Istorie Locala

Miercuri, 26 Septembrie 2012 11:32

Râmnicu Vâlcea în Era romană

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Stăpânirea romană în Dacia din anii 106 - 275 e.n. reprezintă o epocă de progres în evoluţia generală a societăţii, dar şi o stopare a unei civilizaţii înfloritoare şi originale în plină dezvoltare. Viaţa economică din Dacia romană a cunoscut o puternică intensitate, prin dezvoltarea vechilor aşezări şi construirea de noi oraşe, paralel cu extinderea bogatei reţele de drumuri şi şosele. S-a intensificat totodată exploatarea subsolului şi solului; meşteşugari iscusiţi localnici, dar şi colonişti prelucrau materii prime, transformându-le în produse de tot felul, care satisfăceau nevoile sporite ale populaţiei şi ale Imperiului roman.

În raza municipiului a fost cosntruit castrul de la Stolniceni al cărui scop era cel militar. Ulterior însă, în jurul lui s-a dezvoltat şi o aşezare civilă. Cele 16 campanii de săpături arheologicele reputatului arheolog Gheorghe Bichir au scos la iveală urme materiale daco - romane importante, care atestă prezenţa trupelor romane în zona Buridava (Stolniceni), încă din 105, din timpul celui de-al doilea război daco - roman, aşa cum ne informează şi papirusul Hunt .

Însemnate efective militare romane au fost aduse în aceste locuri în scopul supravegherii dacilor şi pentru buna desfăşurare a activităţii economice.

În Buridava romană a funcţionat şi Cartierul general al guvernatorului Moesiei inferioare 2, în vederea înăbuşirii oricărei eventuale mişcări de eliberare. Armata supraveghea îndeplinirea sarcinilor de apărare strategice, 3 mai ales că valea Oltului, constituia o importantă arteră de legătură între sudul şi nordul provinciei romane, ca şi între acesta şi sudul Dunării4.

Pe aria de locuire a oraşului, în zona sa estică, au fost identificate porţiuni din acest drum de mare importanţă strategică economică, în punctele: biserica Sf. Gheorghe, cartierul Traian, pârâul Cetăţuia. Drumul roman se continuă spre nord, spre comuna Bujoreni, prin pârâul Viilor, satul Olteni, Capul Dealului, pârâul Frumuşica, pârâul Negru, satul Lunca şi valea Turburoasa. De aici va trece Oltul în dreptul satului Sâmbotin, mergând spre nord, pe malul stâng al Oltului. Drumul roman scos avea o lăţime de 6 m şi o grosime de 0,50 m, fiind lucrat din pietriş probabil din Olt şi, pentru o mai bună scurgere a apei, spre mijloc era mai ridicat. Oltul însuşi constituia o cale de comunicaţie navigabilă, care dubla drumul terestru ce-I însoţea, ajutând la continua dezvoltare economica în acea perioadă.

Câmpul Râurenilor, aşezat la sudul Râmnicului, a avut o deosebită importanţă strategică, deoarece aici se deschide defileul Oltului. Încă din anii 102 - 105 romanii vor construi castrul de la Stolniceni.5 După distrugerea aşezării dace de la Buridava (Ocniţa), o parte din populaţia dacă a fost strămutată în punctele Stolniceni, Căzăneşti şi Plută(6). Denumirea noii aşezări va fi tot Buridava - toponim dacic pe care cuceritorii l-au preluat şi l-au folosit mai departe, ca o concesie făcută localnicilor supuşi. O altă parte a locuitorilor davei de la Ocniţa au fost aşezaţi pe loc deschis, pe malul stâng al pârului Sărat, la vest de actualele băi de la Ocnele Mari, în punctul Bozasca, unde există o ,aşezare din secolele II - III e.n., rămânând acolo cu asentimentul administraţiei romane, fiind necesari în continuare la exploatarea sării.7

Împăratul Traian (97 - 117 e.n.), după supunerea Daciei, a mai rămas o perioadă de timp în această provincie nou cucerită, ce trebuia complet pacificată si organizată militar şi administrativ. Denumirea de Castra Traiana, dată castrului roman de la Sâmbotin - Dăieşti, la nord de Stolniceni, arată prezenţa în aceste locuri a împăratului victorios.

Epoca romană în Dacia a reprezentat un mare progres şi prin dezvoltarea, centrelor urbane şi a celor rurale, în urme arheologice ale acestora putând fi surprinse dovezi peremptorii de convieţuire între daci si romani. La punctul Bârseşti - Căzăneşti s-a descoperit mormântul unui copil, datat în secolul al III - lea e.n., înhumat după ritul strămoşilor noştrii daci, dar şi cu unele influenţe primite de la romanii cuceritori şi alături de care convieţuiau de aproape un secol. Stolniceni, diferite vestigii lasă să se vadă atât procesul romanizării, cât şi cel al continuităţii dacice, deci al formării treptate a civilizaţiei daco - romane. Fenomenul poate fi desluşit din evoluţia ceramicilor, uneltelor, podoabelor, ritualurilor din care reiese şi adoptarea de către localnici a numeroase elemente, de civilizaţiei romană care, contopindu-se într-un tot unitar, reflectă prefaceri din viaţa materială şi spirituală a localnicilor, în ceea ce vom numi viaţa daco – romanilor..

La Stolniceni (Buridava) se afla o puternică aşezare civilă care va evolua extinzându-se pe o suprafaţă de 850 m. lungime şi circa 350 m. lăţime, pe malul drept al Oltului vis-a-vis de Combinatul Chimic Govora.9 Frecvenţa urmelor arheologice din aşezare, indică un important târg roman, din ale cărui resurse materiale, s-a putut ridica la un moment dat o statuie în mărime naturală pentru împărat. Asemenea cheltuieli puteau fi suportate numai de către o populaţie numeroasă şi înstărită. Faptul că primele construcţii romane la Stolniceni, se inalţă din perioada dintre cele două războaie daco - romane indică intenţia împăratului Traian de a stăpâni definitiv Dacia, de aceia construcţiile sunt trainic realizate.10 Cele civile au fost durate din piatră şi cărămidă şi erau acoperite cu ţiglă.

Interioarele erau pavate cu mortar sau dintr-un anumit mozaic realizat din mici cărămizi în formă de pătrat, cruciforme sau pişcot. Încăperile vopsite în culori roşu, galben, roz, au păstrat unele fragmente de tencuială cu urme de pictură cu renumitul "roşu pompeian", culoarea care este atât de vie, şi atât de bine păstrată în situ, încât cu greu se poate accepta ideea vechimii lor de aproape 1.800 de ani, fără să fi fost alterată, în această îndelungată vreme, de acizi humici.11

Materialul arheologic descoperit în amintita aşezare este deosebit de bogat şi constă din ceramică, vase de sticlă, bronz şi argint, ca şi din multe alte obiecte necesare traiului de fiecare zi şi care indică o strânsă convieţuire între daci şi romani, dar şi dezvoltarea societăţii într-o fază superioară.

În aceeaşi aşezare s-au descoperit şi ruinele unor terme, ca şi a altor construcţii, ele întinzându-se pe o suprafaţă de mai multe hectare, ce au aparţinut deasemenea aşezării locuită de colonişti romani, dar şi de daci(13). Cele două grupări de băi sunt socotite a fi cele maj mari şi mai bine păstrate edificii de acest gen în Dacia Inferior. La vest de aceste clădiri trece drumul roman ce făcea legătura cu alte aşezări. În cuprinsul termelor, s-au identificat încăperi cu instalaţii "hypocaust"14. Subsolurile conţineau pile de cărămizi etajate, sau tuburi de lut ars, deasupra cărora, se aflau săli cu aer cald, chiar căzi cu apă caldă15. Au fost descoperite, de asemenea, bazine pentru apă, conducte pentru aducerea şi eliminarea apei folosite.

Buridava romană - Stolniceni - stă mărturie peste timp proceselor petrecute în Dacia după cucerirea romană, a influenţei societăţii romane, asupra cele geto - dace. Aşezarea scoasă la iveală reliefează faptul că dacă în timpul Daciei libere, acolo a fost doar o modestă locuire, în secolul II - III e.n. Buridava romană a ajuns la nivelul unui centru puternic înfloritor din bazinul mijlociu al Oltului16.

Locuitorii ei se ocupau cu agricultura (s-au descoperit multe unelte agricole), cu extracţia sării de la Ocnele Mari, care se comercializa la sudul Dunării, păstrându-şi constant şi ocupaţia de crescători de animale. Schimburile comerciale au dus la apariţia unor oameni bogaţi şi la tezaurizarea în anumite perioade a unor mari cantităţi băneşti. Astfel, în anul 1938 s-a descoperit la doi km. spre nord de ruinele Buridavei romane, un tezaur format din 80 de piese, din care s-au salvat numai un număr de 26, datează din vremea împăratului Septimius Severus (193 - 211) şi a lui Trebonianus Gallus (251 - 253). Monedele se aflau intr-un vas de lut, care şi el a fost recuperat17. La Râureni, în partea de sud a oraşului, s-au mai descoperit şi alte tezaure monetare, care aparţin vremii lui Caligula (37 - 41) Titus Flavius Vespasianus (67 - 79), Antoninus Pius (138 -161) etc18.

În microzona oraşului Râmnicu Vâlcea, locuirea a avut un caracter continuu, populaţia contopindu-se cu noii veniţi în calitate de colonişti, veterani, funcţionari. Descoperirile arheologice de la Buridava romană (Stolniceni), contribuie la respingerea tezei neştiinţifice şi eronate, conform căreia stăpânirea romană asupra Daciei a fost efemeră şi fără nici o aderenţă la cultura şi civilizaţia dacilor, cu care de fapt şi în fapt ei s-au contopit. Materialele de provenienţă daco - romană, scoase la iveală în toată zona municipiului, demonstrează în mod concret acest important şi complex fenomen al fuzionării totale şi ireversibile a culturii şi civilizaţiei celor două popoare, cel dac şi cel roman. Preluarea şi păstrarea denumirii de Buridava, pentru aşezarea daco - romană, ce s-a constituit la Stolniceni, este o expresie elocventă a continuităţii şi simbiozei daco - romane. Buridava romană, dintr-un puternic centru militar la începutul secolului al II - lea, a devenit în prima jumătate a secolului următor,o importantă aşezare economică şi comercială, cunoscând chiar o mare înflorire19.

Pe baza dovezilor arheologice se constată că în această aşezare au trăit alături de purtători ai civilizaţiei romane (colonişti şi veterani) şi dacii autohtoni, infirmându-se astfel teza conform căreia romanii n-au căutat decât să exploateze bogăţiile Daciei, pentru ca apoi să o părăsească în grabă.20 Strânsa convieţuire se observă în toate nivelurile de locuire, şi în aşezările amintite mai sus, găsindu-se urme ale vieţii materiale şi spirituale şi după retragerea din vremea împăratului Aurelian (270 - 275). Pretutindeni, în toate straturile du cultură, au apărut alături de obiecte romane, ceramică şi alte materiale necesare vieţii, de origină dacică. Dintre toate obiectele, cele mai des întâlnite sunt: ceaşca dacică, vasul borcan, căniţa cu toartă. Simbioză daco - romană, ce s-a realizat cu timpul a fost profundă, încât dacii în plin proces de romanizare, au adoptat tehnica romana în domeniul olăriei şi au început uneori să lucreze vasele în manieră romană, după forme specifice acesteia.

Aşezări daco - romane au existat şi pe teritoriul propriu-zis al municipiului şi anume; una în zona Inăteşti -1 Mai, pe malul drept al râului Olăneşti, iar cea de a doua în zona Sălii Sportului - Şcoala generală nr. 5, la nord de gara oraşului. În preajma lor s-au mai descoperit asemenea aşezări la: Goranu, Râureni. Din toate aceste puncte s-a cules ceramică şi unele cărămizi şi chiar monede doveditoare ale convieţuirii neîntrerupte a daco - romanilor pe acest pământ.

 

[1]. D.Berciu, Buridava... p.154.

2. D.Tudor, Oltenia... p.34.

3. D.Tudor, Cfteva probleme ale epocii romane în lumina cercetărilor de la Buridava, în "Buridava", 1,1972, p.33.

4. D.Tudor, P.Purcărescu, Prima campanie de săpături arheologice la Buridava romană, în "Buridava" II, 1976, p.43.

5. D.Tudor, Oltenia...p34.

6. Gh.Bichir, Continuitatea şi romanitatea populaţiei geto-dacice în lumina cercetărilor de la Stolniceni, în "Studii Vîlcene" VI, 1983, p.9-13 vezi şi D.Berciu, Buridava... p.157.

7. D.Berciu, Buridava... p.156.

8. D.Tudor, Cîteva... p.33.

9. Gh.Bichir, art.cit.. p.ll.

[1]0. Ibidem, p.ll.

[1]1. Ibidem p.ll.

[1]2. Ibidem, p.12.

[1]3. Ibidem p.ll.

[1]4. Gh.Bichir, Cercetările arheologice de la Stolniceni-Rîmnicul Vîlcea în "Buridava IV, 1982, p.45.

[1]5. Gh.Bichir, Continuitatea... p.ll.

[1]6. Ibidem, p.ll.

17.Hamparţumian Nubăr, P.Purcărescu, Note pe marginea unui tezaur monetar din epoca romană, descoperit la Rîureni, judeţul Vîlcea, în "Buridava", 1,1972, p.161.

18.D.Tudor, Oltenia... p.121.

19. Gh-Bichir, Continuitatea... p.ll.

20. Ibidem p.ll.

 

 Sursa: Tamaș, Corneliu - Istoria Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, Editura "Antim Ivireanu", 1994, p. 25-28.

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Miercuri, 06 Iulie 2022
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 5006 ori
Ești aici: Home Valcea Valcea Râmnicu Vâlcea în Era romană