Istorie Locala

Valcea (564)

Sorin Oane

(urmare din 4 iulie, clic pentru vizualizarea conținutului «Țărănismul») 

Nationalismul a fost o doctrină foarte puternică în România după 1918. Aspectul lui politic se exteriorizase în lupta pentru desăvârşirea statului naţional unitar, continuând să. se manifeste şi după aceea ca modalitate de afirmare a demnităţii naţionale şi a valorilor creative ale poporului nostru. Însă la noi a existat şi un naţionalism radical, cu aspect etnic, care a căpătat prevalenţă după 1933. Naţionalismul a fost astfel deformat structural, devenind o mişcare xenofobă, extremistă.

 

PARTIDUL NAŢIONALIST-DEMOCRAT. Naţionalismul democratic a fost promovat la noi, în special, de marele savant Nicolae Iorga. Acesta înfiinţase în 1910 Partidul Naţionalist-Democratic, care în anii 1922-1923 şi-a creat o organizaţie şi la Vâlcea. P. N.-D. a avut la Râmnicu Vâlcea o foaie numită “Cuvântul Românesc” (1922- 1923), iar între anii 1928-1937, publicaţia lunară “Naţionalul Vâlcii”, sub egida lui C. Daniilescu118. Până în 1930, Partidul Naţional (cu această denumire între 1925-1932) nu a avut, practic, o organizaţie în judeţul Vâlcea, ci doar câţiva simpatizanţi care au scos foaia “Naţionalul Vâlcii”, cu scop mai mult cultural decât politic. Un prim preşedinte, provizoriu, al organizaţiei judeţene, a fost C.G. Mihăilescu.

Sorin Oane

(urmare din 30 iunie/ clic pentru vizualizarea conținutului referitor la partidele pe bază de program)

ŢĂRĂNISMUL. Sociologic vorbind, ţărănimea a reprezentat polul pasiv al societăţii româneşti până în 1918. Nu ajunsese la conştiinţa de sine. Nici cultura, nici bunăstarea economică nu erau o bază suficientă care să-i permită răsfrângerea majoră în viaţa politică. Cu tot numărul său impozant, pătura ţărănească trăia într-o mentalitate patriarhală, cu respect umil faţă de “domn” şi o teamă necontrolată faţă de “autoritate”, chiar cea mai elementară - jandarmul, reminiscenţe ale unui trecut încărcat de umilinţe, încărcat de greutatea sărăciei, şi a desconsideraţiei generale. în ciuda importanţei sale numerice, precum şi a aportului economic şi biologic, ţărănimea forma, în perioada interbelică, o masă neorganică şi inconsistentă social. Toată politica partidelor urmărea captarea ei, privită ca un simplu obiect electoral63. Partidul Ţărănesc, ulterior – Partidul Naţional Ţărănesc, a devenit, în calitate de partid de clasă, principalul centru de polarizare al maselor rurale.

 

«...îl cunosc destul de bine de prin anul 1977, iar mai târziu am colaborat armonios, nemijlocit, la Centrul Eparhial al Episcopiei Râmnicului, apoi la Seminarul Teologic „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, unde a fost profesor și director cu rezultate de excepție. De aceea, consider că Preacuvioșia Sa, pe lângă „ascultările” deloc ușoare ca monah, ierodiacon, ieromonah, stareț al Mănăstirii Cozia și exarh al mănăstirilor vâlcene, profesor și director al Seminarului Teologic, a îndeplinit și pe aceea de cercetător, publicist și cărturar, aducându-și o contribuție deosebit de valoroasă la viața istorică și culturală a Coziei și a Eparhiei Râmnicului, precum și la teologia ortodoxă românească. Cred că nu e de prisos, pe lângă cele spuse mai sus, să menționez aici și faptul că Arhimandritul Vartolomeu Androni a organizat, la Cozia și în majoritatea mănăstirilor vâlcene, multe manifestări cultural-istorice, teologice și a susținut numeroase conferințe și comunicări.

 

Personalitate polivalentă, autorul s-a format mai întâi în familia sa, apoi ca monah la Cozia, absolvent al renumitului Seminar Teologic „Sf. Grigorie Teologul” din Craiova și ca student al Facultății de Teologie din București. Bun cunoscător al teologiei dogmatice ortodoxe, a obținut o bursă de studii în Germania, după care și-a susținut doctoratul în Teologie în țară, în anul 1999, cu teza Învățătura despre întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos în teologia apuseană contemporană. Lucrarea, având 336 pagini, a fost publicată abia în anul 2020, la Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea...»

 

clic pentru lectură integrală

 

Sorin Oane

 

(urmare de ieri/ clic pentru vizualizarea conținutului ,,partidele pe bază personală”)

«...PARTIDELE PE BAZA DE PROGRAM: sunt partidele care se interesează mai mult de calitatea, decât de cantitatea (numărul) membrilor lor.

Ele sunt partide de cadre care regrupează mai ales reprezentanţi locali bine implantaţi şi persoane care dispun de influenţă socială. Sunt partide slab structurate, ai căror membri nu au decât o legătură superficială cu organizaţia din care fac parte. Puterea notabilităţilor este pusă în serviciul partidului în perioadele electorale. Partidele susţin o scrie de doctrine politice care sunt “discursuri” ale puterii cu privire la putere. Ele descriu ordinea socială, condamnă sau justifică fiind, în acelaşi timp, sisteme de gândire închise şi fixe, ce nu se adresează doar raţiunii oamenilor, ci şi afectivităţii lor. Asemenea unor ghiduri de acţiune colectivă ele trebuie să mobilizeze pasiunile. Deşi, în acest răstimp, judeţul Vâlcea, ca şi România Mare întreagă, nu a avut o cultură politică adecvată, el a fost frământat de marile ideologii politice care au marcat secolul XX: conservatorismul, liberalismul, ţărănismul, naţionalismul, socialismul/social-dcmocraţia şi comunismul.

Sorin Oane

Nu putem porni istoria noastră, fără a înţelege care a fost drumul parcurs de societatea vâlceană de la democraţie la regimul totalitar.

Căci până a ajunge la sistemul politie cu partidul unic, regimul totalitar a trebuit să înlocuiască sistemul partidelor cu o mişcare de masă. Teoria spune că un regim totalitar este posibil numai atunci când mari mase de oameni pot fi utilizate, şi masele pot fi utilizate doar dacă ele capătă gustul organizării politice (1). Dar oare au fost neglijate masele, din punct de vedere politic, în perioada interbelică?

Pentru a înţelege acest lucru, trebuie să analizăm sistemul partidist din perioada amintită, pentru că şi Vâlcea a fost frământată de către acest pletoric sistem. Sunt necesare, însă, o seric de lămuriri preliminare.

Sistemul de partide este un dat foarte important de luat în consideraţie pentru înţelegerea regimului politic dintr-o ţară.

Monografia comunei Câineni/ Vâlcea, autori Marian Pătrașcu și Nicolae Daneș, lucrare amplă (588 p., 150 ilustrații) apărută în print la Editura Fortuna/ Râmnicu Vâlcea, în 2008.

Un inginer și un profesor temeinic pregătiți în profesiile lor și cu dragoste pentru localitatea natală și-au unit inteligențele și eforturile și, iată, (aproape) tot ceea ce ține de trecutul și prezentul cunoscutei localități din Nordul Vâlcii ajunge la îndemâna oricui din această lume.

Câineni/ Vâlcea - așezare mai apropiată de Sibiu decât de reședința județului căreia îi aparține d.p.d.v. administrativ - a fost dintotdeauna poartă de trecere/ zonă de interferență/ localitate de vamă și trecătoare (păzită inclusiv militar), între Oltenia și Transilvania.

Vineri, 25 Martie 2022 20:13

Teza de doctorat a arhim. Vartolomeu Androni

Scris de

de Ion Predescu

Dacă ar fi să discutăm complinirea dintre cei doi stareți, Gamaliil si Vartolomeu Androni, de fapt, un dialog în interiorul teologiei și al monahismului ar trebui să spunem următoarele: amândoi au realizat arhitectural opere de substanță, s-au zidit la propriu în construcțiile si viața monahală apoi, în plan teologic, ar trebui să vedem opera de informație a starețului Gamaliil prin monografia despre Mănăstirea Cozia. 

 

Semnalăm apariția (/constituirea sub formă de resursă de bibliotecă accesibilă online) revistei Mirajul Oltului 21/ Serie nouă, Anul III, nr. 1/2 (6/7) Decembrie 2021. Ediția este dedicată comemorării a 10 ani de la plecarea în veșnicie a regretatului Costea Marinoiu.

Publicația poate fi lecturată la https://www.flipsnack.com/bibliotecivalcene/mirajul-oltului-21-serie-nou.html

Preambul

Prezentul articol este o succintă analiză, încadrabilă problemei „de ce este România altfel„. Anume, ne propunem să contribuim la înțelegerea problemei generale, enunțate mai sus, analizând o situație particulară: de ce, la începutul secolului XVIII, este Oltenia altfel, adică incompatibilă cu Imperiul Habsburgic? Analiza are o anumită relevanță în contextul integrării europene a României post-decembriste.

Cadrul general

În 1714, Constantin Brâncoveanu și coconii săi au fost uciși la Constantinopole, după ce au suferit torturi cumplite. Doi ani mai târziu, Cantacuzinii care l-au pârât au avut aceeași soartă. Cam tot atunci, Nicolae Mavrocordat, răpit de austrieci pentru politica sa anti-habsburgică, a fost cazat confortabil în centrul Sibiului, după ce fusese primit în oraș cu onoruri militare; comandantul militar al Transilvaniei, generalul Steinville, îl invita adesea să prânzească împreună, la un restaurant de lux. [1] 

Page 1 of 41
Ești aici: Home Valcea Valcea