Valcea (557)
George Georgescu
”...Relația latină din 1688 ne precizează: „Al doilea oraș era Râmnicul așezat pe un șes bun pe râul Olt nu departe de vărsarea sa, reședință episcopală și a fost odinioară a doua reședință sau cetate episcopală din Țara Românească”. Din aceasta se inspiră și relația din 1731; când spune „Biserica episcopiei Râmnic a fost ridicată din temelie de Bogdan cel vechi fratele lui Mircea Voievod în anul 6812 (1304) care biserică aparține orașului Râmnic. Când arhiepiscopul sau mitropolitul cu numele Antim a mutat arhiepiscopia de la Severin la Râmnic, această biserică a rămas arhiepiscopală și până în ziua de astăzi, se cheamă Noul Severin. Înfrumusețarea acestei biserici însă s-a făcut de către urmașii arhiepiscopului Antim, Eftimie și Mihail, care de asemenea au avut grijă de a construi vechile clădiri episcopale Casa Tipografiei, însă, și pivnițele care se află sub ea, Matei voievod avu grijă ca să le facă”. Numai că, ctitorii bisericii episcopale din Râmnic sunt consemnați în „Pomelnicul nr. 1”, făcut de episcopul Ștefan al Râmnicului (1673-1793) în anul 1674, începând cu donatorii din familia lui Neagoe Basarab și subliniind pe ctitori „Io Bogdan voievod i mati ego g (ospo) dja Anca ctitori” ...”
”...anul 1850 găsește județul Vâlcea sub efectul legiuirii din 30 iulie 1850, a lui Barbu Vodă Știrbei, pentru organizarea dorobanților din județe. Potrivit acestei legi, dorobanțul era ales de către săteni dintre cei mai vrednici pentru asemenea slujbă și se angaja, pe șase ani, după depunerea jurământului militar...”
Ilie Gorjan
Doru Căpătaru
«Catagrafia Episcopiei Râmnicului de la 1845, episcopie care avea sub ocârmuire judeţele Olteniei din vechea împărţire administrativ-teritorială - respectiv Romanaţi, Dolj, Mehedinţi, Vâlcea - consemnează în zonele de sud ale fostului judeţ Dolj un număr de 11 biserici bordei, din care 8 în plasa Câmpul şi 3 în plasa Balta, menţionându-se pentru fiecare modelul construcţiei – bordei în pământ sau simplu bordei.»
Gheorghe Efrim
Fr. Schwanz: spălătoriile de aur adună necontenit firișoare de aur, pe care le predau în fiecare an la domnie
Râmnicu Vâlcea: Ulițe, străzi și cele cinci mahalale din sec. al XIX-lea
Scris de VLBibliotecaPetre Purcărescu
Istoria orașului domnesc Râmnicu, așezat pe terasa malului drept al bătrânului Olt, la confluența cu râul Râmnic, la răscruce de drumuri, oraș ce a viețuit cu dârzenie împotriva vicisitudinilor vremurilor și a renăscut de fiecare dată din propria cenușe, este foarte frământată.
Alegerile parlamentare din 1946 în județul Vâlcea/ document inedit
Scris de VLBibliotecaBogdan Aleca
”Am făcut personal o comparaţie îmbucurătoare între libertatea de acum şi teroarea observată într-o zi de votare sub regim “istoric”, când votanţii erau îndreptaţi la ieşire printr-un gard de unde se scosese[ră] câteva uluci; când omul se pleca sub lanţul ulucii să trecă pe sub el, doi bătăuşi, la semn, tăbărau cu ciomegele.”
1860: M. Lancelot, Al. Odobescu – Însemnări de călătorie în Vâlcea. Balcanismul de ieri și românii europenizați de astăzi*
Scris de VLBibliotecaTiberiu M. Pană
Moto: „Nu, istoria face la rândul ei pe oameni şi plămădeşte destinul lor, istoria anonimă, profundă şi adesea tăcută, al cărui nedefinit, dar imens domeniu a sosit momentul să îl abordăm”. (Fernand Braudel)
Berbești/ Vâlcea: situația economico-socială din Evul mediu până în contemporaneitate
Scris de VLBiblioteca„...pământul mănos,cu şesuri întinse şi bogate, îndeamnă la agricultură şi creşterea vitelor, (. . .) fierul şi cărbunele îndreaptă spre viaţă industrială” (Giurescu, 1974, 9).
Boierii Craiovești: istoria familiei și ctitorirea Mânăstirii Bistrița/ Vâlcea
Scris de VLBibliotecaVeniamin Micle
”O parte din venituri se consuma la curtea banului din Craiova, caracterizată prin lux şi mulţimea personalului, rivalizând cu cea domnească, pe care uneori o depăşea...”
„Transformarea agriculturii” locale la Olănești/ Vâlcea
Scris de VLBibliotecaGospodăria Agricolă Colectivă „1 Mai” și Gospodăria Agricolă Colectivă ,,Drumul belşugului”...
