Istorie Locala

Joi, 20 Septembrie 2012 14:59

Contribuţia vâlcenilor din Câineni la Războiul de independenţă (1877-1878)

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Foto: Militari romani, ingrijiti la Grivita de ambulanta Cruci Rosii Romane; Sursa imagine

Acest eveniment memorabil din zbuciumata istorie a  poporului român, se producea la puţin timp de la formarea statului naţional român, dacă ţinem seama de secolele de existenţă separată, adesea conflictuală, în cele trei entităţi statale diferite ale pământului românesc, din care două, Moldova şi Ţara Românească, au format România sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Cuvintele solemne rostite de Mihail Kogălniceanu la 9 mai 1877, în Parlamentul Ţării, “suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”35,160, au avut un puternic ecou în inimile tuturor românilor, ele precizând în esenţă răsplata binemeritată de către  întreaga

naţiune, care a răspuns cu elan şi dăruire la chemarea patriei. Documentele  vremii  indică  faptul  că,  asemenea  tuturor

 

 românilor, locuitorii comunei Câineni s-au înrolat în armată, au contribuit în mod substanţial la aprovizionarea şi echiparea ei, la îngrijirea răniţilor160. Astfel, dascălii şcolilor din Grebleşti şi Câineni de Argeş (Câinenii Mici) au oferit pentru înzestrarea armatei salariul lor pe luna septembrie, socotind că “suma ce se oferă este mică… dar, cel puţin, suntem împăcaţi în conştiinţă că am făcut şi noi ceea ce ne-a fost posibil, deoarece juna noastră armată, prin etuziasmul şi curajul ce a dezvoltat contra inamicului secular, a probat lumii că în vinele soldaţilor români curge sânge adevărat, românesc şi că vitejii lui Mihai şi ai lui Ştefan vieţuiesc încă”35.

Locuitorii din Câineni de Vâlcea (Câinenii Mari) au oferit pentru armată părţi din drepturile lor în obştea de moşneni (dramuri) la valoarea din anul acela, după cum urmează: Marica Şt. Darie – 150 de dramuri, Florea P. Pătru Daneş – 100 de dramuri, Luţa N. Hristu – 100 de dramuri, Ilinca P. Cârstoiu – 100 de dramuri, Ilinca C. Diaconu – 80 de dramuri, Ioana C. Darie – 60 de dramuri, Aniţa C. Daneş – 60 de dramuri, Ilinca C. Măruţă – 50 de dramuri, Marica N. Panu – 40 de dramuri, Ilinca Carol – 40 de dramuri, Marica C. Dudulete – 40 de dramuri, Florea N. Darie – 40 de dramuri, Marica D. Şandru – 40 de dramuri161. De asemenea, Grigore Moţoc din Robeşti informa Prefectura Vâlcea că a dat o vacă drept “ofrandă pentru armata noastră”166.

Locuitorii comunei Câineni au muncit fără plată, cu hărnicie şi pricepere la exploatarea materialului lemnos din pădurile moşneneşti, material destinat construirii, la Islaz, a podului de peste Dunăre şi trupelor române staţionate în Oltenia. Astfel, ordinul Prefecturii Judeţului Vâlcea din 18 iulie 1877, cerea subprefectului plaiului Cozia “să rechiziţioneze de urgenţă 620 de grinzi de brad în lungime de 9 până la 10m şi în grosime de 20 pe 25cm, atât de la d. Carol Novac din Brezoi, cât şi din pădurile moşnenilor din comunele Câineni, Grebleşti, Robeşti şi Călineşti, care după ce se vor tăia de câtre 350 de oameni, să se transporte la Olt cu 180 de care cu câte doi boi, să se cioplească acolo şi să se formeze în plute”162. Buştenii au fost aduşi la Câineni şi Robeşti, unde au fost prelucraţi în grinzile cerute de către dulgheri (bărdaşi) pricepuţi “cu un preţ foarte avantajos pentru casa fiscului”. Pentru transportul cu plutele pe Olt, de la Câineni şi Robeşti, la Islaz, se preciza că “este trebuinţă de un număr însemnat de plutaşi”, aceştia fiind adunaţi şi de prin alte comune163. Pe lângă plutaşi, s-a cerut şi recrutarea de “oameni – lucrători cu braţele şi cu uneltele, cum şi cu boi în tânjeli, având cârceie şi lanţuri, din comunele Grebleşti, Racoviţa, Câineni, Copăceni şi Jiblea care sunt învecinate cu comuna (sic! – n. n.) Brezoiu şi Robeşti pentru refacerea şi transportatea însemnatului număr grinzi ce i se cere în trebuinţă armatei la Islaz”163. Un ordin de rechiziţiie a 500 de care cu câte doi boi, a scutit de această obligaţie comunele de pe Valea Oltului, de la Gura Văii până la Câineni, deoarece ele aveau “sarcina transportării cherestelelor confecţionate la Comuna Robeşti pentru a se trimite la armată în Turnu Măgurele”164.

Comuna Câineni a contribuit la eforturile de război şi cu o mare cantitate de fân, având suprafeţe întinse de fâneţe, ce dădeau nutreţul necesar hranei animalelor în timpul iernii. Fânul s-a colectat prin rechiziţie, fiind folosit ca hrană pentru animalele care aparţineau unităţilor militare de pe front. Astfel, din totalul de 500 de care cu fân trase de câte patru boi, din comunele Câineni (de Argeş) şi Grebleşti (Plasa Oltului) au fost rechiziţionate 100 de care, iar din comunele Câineni (de Vâlcea) şi Robeşti (Plasa Cozia) au fost rechiziţionate 50 de care165.

Valoarea totală a contribuţiei locuitorilor din satele comunei Câineni la câştigarea independenţeui de stat a României faţă de Poarta Otomană, nu a putut fi consemnată de statistica vremii, cea mai mare parte a ei fiind dată în natură. Se poate presupune însă, cu bun temei, că ea a fost însemnată. Contribuţia locuitorilor comunei Câineni era un exerciţiu pe care aceştia, ca toţi locuitorii satelor de munte, îl făceau de secole întregi în caz de primejdie, constituind de fapt “preţul” pe care îl plăteau domnitorilor pentru statutul lor de “oameni liberi”, pe care întodeauna l-au avut.

În timpul desfăşurării acţiunilor de luptă pe teritoriul Bulgariei, graniţa de nord a ţării era adesea atacată în zonele Horezu şi Câineni, de “bande ce voiau a năvăli în ţară”167. Pentru întărirea apărării graniţei în punctul Râu Vadului, Prefectura Vâlcea a dispus ca din Câineni să se pună la dispoziţia Regimentului 2 Dorobanţi două care cu căte patru boi, ce au fost utilizate la transportul echipamentului militar. Pe lângă toate aceste contribuţii, să mai amintim şi tributul de sânge dat de mulţi ostaşi din satele comunei Câineni.

În arhiva Asociaţiei “Cultul Eroilor”, filiala Vâlcea, am găsit doar trei eroi căzuţi în războiul de independenţă din 1877 – 1878, toţi din Râu Vadului, şi anume: Vasile Andrei, Tufiş Nicolae şi Nicolae Gheorghe. În mod sigur, din celelalte sate ale comunei Câineni au căzut mai mulţi eroi decât de la Râu Vadului, chiar dacă la vremea aceea acest sat era o localitate importantă, respectiv cu o pondere a populaţiei raportată la populaţia celorlalte sate, mai mare decât azi.

La 9 mai 1877, M. Kogălniceanu a dat citire în Parlament celebrei Declaraţii de Independenţă care a căpătat valoare juridică pe 10 mai, când a fost semnată de domnitor, prinţul Carol de Hohenzollern Sigmaringen, viitorul rege Carol I al României. Prin urmare, adevărata zi a independenţei de stat a României este 10 mai! Mai mult, 10 mai ar trebui să fie chiar ziua naţională a României, întrucât în aceea zi au avut loc trei evenimente importante din viaţa poporului român şi anume:

● 10 mai 1866 – întronarea ca domn al României a prinţului Carol de Hohenzollern Sigmaringen;

● 10 mai 1877 – semnarea Declaraţiei de Independenţă a României faţă de Poarta Otomană, tara noastră devenind atunci “stat liber şi independent”; şi

● 10 mai 1881 – încoronarea prinţului Carol de Hohenzollern ca rege al României sub titulatura “Carol I al României”.

Antimonarhişti care vor să trimită în derizoriu ziua de 10 mai, numid-o cu un dispreţ suveran “ziua regelui” (sintagmă, de altfel, fără sens din moment ce lasă loc întrebării  “care rege?”) ar trebui să se gândească  ce ar fi fost România fără Carol I şi Ferdinand şi chiar fără Carol al II-lea dacă ţinem seama de extraordinara înflorire culturală şi economică a României din vremea acestuia din urmă, care, desigur, a avut şi foarte multe defecte. Apoi, noi toţi ar trebui să ne întrebăm unde am fi fost astăzi dacă în decembrie 1989 am fi avut înţelepciunea de a reveni la monarhie, republica fiind din 30 decembrie 1947 şi până astăzi ilegală. Şi dacă din 1947 şi până încoace forma de guvernământ a României este ilegală, să ne mai mirăm că cele mai mari probleme ale ei în pragul aderării la U.E. sunt cele din domeniul justiţiei?

În anul 1896 la 30 de ani de la instalarea ca domn a României a prinţului Carol de Hohenzollern şi la 15 ani de la încoronarea sa ca rege al României, începe construcţia liniei ferate Râmnicu-Vâlcea – Podu Olt, o realizare tehnică deosebită pentru acele vermuri. Într-un prim document referitor la joncţiunile Căilor Ferate Române cu Căile Ferate Austro-Ungare, Convenţia de la Bucureşti încheiată la 11 aprilie 1871, nu se pomeneşte nimic despre vreo legătură feroviară pe Valea Oltului374. În Convenţia încheiată la 31 mai 1874, privind realizarea imediată a două joncţiuni feroviare prin punctele de frontieră Vârciorova şi Predeal, este recunoscută în mod oficial şi utilitatea publică a unei construcţii feroviare pe Valea Oltului. În primăvara anului 1896, lucrările de construcţie încep din ambele capete, Râmnicu Vâlcea şi Podu Olt, către cele două state. Linia în lungime de 77 km a fost construită în trei etape până în anul 1901 de către Societatea Căilor Ferate Vicinale ale Ardealului de Sud şi de către Serviciul de Lucrări Noi din Direcţia Generală CFR. Studiile şi proiectele căii ferate Podu Olt – Turnu Roşu au fost făcute de inginerul Lang Hamer cu mai mulţi ani înainte (prin 1887 – 1888) cu ocazia proiectării căii ferate Sibiu – Făgăraş. Linia Râmnicu Vâlcea – Turnu Roşu, deci şi porţiunea Râu Vadului – Turnu Roşu de pe teritoriul austro-ungar a fost construită de partea română după studiul şi proiectarea realizate de către inginerul Mihai Râmniceanu, profesor la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti şi inginerul Gheorghe Panait, acesta din urmă conducând şi lucrările de construcţie.

La 7 octombrie 1897, calea ferată Podu Olt – Turnu Roşu era finalizată, dar nu se putea da în funcţiune din cauza lipsei clădirilor aferente din staţii (pentru călători şi mărfuri). În ziua aceea, Ionel Brătianu, ministru al lucrărilor publice, împreună cu ambasadorul Ungariei la Bucureşti, vizitează lucrările acestei porţiuni de cale ferată care s-a deschis traficului la 27 noiembrie 1897; s-a recepţionat prima parte a liniei dinspre România, pe distanţa Râmnicu-Vâlcea – Călimăneşti (16,2 km). Se continuă lucrările pentru terminarea celor trei poduri şi şase tunele. La 1 iunie 1901, cu ocazia vizitei de inspecţie a ministrului Ionel Brătianu, locomotiva trenului special a deraiat pe macaze în staţia Lotru. La Câineni, mulţimea de oameni adunată pe “podul de scripeţi”374 ca să-l vadă pe ministru, a căzut în apă odată cu prăbuşirea podului în apele Oltului. Din fericire, nimeni nu s-a înecat. Memoria colectivă din Robeşti şi Câineni a reţinut în mod anecdotic şi faptul că, la apariţia primului tren în aceste sate, oamenii aflaţi la muncă pe terenurile agricole de pe marginea Oltului s-au speriat atât de tare de “balaurul uriaş care scotea fum pe nări”, încât şi-au aruncat uneltele din mâini şi au fugit înspăimântaţi, ascunzându-se.

 
Note:
 
35. M. Daneş, File din monografia comunei Câineni, Universitatea Bucureşti – Facultatea de Istorie, 1989 (manuscris, lucrare de grad didactic).
36. Şt. Cojocaru, Elemente specifice în folclorul literar-poetic din comuna Câineni, judeţul Vâlcea şi modalităţi de valorificare în lecţiile de literatură, Universitatea Craiova – Facultatea de Filologie, 1980 (manuscris, lucrare de grad didactic).
37. Ibidem.
38. M. Constantinescu, C. Daicoviciu, H. Daicoviciu, Istoria României. Compendiu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969, pag. 56.
39. C. C. Giurescu şi D. C. Giurescu, Istoria românilor, Ed. Albatros, Bucureşti, 1971.
40. Cr. M. Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Craiova, Ed. "Scrisul Românesc", 1986.
41. D. Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, Ed. Academiei, 1978.
42. Dem. Moţoc, Două studii, Râmnicu-Vâlcea, Ed. "Patrimoniu", 2003.
43. D. Moţoc, Un arc de triumf din epoca romană la Câineni?, în "Studii Vâlcene", I (VIII), 2003, pag. 42 – 44, Râmnicu-Vâlcea.
44. Gr. Tocilescu, Manuscrisul românesc Nr. 5139, Biblioteca Academiei, cf. C. C. Giurescu, Curs de istoria românilor, Universitatea Bucureşti, 1927 – 1928, cf. I. Conea, Op. cit.
45. N. Braga, Itinerare române în sudul Transilvaniei, în volumul colectiv "Sibiul şi ţinutul în lumina istoriei", vol. I, 1976, pag. 1 – 23, coord. A. Dumitrescu – Jippa şi N. Nistor, Ed. "Dacia", Cluj-Napoca.
46. A. H. Kerim, Cât de multe asemănări ... Oare curzii şi românii sunt popoare înruduite?, în "Dacia Magazin", nr. 24, august-septembrie, 2005, Orăştie.
47. Colecţia "Dacia Magazin", Orăştie.
48. C. C. Giurescu, Istoria românilor, Ed. "All Educational", Bucureşti, 2000.
49. C. C. Giurescu şi D. C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, ed. a-II-a, Ed. "Albatros", Bucureşti, 1975.
50. I. Gal (coord.), Documente străine despre români, Direcţia Generală a Arhivelor Statului (D.G.A.S.), Bucureşti, 1979.
51. Şt. Pascu şi R. Teodorescu (coord.), Istoria românilor – tratatul Academiei Române, vol. III, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001.
52. Şt. Pascu, C. Cihodaru, K. G. Gündisch, D. Mioc şi Viorica Pervain Documenta Romaniae Historica, D, Relaţiile între ţările române (în continuare, D. R. H., D), vol. I (1222 - 1456), Bucureşti, Ed. Academiei, 1977, pag. 27.
53. C. C. Giurescu, Op. cit., vol. I, pag. 283 – 287.
54. C. C. Giurescu şi D. C. Giurescu, Op. cit., pag. 169, 203 şi 226.
55. I. Gal, Op. cit,. pag. 42 – 43.
56. N. Stoicescu, Constituirea statelor feudale româneşti, Ed. Academiei, Bucureşti, 1980, pag. 119.
57. C. C. Giurescu, Op. cit., pag. 289 – 290.
58. Hurmuzaki, Op. cit., pag. 625, 627 şi 633, cf. D. Onciul, op. cit. 8, pag. 737 – 738.
59. I. Conea, Op. cit., cap. III – pag. 48, cap. IV – pag. 65 şi 81, cap. V – pag. 87.
60. N. Iorga, Carpaţii în luptele dintre români şi unguri, în "Analele Academiei Române", Seria II, Tom. XXXVIII, Mem. Secţ. Ist., pag. 4 – 5, cf. I. Conea, Op. cit., pag. 65.
61. Şt. Pascu şi R. Teodorescu, Op. cit., pag. 578 – 582; idem, ed. 1962, vol. III, pag. 154.
62. N. Iorga, Istoria armatei româneşti, Ed. Militară, Bucureşti, 1970, pag. 43 – 48.
63. Fl. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Ed. "Univers Eciclopedic", Bucureşti, 1999.
64. I. Gal, Op. cit., pag. 47 – 48.
65. C. C. Giurescu, Op. cit., pag. 579.
66. C. C. Giurescu şi D. C. Giurescu, Op. cit., pag. 207.
67. Gr. Popa – Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, vol. XI, "Cronica pictată de la Viena", Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1937.
68. A. Pandrea, Cu puşca după zmei/Unde s-a dat bătălia de la Posada, Ed. Eminescu, Bucureşti, 2000.
69. Idem, Medic la Boişoara, E.L., Bucureşti, 1967.
70. D. Moţoc, Unde s-a semnat actul de naştere al Ţării Româneşti, în "File Vâlcene" 1972, pag. 85 –106, Societatea "Prietenii Muzeului Bălcescu", Bălceşti pe Topolog.
71. C. C. Giurescu, Căutând pe hartă Posada, Rovine, Vicina, în "Magazin Istoric", anul V, nr. 1 (49), ianuarie 1971, pag. 52 – 54, Bucureşti.
72. I. Conea, Corectări geografice în istoria românilor, I. Pe Olt. în Oltenia, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1938.
73. Fl. Tucă, Bătălia de la Posada şi importanţa ei pentru consolidarea independenţei Ţării Româneşti, în "File din istoria militară a poporului român. Studii", vol. 2, 1974, pag. 8 – 13, Bucureşti.
74. P. Demetru – Popescu, Basarab I, în Colecţia "Domnitori şi voievozi ai Ţărilor Române", Ed. Militară, Bucureşti, 1975.
75. N. Stoicescu şi Fl. Tucă, 1330 – Posada, Ed. Militară, Bucureşti, 1980.
76. I. Purcaru, Ţara Loviştei – oameni şi locuri, Ed. "Ion Creangă", Bucureşti, 1980.
77. M. Pătraşcu, Argumente pentru Posada lovişteană, în "City Vâlcea", 6 – 12 februarie 2006 (partea I), 13 – 19 februarie 2006 (pag. a II-a), 20 – 26 februarie 2006 (pag.a III-a).
78. I. Dulamă – Peri, 1330 – Enigma defileului, Tip. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1994.
79. C. Rezachievici, Localizarea bătăliei dintre Basarab I şi Carol Robert (1330): în Banatul Severinului, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie "A. D. Xenopol" Iaşi, Tom. 21/1984, Iaşi.
80. M. Strijkowski, Kronika Litevska, Varşovia, 1582; apud. A. Pandrea, Cu puşca după zmei . . . , pag. 237.
81. P. Panaitescu şi D. Mioc, D.R.H., B, Ţara Românească, vol. I (1247 – 1500), Ed. Academei, Bucureşti, 1966, pag. 3 – 11.
82. Şt. Pascu şi R. Teodorescu, Op. cit., pag. 580.
83. S. Şerbănescu, O nouă ipoteză privind locul luptei de la Posada, în "Orizont", nr. 1827/13 august 1976, Râmnicu-Vâlcea.
84. C. C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, Ed. Academiei, Bucureşti, 1964, pag. 978; apud Dem. Moţoc, Op. cit..
85. C. Marinoiu, Toponimia Ţării Loviştei, Ed. "Vestala", Bucureşti, 2001.
86. D. C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003.
87. E. Wagner, Istoria saşilor ardeleni, Ed. "Meronia", Bucureşti, 2000.
88. D. C. Giurescu, Op. cit., pag. 35.
89. D. Berindei, Românii şi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1997, pag. 15.
90. D. R. H., B, I, pag. 78 – 80, nr. 37.
91. Dicţionarul elementelor româneşti din documentele slavo-române" (D.E.R.S.R.), Ed. Academiei, Bucureşti, 1981, pag. 91.
92. D. Bogdan, Despre cancelaria slavă a voevodului muntean Mircea cel Bătrân, Tip. "Viaţa Literară", Bucureşti, 1934, pag. 7; extras din Revista Societăţii "Tinerimea Română", nr. 7 şi 8/1934, Bucureşti.
93. Documente privind istoria României (în continuare, D.I.R.), veacurile XIII, XIV şi XV, B, Ţara Românească (1247 – 1500), pag. 68 – 69, nr. 53, Bucureşti, Ed. Academiei, 1953.
94. C. Tamaş, I. Soare şi Carmen Andreescu, Tezaur medieval vâlcean (1388 – 1715) (în continuare, Tezaur ...), D.G.A.S., Bucureşti, 1983, pag. 23, nr. 10.
95. D. R. H., vol. II (1501 – 1525), pag. 71 – 74, nr. 30.
96. D. I. R. , XVI/I, pag. 26 – 27, nr. 20.
97. Tezaur . . ., pag. 37, nr. 37.
98. D.R.H., B, II (1501 – 1525), pag. 378.
99. I. Conea, Op. cit.1, pag. 29 – 44.
100. D. I. R., XVI/III, pag. 41 – 43.
101. I. R. Mircea, Catalogul documentelor Ţării Româneşti (1369 – 1600), Bucureşti, Ed. "Cartea Românească", 1947, nr. 660.
102. Tezaur . . . , pag. 57 – 58, nr. 114.
103. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 98.
104. Doina Duca – Tinculescu şi M. D. Ciucă, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, vol. IV (1633 – 1639), Bucureşti, 1982, nr. 1447.
105. D. Cristescu, Sfânta Mănăstire Arnota, Râmnicul Vâlcii, 1937, pag. 113 – 116.
106. Tezaur . . . , pag. 148, nr. 394.
107. Tezaur . . . , pag. 28, nr. 22.
108. D. R.H., 81, pag. 198 – 200, nr. 115.
109. D.I.R., veacurile XIII, XIV şi XV, B, Ţara Românească (1247 – 1500), pag. 128– 129, nr. 120; facs. pag. 347.
110. Doina Duca – Tinculescu şi M. D. Ciucă, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, vol. III (1621 – 1632), Bucureşti, 1978, pag. 146.
111. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 101.
112. D. R. H., vol. XXIII, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1969, nr. 170.
113. Tezaur . . . ,, pag. 226, nr. 678.
114. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (în continuare, DJVAN), Colecţia Documente istorice (în continuare, DI), pac. CXXX/1; apud Tezaur . . .
115. C. Mateescu, Memoria Râmnicului, Bucureşti, Ed. "Sport-Turism", 1979, pag. 75.
116. Ş. Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718 – 1739), Bucureşti, Ed. Academiei, 1971.
117. I. Conea, Op. cit.1, pag. 94 – 95.
118. I. Conea, Op. cit.1, pag. 71 (text în limba germană).
119. J. Hauptmann, Die Cis – alutanische Walachei unter karlicher Verwaltung 1717 – 1739, f. an şi loc., Biblioteca Academiei – doc. nr. A. 23929; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 71.
120. I. Conea, Op. cit.1, pag. 72 (text în limba germană şi nota de subsol).
121. G. I. Lahovari, C. I. Brătianu şi Gr. G. Tocilescu, Marele dicţionar geografic al României (în continuare, M. D. G. R.), Bucureşti, Societatea Geografică Română – Stabilimentul Grafic "J. V. Socecu", 1899, vol. II, pag. 468.
122. M. Gaster şi C. Alessandrescu, Dicţionar geografic al judeţului Vâlcea, S.G.R., Bucureşti, 1893, pag. 540 – 541.
123. D. Sestini, Viaggio curioso-scientifico-antiquario per la Valachia, Transilvania e Ungheria fino a Viena, Firenze, 1815; cf. C. I. Karadja, II. Călători străini prin Turnu Roşu, în "Arhivele Olteniei", anul III, nr. 12, martie – aprilie 1924, pag. 100 – 110, Craiova.
124. D. Bălaşa, (Documente) Cruci şi inscripţii în piatră la anul 1832. I. Judeţul Argeş, în "Mitropolia Olteniei", anul XXIV, nr. 1 – 2, ianuarie – februarie, 1972, pag. 99, nr. 9, Craiova.
125. D. Bălaşa, ibidem, pag. 98, nr. 8.
126. C. C. Giurescu, Op. cit., vol.II, pag. 241 – 246.
127. D. C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1973, pag. 17 – 19.
128. Ş. Papacostea, Op. cit., pag. 123 – 125.
129. Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale, L 1 – 5/206, cf. Ş. Papacostea, ibidem.
130. N. Docan, Memoriu despre lucrările cartografice privitoare la răsboiul din 1787 – 1791, în "Analele Academiei Române", Mem. Secţ. Ist., Seria II, Tom. XXXIV, 1912, pag. 1258 – 1262, Bucureşti.
131. I. C. Băcilă, Oltenia sub austrieci, 1718 – 1739. Un document cartografic, în "Arhivele Olteniei", anul III, nr. 12, martie-aprilie, 1924, pag. 111 – 118, Craiova.
132. Lady Craven, A journey throught the Crimeea to Constantinopole, London, 1788.
133. W. Hunter, Travels in the year 1792 throught France, Turkey and Hungary, London, 1796; cf. "Viaţa Românească", vol. XV, nr. 5, 1923, Bucureşti.
134. J. B. Morritt of Rochby, Journal, cf. "Revista Istorică", vol. VIII, nr. 10 – 12; cf. C. I. Karadja, Op. cit., 123.
135. R. Ainsle, Album, London, 1801 – 1804, foto repag. în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", V, 1912, pag. 116; cf. C.I. Karadja, Op. cit., pag. 123.
136. Conte de Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne, Paris, 1824; cf. "Revista Istorică", IX, 1 – 3, cf. C. I. Karadja, Op. cit., pag. 123.
137. R. Walsh, Narrative of a journey from Constantinopole to England, London, 1828; cf. C. I. Karadja, Op. cit., pag. 123.
138. Ch. Calville – Frankland, Travels to and from Constantinopole, London, 1829, 2 vol..
139. J. Paget, Hungary and Transylvania, London, 1839 (vol. I) şi 1835 (vol. II).
140. J. Jackson, Journey from India towards England in the year 1795, London, 1799.
141. I. Conea, Op. cit.1, pag. 63, 86.
142. Ş. Papacostea, Op. cit., pag. 84.
143. A. Oţetea, Tudor Vladimirescu şi revoluţia de la 1821, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, pag. 122.
144. C. Tamaş şi H. Nestorescu – Bălceşti, Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea. Studiu şi documente, Soc. "Prietenii Muzeului Bălcescu", Bălceşti pe Topolog, 1980, pag. 89, nr. 32.
145. Ibidem, pag. 109, nr. 42.
146. Ibidem, pag. 154, nr. 72.
147. Ibidem, pag. 143, nr. 64.
148. Ibidem, pag. 183 – 184, nr. 76.
149. Ibidem, pag. 220 – 221, nr. 91.
150. Ibidem, pag. 185, nr. 77.
151. C. Mateescu, Op. cit., pag. 143.
152. C. Tamaş, P. Bardaşu şi S. Purece, Prefectura judeţului Vâlcea. Inventare arhivistice, vol. I (1830 – 1864), Bucureşti, 1977, pag. 203 – 204, nr. 1403.
153. C. Tamaş, P. Bardaşu, S. Purece şi H. Nestorecu - Bălceşti, Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Societatea "Prietenii Muzeului Bălcescu", Bălceşti pe Topolog, 1978, pag. 2, nr. 10 şi 12; pag. 44 – 46, nr. 13;. pag. 73 – 75, nr. 25 şi 26; pag. 76, nr. 29; pag. 114, nr. 61; pag. 135, nr. 81 şi pag. 155 – 157, nr. 100.
154. Ibidem, pag. 350, nr. 281.
155. Ibidem, pag. 341 – 342, nr. 252.
156. C. Tamaş, S. Purece, Gh. Dumitraşcu şi P. Bardaşu, Contribuţia judeţului Vâlcea la Unirea Principatelor, Râmnicu-Vâlcea, Casa Personalului Didactic Vâlcea, 1982.
157. C. Mateescu, Op. cit., pag. 158 – 169.
158. Tezaur . . . , pag. 218 – 222, nr. 114.
159. C. Mateescu, Op. cit., pag. 167.
160. C. Tamaş, P. Bardaşu, S. Purece şi H. Nestorescu – Bălceşti, Contribuţia judeţului Vâlcea la susţinerea războiului de independenţă (1877 – 1878), Soc. "Prietenii Muzeului Bălcescu", Bălceşti pe Topolog, 1977.
161. Ibidem, pag. 391, nr. 291.
162. Ibidem, pag. 165, nr. 97;. pag. 166, nr. 98; pag. 171 – 172, nr. 104.
163. Ibidem, pag. 174 – 176, nr. 107, 108 şi 109.
164. Ibidem, pag. 202, nr. 128.
165. Ibidem, pag. 206 – 208, nr. 131.
166. Ibidem, pag. 540, nr. 403.
167. Ibidem, pag. 350, nr. 258.
168. Fl. Constantiniu, Op. cit., pag. 215 – 244.
169. C. C. Giurescu şi D. C. Giurescu, Op. cit., pag. 625 – 626.
170. D. Berindei, Epoca Unirii, Bucureşti, Ed. "Corint 2000", 2000, pag. 115 – 122 şi 231 – 250.
171. S. Purece, Judeţul Vâlcea şi Unirea, în "Buridava", III/1979, pag. 109 – 116, Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea.
172. N. Andrei, 1907 în Oltenia, Ed. "Scrisul Românesc", Craiova, 1984.
173. Fl. Anghel, A. Popescu, I. Matei şi C. Speri, 1907 – Mărturii din regiunea Piteşti, Piteşti, f. ed., 1957.
174. C. Tamaş, P. Bardaşu, S. Purece şi H. Nestorescu – Bălceşti, Răscoala ţărănească din 1907 în judeţulş Vâlcea, Bălceşti pe Topolog, Soc. "Prietenii Muzeului Bălcescu", 1974, pag. 133 – 134, nr. 95.
175. Ibidem, pag. 175 – 176, nr. 142.
176. Ibidem, pag. 179 – 180, nr. 147.
177. Ibidem, pag. 208, nr. 172.
178. Ibidem, pag. XLII (Sudiu introductiv).
179. Ibidem, pag. LXV (Studiu introductiv).
180. D. Berindei (coord.), Istoria românilor, vol. VII, tom. I, Bucureşti, 2003, Ed. Enciclopedică, pag. 478 – 537, pag. 553 – 586.
181. V. Milea (coord.) ş. a., Istoria militară a poporului român, vol. IV, Bucureşti, Ed. Militară, 1987, pag. 392 – 412.
182. D. Berindei, Op. cit., pag. 537.
183. V. Milea ş. a., Op. cit., pag. 467 – 468.
184. Gh. Platon, Istoria modernă a României, Bucureşti, Ed. Academiei, 1985, pag. 207.
185. V. Milea ş. a., Op. cit., pag. 66, 96.
186. Fl. Constantiniu, Op. cit., pag. 255.
187. Ibidem, pag. 262.
188. Gh. Preda, în Prefaţă la: C. T. Stoika, Însemnări din zilele de luptă, Bucureşti, Ed. Militară, 1977, pag. 12.
189. Şt. Pascu (coord.) ş. a., Istoria militară a poporului român, vol. V, Bucureşti, Ed. Militară, 1988, pag. 363 – 397.
190. Şt. Pascu ş. a., Op. cit., pag. 398 – 505.
191. C. T. Stoika, Op. cit., pag. 106 – 110.
192. Fl. Tucă, In memoriam, Bucureşti, Ed. Militară, 1971, pag. 72 – 77.
193. Şt. Pascu ş. a., Op. cit., pag. 442.
194. C. Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, 1916 - 1918, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, vol. I, pag. 266 – 275.
195. C. Tamaş, P. Bardaşu, S. Purece şi H. Nestorecu – Bălceşti, Judeţul Vâlcea în anii primului război mondial (în cont., Judeţul Vâlcea), vol. I, Bălceşti pe Topolog, Soc. "Prietenii Muzeului Bălcescu", pag. 11 – 18.
196. C. Tamaş, Istoria Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, Ed. "Antim Ivireanul", 1991, pag. 140 – 142.

197. V. Milea ş. a., Op. cit., pag. 559 – 560.
198. V. Atanasiu, A. Iordache, M. Iosa, I. M. Oprea şi P. Oprescu, România în primul război mondial, Bucureşti, Ed. Militară, 1979, pag. 33 – 48.
199. Ibidem., pag.129 – 136.
200. Ibidem, pag. 137 – 149.
201. S. Purece, P. Bardaşu şi Ghe. Simeanu, Ani de restrişte, Râmnicu-Vâlcea, Ed. "Antim Ivireanul", 1997, pag. 10.
202. V. Atanasiu ş. a., Op. cit., pag. 150 – 198.
203. V. Atanasiu ş. a., Op. cit., pag. 178.
204. C. Kiriţescu, Op. cit., pag. 243.
205. G. Găvănescu, Războiul nostru pentru intregirea neamului (august 1916 – aprilie 1918), Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, Iaşi, 1918, pag. 30.
206. V. Iosipescu şi Gh. Preda, Generalul David Praporgescu, Bucureşti, Ed. Militară, 1967, pag. 62, 68.
207. G. A. Dabija, Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), Ed. "I. G. Hertz", Bucureşti, f. a., vol. II, pag. 111.
208. V. Iosipescu şi Gh. Preda, Op. cit. 206, pag. 77 – 79.
209. Ibidem, pag. 80 – 81.
210. Ibidem, pag. 83 – 84.
211. Ibidem, pag. 85 – 86.
212. G. A. Dabija, Op. cit., pag. 427.
213. V. Iosipescu şi Gh. Preda, Op. cit., pag. 95 – 96.
214. C. T. Stoika, Op. cit., pag. 159 – 160.
215. Ibidem, pag. 13 – 14; cf. Gh. Preda (Prefaţă).
216. G. A. Dabija, Op. cit., pag. 151.
217. V. Iosipescu şi Gh. Preda, Op. cit., pag. 93.
218. C. T. Stoika, Op. cit., pag. 164.
219. C. Kiriţescu, Op. cit., pag. 275.
220. T. Moşoiu, Memorial de război (august – octombrie 1916), Cluj-Napoca, Ed. "Dacia", 1987, pag. 37.
221. C. Kiriţescu, Op. cit., pag. 273.
222. Judeţul Vâlcea..., pag. 422 – 423.
223. Ibidem, pag. 21 (Studiu introductiv).
224. Ibidem, pag. 21 şi pag. 141 – 143, nr. 79 şi 80.
225. Ibidem, pag. 21 şi pag. 143 – 144, nr. 81.
226. Ibidem, pag. 274 – 276, nr. 188.
227. Ibidem, pag. 251- 252, nr. 170.
228. Ibidem, pag. 321 – 322, pag. 227.
229. Ibidem, pag. 257 – 258, nr. 175.
230. Ibidem, pag. 386 – 403, nr. 283.
231. Ibidem, pag. 410 – 422, nr. 289.
232. Ibidem, vol. II, pag. 41 – 42.
233. Arhiva Parohiei Grebleşti (nearhivată)..
234. Judeţul Vâlcea . . ., pag. 15 (Studiu introductiv).
235. Arhiva Asociaţiei Naţionale "Cultul Eroilor" – Filiala Judeţului Vâlcea.
236. M. N. Popa, Primul război mondial, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979, pag. 254.
237. H. Sima, Pentru ce am pierdut războiul din răsărit şi am căzut în robia comunistă, extras din "Buletinul Comitetului Naţional Româno-American", an XIV, 20 aprilie 1972, Bibl. Doc. "Generaţia Nouă", Madrid, 1973, Gazeta de Vest, septembrie 1995, Timişoara.
238. C. I. Kiriţescu, România în al doilea război mondial, Bucureşti, Ed. "Univers Enciclopedic", 1996.
239. M. Romalo, România în al doilea război mondial (1941 – 1945), Bucureşti, Ed. "Vestala", 2001.
240. N. Răducă, Acţiuni de sabotare a maşinii de război fasciste consemnate în documente vâlcene, în "Studii Vâlcene", 1974, pag. 5 – 10, Râmnicu-Vâlcea.
241. Fl. Constantiniu, Op. cit., pag. 396 – 441.
242. Simeon Dascălul, Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron Vodă (1359 – 1595), ed. C. Giurescu, Bucureşti, 1916, pag. 111; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 45 – 62.
243. N. Densuşianu, Chineziatul Familiei Băsărabă din Ţara Haţegului, în "Revista pentru Istorie, Archeologie şi Filologie", an IV, vol. VIII, 1902, pag. 68, Bucureşti; apud I. Conea, op. cit. 1, pag. 45 – 62.
244. N. Iorga, Op. cit., vol. I, pag. 43 – 44.
245. N. Iorga, Imperiul cumanilor şi domnia lui Băsărabă, în "Analele Academiei Române", Mem. Secţ. Ist., Seria III, Tom. VIII, 1928, pag. 5, Bucureşti.
246. I. Şchiopu, Documente privitoare la istoria secolelor XII şi XIII, foileton în "Patria", începând cu 15 iunie 1933, Cluj.
247. Fr. J. Sulzer, Geschicdote des transalpinischen Daciens, Viena, 1781, 2 vol.; apud. I. Conea, Op. cit. 1, pag. 45 – 62.
248. Ibidem., v. apud. I. Conea.
249. M. de Bauer, Memoires historiques et geographiques sur la Valachie, Bonn et Leipzig, 1778.
250. I. F. Schmidt, Principatum Moldaviae et Valachiae. Tabula Geographica Generalis, Acad. Scient. Petr. Adjuncto, 1774; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 248.
251. C. Pazzini, La Valachia, divisa ne suoi distretti, Siena, 1790; apud. I. Conea, Op. cit., pag. 248.
252. Stolnicul C. Cantacuzino, Index Geographicus Celsissimi Principatus Valachiae, Padova, 1700; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 248.
253. I. Ionaşcu, Despre judeţele Olt şi Argeş în Catagrafia din anii 1773 – 1774, de la Moscova, în "Mitropolia Olteniei", X, nr. 3 – 4, 1958, pag. 248 – 292, Craiova.
254. Al. A. Vasilescu, Registrul tuturor localităţilor cuprinse în harta Olteniei lucrată de Fr. Schwantz şi terminată în 1723, în "Arhivele Olteniei", nr. 27, 1926, pag. 341 – 352, Craoiva.
255. Copie după raportul lui Costandin Vătaful şi Căpitan al Loviştei cu privire la semnele moşiei moşnenilor Spineni din judeţul Argeş, în Inventarul de copii scoase după actele cirilice prezentate de particulari, vol. I, doc. nr. 757, pachet XXVI, D. G. A. S. Bucureşti; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 248.
256. D. Fotino, Istoria generală a Daciei, vol. III, trad. de G. Sion, Bucureşti, 1859, pag. 160; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 248.
257. Gheron Netta, Încercări de navigaţie pe Olt, Bucureşti, Ed. "Scrisul Românesc", 1928, pag. 76.
258. C. Constantinescu – Mirceşti, Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara Românească în secolele XVIII – XIX, Bucureşti, Ed. Academiei, 1976, pag. 33.
259. Ibidem, pag. 74.
260. Ibidem, pag. 82.
261. Ana Toşa – Turdeanu, Oltenia – geografie istorică în hărţiile secolului XVIII, Craiova, Ed. "Scrisul Românesc, 1975, pag. 23 – 30.
262. Indicele după judeţe al comunelor orăşiene şi rurale din Muntenia, Oficiul Statisticii, Bucureşti, 1861.
263. H. H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe, Bucureşti, Ed. "Cartea Românească", 1998, pag. 32.
264. Indicele Comunelor României, Oficiul Statisticii, Bucureşti, 1865.
265. Indicele Comunelor pe periodul de 5 ani, 1876 – 1881, Oficiul Statisticii, Bucureşti, 1882.
266. Indicatorul Comunelor Rurale şi Urbane din Regatul Românei, Oficiul Statisticii, Bucureşti, 1887.
267. G. I. Lahovari, Dicţionar Geografic al Judeţului Argeş, Bucureşti, Stabilimentul Grafic "Socecu şi Teclu", 1888, pag. 102.
268. MDGR, pag. 248.
269. MDGR, pag. 98.
270. MDGR, vol. IV, pag. 257.
271. Legea pentru modificarea legii de organizare a comunelor rurale. Organizarea comunelor rurale şi administraţiunea plăşilor, Monitorul Oficial, 29 aprilie 1908.
272. Legea pentru Unificarea Adminsitrativă, Înalt Decret Regal nr. 1972/13 iunie 1925, Monitorul Oficial nr. 128, 14 iunie 1925.
273. Legea pentru Organizarea Administraţiunii Locale, Decret Regal nr. 193/1931, Monitorul Oficial nr. 23, 29 ianuarie 1931.
274. D. Gusti (preş. com. dir.), "Enciclopedia României", Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1938, vol. II, pag. 6 – 16 şi 32 – 40 (judeţul Argeş), pag. 504 – 514 (judeţul Vâlcea).
275. Legea Administrativă în „Monitorul Oficial" nr. 187, 14 august 1938.
276. Decret – lege pentru desfiinţarea Rezidenţelor Regale şi reorgaznizarea Prefecturilor de Judeţ, în „Monitorul Oficial" nr. 221, 22 septembrie 1940.
277. Recensământul populaţiei din România din 6 aprile 1941. Indicatorul Localităţilor din România, Bucureşti, 1941.
278. Desfiinţări de comune – Decizii ale M.A.I., în Colecţia „Monitorul Oficial", 1943.
279. Legea nr. 5/1950, în „Buletinul Oficial" nr. 87, 4 octombrie 1950,
280. Decretul nr. 331/1952 de modificare a Legii nr. 5/1950, în „Buletinul Oficial" nr. 50, 27 septembrie 1952.
281. Legea nr. 2/1968, în „Buletinul Oficial" nr. 17, 17 februarie 1968; republicată cu Legea nr. 558/1968 de modificare a sa, în „Buletinul Oficial" nr. 163 – 165, 20 decembrie 1968.
282. I. Donat şi D. Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Ed. "Helios", Craiova, 1999.
283. Harta rusească a Moldovei şi Ţării Româneşti, Bucureşti, Biblioteca Academiei, 1835.
284. Indicele comunelor României, Bucureşti, 1865.
285. Recensămintele generale ale populaţiei României, din anii 1899, 1912 şi 1930, Bucureşti.
286. Recensământul general al populaţiei României din anul 1941, Bucureşti.
287. Recensământul general al populaţiei din RPR., din anul 1956, Bucureşti.
288. Recensământul general al populaţiei din anul 1966, Institutul Naţional de Statistică – Filiala Vâlcea.
289. Recensământul general al populaţiei din R.S.R. din anul 1977, Institutul Naţional de Statistică – Filiala Vâlcea.
290. Recensămintele generale ale populaţiei României, din anii 1992 şi 2002, Institutul Naţional de Statistică – Filiala Vâlcea.
291. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 31 – 36.
292. I. Iordan, Toponimia românească, Bucureşti, Ed. Academiei, 1963, pag. 2.
293. Ibidem, pag. 9.
294. V. Bogrea, Pagini istorico-filologice, Cluj, Ed. "Dacia", 1971, pag. 3.
295. I. Donat, Pentru un dicţionar toponimic român, în "Limba Română", nr. 2/168, Bucureşti.
296. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 52 – 54.
297. Lucia Djamo – Diaconiţă, Limba documentelor slavo-române emise în Ţara Românească în secolele XIV- XV, Bucureşti, Ed. Academiei, 1971.
298. I. Conea, Op. cit.1, pag. 104.
299. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 115.
300. I. Conea, Op. cit.1, pag. 15 – 17.
301. Dosoftei, Vieţile Sfinţilor, vol. I, Iaşi, 1682; apud I. Conea, loc. cit.
302. H. Tiktin, Rumanisch – deutsches Wörterbuch (Dicţionar româno-german), I – III, Bucureşti, 1895 – 1925.
303. J.-A. Candrea, Introducere în studiul toponimiei cu privire specială asupra toponimiei Olteniei şi Banatului, curs – Facultatea de Filosofie şi Litere, Universitatea Bucureşti, 1927 – 1928, pag. 33.
304. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 131.
305. I. Conea, Op.cit.1, pag. 114 – 116.
306. Al. Philippide, Originea românilor, vol. I, Tip. "Viaţa Românească", Iaşi, 1925, pag. 346.
307. N. Drăganu, Românii în veacurile IX – XIV pe baza toponimiei şi onomasticii, în "Studii şi Cercetări" (Academia Română), XXI, 1933, pag. 538.
308. A. Vraciu, Limba daco-geţilor, Timişoara, Ed. "Facla", 1980, pag. 174.
309. M. Popescu – Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, pag. 174.
310. Th. Capidan, Limbă şi cultură, Bucureşti, 1943, pag. 173.
311. J.-A. Candrea, Op. cit., pag. 167.
312. Bonifinius Antonius, De rerum Hungaricarum decadens; apud Al. Filipescu, Sălbăticiuni din vremea strămoşilor noştri, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1969, pag. 62.
313. D. R. H., vol. I, pag. 45.
314. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 69.
315. Gr. Brâncuşi, Vacabularul autohton al limbii române, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, pag. 134.
316. I. Conea, Op. cit.1, pag. 118 – 119.
317. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 55 şi 146.
318. I. Conea, Op. cit.1, pag. 122 şi 126.
319. H. H. Stahl, Op. cit., vol. I, pag. 24 şi 46 – 63.
320. C. Marinoiu, Op. cit., pag. 101 şi 156.
321. V. Breban, Dicţionar general al limbii române, vol. II, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1992, pag. 1103.
322. J.-A. Candrea, Op. cit., pag. 178.
323. I. Conea, Op. cit.1, pag. 112.
324. N. Daneş, Denumiri geografice populare şi toponimice din Valea Oltului între Râu Vadului şi Râmnicu-Vâlcea, Universitatea Bucureşti, 1982 (manuscris).
325. J.-A. Candrea, Op. cit., pag. 186.
326. I. Conea, Op. cit., pag. 110.
327. D. Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2002, pag. 390.
328. Ş. Papacostea, Op. cit., pag. 52 – 63.
329. M. Gaster, C. Alessandrescu, Op. cit., pag. 376.
330. Şt. Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII – XV, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1971, pag. 85 şi 200.
331. N. Dragomir, Din trecutul oierilor mărgineni din Sălişte şi comunele din jur, vol. II, în "Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj", 1924 – 1925, pag. 199; apud. I. Conea, Op. cit.1, pag. 84.
332. Şt. Paşca, Studii de onomastică. circulaţia numelui de botez în Ţara Oltului, în "Ţara Bârsei", nr. 5 – 6, 1931, pag. 10 – 18, Braşov.
333. Cl. Giurcăneanu, C. Mocanu, Valea Oltului, Bucureşti, Ed. "Sport – Turism", 1967, pag. 238.
334. I. Conea, Op. cit.1, pag. 134 – 164.
335. Ibidem, pag., 128– 130.
336. D.R.H., vol. IV, pag. 184, nr. 149.
337. Informatori, N. Canini şi Floarea. Canini, Câinenii Mici, 2005.
338. H. H. Stahl, Op. cit., vol. I, pag. 3 – 8.
339. Ibidem, pag. 11 – 19.
340. Ibidem, pag. 24 – 28.
341. Ibidem, vol. II, pag. 42 – 51.
342. Ibidem, pag. 101 – 142.
343. Ibidem, vol. III, pag. 13 – 30.
344. Ibidem, vol. II, pag. 193 – 196 şi 296 - 302.
345. C. Tamaş ş. a., Prefectura . . . , vol. I, pag. 154, nr. 1045.
346. DJVAN, Fond Primăria Comunei Câineni, dosar 3/1946, filele 17 şi 21.
347. Ibidem, fila 12.
348. Ibidem, dos. 11/1949, fila 23.
349. Ibidem, dos. 3/1946, fila 119.
350. C. C. Giurescu, Contribuţii la istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti în secolele XV – începutul secolului XIX, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1973, pag. 134 – 146.
351. Vitruvius, Despre arhitectură, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1964, pag. 410.
352. Informator: N. Daneş, Râmnicu-Vâlcea, 2005.
353. Informatori: M. Sporiş şi Gh. Sporiş, Râmnicu-Vâlcea, 2005.
354. C. Pârâianu şi M. Sporiş, Hidroenergetica – componentă importantă a sistemului energetic şi nu numai ..., în "Univers Ingineresc", nr. 7 şi 8, 2004, AGIR, Bucureşti.
355. Hidroelectrica Râmnicu-Vâlcea, Documentaţia Hidroelectrica Olt superior – Fişe de evaluare CHEMP Boia.
356. C. C. Giurescu, Op. cit., pag. 31 şi 78 – 86.
357. G. Păltineanu, Fermecătoarele poteci, Bucureşti, Editura pentru Turism, 1991.
358. I. Conea, Op. cit.1, pag. 151 – 152.
359. Informatori I. Rebegel, Florica Frântu şi N. Negoescu, Grebleşti, 2005.
360. Fl. Stănculescu, Ad. Gheorghiu, P. Petrescu şi P. Stahl, Arhitectura populară românească – Regiunea Piteşti, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1958, pag. 85 – 104.
361. DJVAN, Fond Prefectura Judeţului Vâlcea, dos. 125/1867, fila 85.
362. P. Purcărescu, Personalitatea prinţului Carol I în documente vâlcene, în "Studii Vâlcene", serie nouă, I (VIII), 2003, pag. 103 – 114.
363. G. Cristea, Elemente creştine pe Limes Alutanus, în Vistierie de cuvinte, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2004, pag. 13 – 14.
364. Eutropius, Istoria romană, trad. de Gr. Popa – Lisseanu, Bucureşti, Casa Şcoalelor, Tipag. "Jockey – Club", MCMXXIII (1923).
365. Dominic N. Ionescu, Schituri şi biserici de sat, Bucureşti, Tipografia Capitalei, 1931, pag. 69 – 75.
366. Informator: Gh. Tarcău, Câinenii Mici, 2005.
367. V. Brătulescu, Călimăneştii şi monumentele istrorice din împrejurimi, ed. a III-a, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice " Marvan", S.A.R., 1941, pag. 42 – 50.
368. V. Brătulescu, Biserici din Argeş şi Vâlcea, în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", an XXVII, fascicula 79, ianuarie – martie 1934, Bucureşti.
369. Arhiva Parohiei Câinenii Mari.
370. A. Agnese, Călugărul Bâscoveanu, în "România Eroică", f. a., cf. C. T. Matei, Eroi vâlceni sub falduri de drapel, Asociaţia Naţională "Cultul Eroilor" – Filiala Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. "Almarom", 2005, pag. 64 – 65.
371. Anuarul Eparhiei Argeşului, Piteşti, Librăria şi Tipografia Artistică "Petre Mitu", 1939, pag. 157.
372. I. Vlăduţiu, Etnografia românească, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1973, pag. 345 – 346.
373. Şt. Olteanu şi C. Şerban, Meşteşugurile în Ţara Românească şi Moldova în evul mediu, Bucureşti, Ed. Academiei, 1969, pag. 247 – 249.
374. R. Bellu, Mică monografie a căilor ferate din România, Bucureşti, Ed. Feroviară, 1999, pag. 177 – 188.

 

Sursa:

 

DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NAŢIONALE:

PĂTRAŞCU, MARIAN; DANEŞ, NICOLAE

 MONOGRAFIA COMUNEI CÂINENI/ Pătraşcu Marian, Daneş Nicolae – Râmnicu Vâlcea – Fortuna 2008, paginile 61-65

 ISBN : 978-973-7981-51-6

 821.135.1-32

 

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Miercuri, 06 Iulie 2022
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 6619 ori Ultima modificare Joi, 20 Septembrie 2012 15:16
Ești aici: Home Valcea Valcea Contribuţia vâlcenilor din Câineni la Războiul de independenţă (1877-1878)