnicul moşnenilor Spineni, despărţitor între Bratoveşti, Spineni şi Cornet (pe plan 20).

           Acest hotar este confirmat prin sentinţa cu No.27 a Tribunalului Argeş în 1846, Martie, 1.

     La 1847 August în 8, moşnenii au făcut hotărnicia moşiei lor prin inginerul Toma Rădulescu care întemeindu-se pe Ocolniţa din 7218 (1710) a moşiei Copăceni proprietatea Schitului Cornet, ce zice că i s-a prezentat de Părintele Cornăţeanu, stabileşte hotarul pe Valea Stogului, începand din fantâna Stogului şi pe vale în jos până la izvorul Căpriorului.

Această hotărnicie nu se vede confirmată de nici o instanţă judecătorească despre vecinătatea cu Eforia. Celelalte acte ce mi s-au prezentat de moşneni şi pe care le arăt mai sus, nu vorbesc decât de hotarul dintre ei şi M-rea Cozia.

             Aşa, fiind, hotărnicia moşnenilor n-are nici un temei, nefiind confirmată de nici o sentinţă judecătorească şi rămâne în picioare hotărnicia Eforiei făcută de inginerul Pleşoianu în 1843 şi confirmată prin sentinţa cu No.27/46 Martie la 1, a Tribunalului de Argeş.

             Pe baza acestor acte, opiniez că: hotarul dintre Cornetu Eforiei şi Bratoveşti moşnenilor,să se urmeze prin semnele arătate în Ocolniţa din 7210 (1702), pe unde s-a stabilit şi de Pleşoianu în 1843, adică: pe muchia Cordoii, începând însă din Gruiu înalt de d’asupra izvorului Căprioru, pe plan H² şi tot pe muchie în sus până în peatra din golul Cireşului, pe plan H³, apoi în moşoroiul cu peatră făcut de hotarnicul Spinenilor dintre Bratoveşti, Spineni şi Cornet, pe plan H4, unde încetează vecinătatea Bratoveştilor, iar codrul de pământ cuprins între Valea Stogului, izvoru Căpriorului şi muchia Cordoii şi hotarul Spinenilor, însemnat pe plan Y², Y³, H², H³şi H4, care are suprafaţa de 35 ha 7600 m² sau 70 pogoane şi 456 st.p., să treacă în posesia Eforiei, fiind cotropit fără nici un drept de moşnenii Bratoveşti sau Clocoticenii de Sus” – 1904, Mai, Bucureşti.

  

         Am prezentat această carte de judecată pentru a se putea stabili cu exactitate porţiunea de hotar de la miazăzi a satului şi pentru a se întregi hotarul satului cu acest ,,codru” de pământ – Poiana Eforiei, pe care inginerul hotarnic Pleşoianu a atribuit-o Eforiei, prin hotărnicia întocmită în anul 1843.

         Inginerul Pleşoianu, fără a cerceta pe moşnenii satului Bratoveşti, motivând că moşnenii nu i-au prezentat acte, stabileşte hotarul şi decide ca hotărârea să fie pusă în aplicare. Acest lucru a fost posibil deoarece Eforia Spitalelor Civile era instituţie de stat, astfel biruind împotrivirea dreaptă făcută de nişte bieţi ţărani, lipsiţi de apărare.

          Moşnenii bratoveşteni nu s-au lăsat intimidaţi, continuând să stăpânească această poiană căreia îi păstrează o schiţă din vechime construind şi un adăpost pentru vite, pe care pretinşii proprietari n-au îndrăznit să-l strice. Mai mult, moşnenii bratoveşteni adăpau vitele la miazăzi de poiană, în pârâul ,,Stogului”, pentru că aveau convingerea că poiana le aparţine, fapt recunoscut atât prin hotărnicia din anul 1847, august, 8, a inginerului hotarnic Toma Rădulescu, cât mai ales prin actul de aducere la îndeplinire din anul 1856, iunie, 15.

           În anul 1983, organele silvice au dispus atribuirea acestei poieni moşnenilor spineni, în schimbul unor terenuri situate în muntele Boia, cu toată împotrivirea moşnenilor bratoveşteni, cu toate că această poiană n-a aparţinut niciodată Obştii Spinu. Acest lucru reiese din vecinătatea stabilită în anul 1843, recunoscută în anul 1896 de inginerul hotarnic Christu I.Berceanu - ,,Cartea de hotărnicie”, pag.5.

         Poiana ,,Eforie” mai poartă numele şi de poiana ,,Prigonire”, ceea ce înseamnă: loc de pricină, de ceartă.

         În anul 1990, moşnenii bratoveşteni, după o intervenţie făcută C.P.U.N. constituit în acel an, reuşesc să obţină această poiană, care a fost inclusă în perimetrul satului Bratoveşti.

         Nu deţinem răspunsul primit, dar moşnenii din Bratoveşti au obţinut această poiană, pe care au curăţat-o, redând-o păşunatului.

         În încheierea acestui subcapitol, prezentăm o scurtă istorioară culeasă de la Nică Ciopei, din Cucoiu, în anul 2000, în etate de 66 ani, în legătură cu satul Bratoveşti: de unde îşi are acesta obârşia.

         << Despre Ion al Coti din Bumbuieşti, ce se trage din neamul Mohăneştilor care au venit din Ardeal – satu Mohu, tatăl meu mi-a povestit următoarea întâmplare:

           Pe la miezul nopţii, pe când venea de la moara lui Simion Bădiţescu, zis Popelcă, din Bratoveşti, originar din Bumbuieşti, în dealul Picureţului a văzut jucând pe ,,Ale Sfinte”.

           Era lună ca ziua şi, alături cu drumeagul ce duce spre Bumbuieşti, douăsprezece fete mândre, îmbrăcate în mirese, întinseseră o horă mare. Jucau de nici nu atingeau pământul, după o frumoasă muzică, pe care şi el o auzea, deşi lăutarii nu se vedeau.

-          Crească – vă hora, mândrelor fete!

-          Să-ţi crească şi ţie mălaiul în sac, dar să nu spui nimănui că ne-ai văzut, că mori.

Ajuns acasă, a golit mălaiul în ladă, fără să povestească ce i s-a întâmplat.

Timpul trecea, dar mălaiul din ladă nu se mai isprăvea.

          Nevastă-sa, surprinsă de sporul fără seamăn al mălaiului, insistă pe lângă bărbatu său să-i spuie ce ,,comedie” o fi şi asta.

         Bărbatul, ,,sitirit” de nevastă, a povestit despre întâlnirea cu zânele.

         La scurt timp, a murit şi aşa mălaiul din ladă s-a isprăvit. >>

 

 Sursa: Vlădescu, Florea - Monografia comunei Titești, Rm. Vâlcea, Editura CONPHYS, 2003, p.127-164

 

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Miercuri, 06 Iulie 2022
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea
  • Contributor: Valentin Smedescu
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: Monografia comunei Titești, Rm. Vâlcea, Editura CONPHYS, 2003
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Resurse utile
Citit 4331 ori Ultima modificare Vineri, 12 Aprilie 2019 09:37
Ești aici: Home Valcea Valcea Istoria satului vâlcean Bratovești