Valcea (643)
Dumitru Bondoc/ «Haiducul Iancu Jianu la Bistrița Vâlcii»
Scris de VLBibliotecaNenumărate sunt înscrisurile din vechime ce atestă viaţa laică şi religioasă în minunatul colt de ţară numit Bistrița, din localitatea Costeştii Vâlcii. Puternic focar de cultură, dar şi de emulație a credinței în Dumnezeu, marcat de mănăstirile şi schiturile localității protejate parcă de moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, Bistrița a atras dintotdeauna cei mai de seamă voievozi și conducătorii țării, înalte fețe bisericeşti, oameni de cultură din țară şi străinătate şi nu numai. Într-un fel sau altul, aceştia au lăsat urme de netăgăduit în istoria acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu, iar vechile hrisoave, pisanii şi pomelnice, cât şi publicistica mai recentă, atestă din plin cele afirmate. Cercetând documente colbuite de vremi, spre a scrie o monografie mai mult decât necesară a acestor locuri, nu mică ne-a fost mirarea când, pe un pomelnic al schitului Păpuşa (metoc al mănăstirii Bistrița) început în anul 1800, este consemnată la loc de frunte familia bogaţilor boieri Jieni din Caracal, între care şi lancu Jianu, personaj legendar al ţinuturilor oltene la început de secol XIX.
Căutând mai adânc în documentele vremii, am constatat, nu fără surprindere, că haiducul Iancu era o prezență obişnuită pe meleagurile Costeștilor, unde venea deseori să se odihnească şi să se reculeagă la moaştele Sfântului Grigorie... - citește tot -
«Gânduri, amintiri... vise și trăiri»/ Gheorghe Constantinescu/ integral în flip și PDF
Scris de VLBiblioteca«...de vorbă cu mine
̶ Şi cu ce rămân până la urmă, mă întreb?
̶ Cu multe amintiri, îmi răspund.
̶ Ce fel de amintiri?
̶ Amintiri care aduc lacrimi, amintiri care aduc nostalgie, tristeţe sau durere. Amintiri pe care le-aș scoate din suflet şi din gând doar pentru a le mai retrăi măcar o dată. Amintiri pe care aș vrea să le continuu, să le dau un alt final. Amintiri care dor şi de care mi-e dor. Amintiri care nu-mi dau pace şi care revin mereu ca un bumerang. Amintiri care mă bucură şi amintiri care mă chinuie. Multe amintiri…»
Aurelian Sacerdoțeanu și Așezământul cultural de la Costești/ Vâlcea/ 1924
Scris de VLBibliotecaGheorghe Mămularu
Este cea mai tânără stațiune balneară a județului Vâlcea. Ea s-a "născut" în a doua jumătate a sec. al XX-lea, în partea de nord a oraşului Călimăneşti.
Aşezare geografică şi climă
Stațiunea Cozia se află la poalele Carpaților Meridionali, pe malul drept al râului Olt, în partea de sud a Mânăstirii Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân (1386 - 1418). În partea de nord se află Hidrocentrala Turnu şi Mânăstirile Cozia şi Cozia Veche - pe partea dreaptă a Oltului, şi ruinele castrului Arutela şi termele romane construite pe vremea împăratului Hadrian (117-138) - pe partea stângă a râului.
Coordonate geografice: Cozia balneară este situată la 45°15' latitudine nordică şi 24°15' longitudine estică, aflându-se la o altitudine de 300 m, în depresiunea Jiblea Berislăveşti. Prin această zonă, trece şoseaua internațională E81/ D.N. 7. Stațiunea este aşezată la 22 km nord de Râmnicu Vâlcea şi la 78 km sud de Sibiu.
Zona este înconjurată de păduri de fag şi răşinoase. Climatul este temperat continental, blând, fără schimbări bruşte de temperatură şi umiditate. Temperatura medie anuală ajunge la 9,1 °C (în iulie: 19,1°C, iar în ianuarie -1 până la 3°C).
Umiditatea relativă a aerului variază între 58,9 % şi 66 %. Durata de strălucire a Soarelui este de peste 2000 ore anual. Vânturile sunt de mică intensitate şi canalizate pe Valea Oltului, de le nord spre sud. - citește tot -
Prizonieri turci internați în județul Vâlcea în anul 1878
Scris de VLBibliotecaTiberiu Pană
Comportarea croică a poporului român în timpul Războiului pentru Independență din 1877-1878, dovedită pe câmpul de luptă, unde jertfa de sânge a consfințit independenţa abia afirmată, precum și sacrificiile celor care, din linia a doua, au susținut-o moral şi material, "... a dovedit până şi celor mai sceptici ce viu este poporul acesta; că mari sunt destinele lui și că mari lucruri se pot face cu dânsul". (1)
Ostaşii români de pe teatrul de operațiuni din Peninsula Balcanică, "inimoşi şi veseli", a căror vitejie şi voioşie "era curată firea țăranului român" dintre care "mai multe sute... purtau acolo zeghea şi căciula țărănească, fiind adunați în pripă din recruții lipsiți încă de uniformă regulamentară" (2), au dovedit că sunt lipsiţi de resentimente, de duşmanie sau ură personală faţă de soldații turci. În acest sens - Senai Osman, aghiotantul lui Osman Paşa, nota în jurnalul său de front: "Ostaşii români se apropiaseră atât de mult de pozițiile noastre, încât distanta mică le permitea soldaților din cele două tabere să arunce unii la alții pesmeţi şi alte bunuri de ale gurii. Mulți ostaşi români ştiau bine turcește. Au existat și momente când ostaşii trupelor adverse (români şi turci) se întelegeau între ei şi întrerupeau schimburile de foc pentru a se odihni. Acest gen de comportament îi uimea, ba chiar ii uluia pe ruşi" (3). Sfârşitul razboiului, în care România jucase, alături de Rusia, un rol deosebit de important in obținerea victoriei, a dus la capturarea unui mare număr de ostaşi turci luați prizonieri de armata română (10.277 numai la Plevna). Circa 1.000 dintre aceștia au fost cantonați pentru 100 de zile în județul Vâlcea. citește tot
Video: Conferința «Forța Subconștientului în procesul de Autovindecare/ Accesarea Subconștientului în procesul de Autovindecare»/ prof. Dumitru Constantin-Dulcan și Titiana Popa/ Dallas/ TX, practician Body Code
Scris de VLBibliotecaCum promisesem, am constituit astăzi un cumul de resurse de bibliotecă online cuprinzând cele mai importante informații text, foto și video ale Conferinței din 20 iulie a.c., de la Biblioteca Județeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea - «Forța Subconștientului în procesul de Autovindecare/ Accesarea Subconștientului în procesul de Autovindecare», susținută de prof. Dumitru Constantin-Dulcan și Titiana Popa/ Dallas/ TX, practician Body Code
Vă prezentăm înregistrarea video integrală a evenimentului, realizată cu două camere – focalizare pe vorbitori, respectiv pe audiența din sala noastră de conferințe - o parte din public a trebuit să urmărească transmisia live pe ecrane, în holul central al Bibliotecii, la Secția „Împrumut carte pentru copii” de la parter și pe unde s-a mai putut.
Râmnicul sub regimul ocupației germane. O poveste sinceră
Scris de VLBibliotecaprof. dr. Sorin Oane
«...la 25 noiembrie 1916, Râmnicu-Vâlcea era ocupat de trupele germane (după două luni din ziua în care Falkenhayn, comandantul Armatei 9 germane, pornise bătălia de la Sibiu) (9). Ele vor fi primite surprinzător de amabil de către notabilitățile „confecționate ad-hoc”. Ba chiar au defilat prin centrul orașului, întâmpinate cu flori de persoane aparţinând comunităţilor germană şi austriacă. Orașul era micuț, avea puțin peste 7.000 de locuitori, și avea să cunoască, timp de doi ani, greutăţile unei dure ocupaţii militare. Pentru cazarea trupelor germane vor fi rechiziționate, în special, stațiunile Călimănești, Govora și Olănești unde, timp de două sezoane, s-au odihnit și tratat doar militarii germani.
Nemţii au făcut peste tot rechiziții forțate, au devalizat toate depozitele de alimente şi băcăniile. Au luat tot ce au întâlnit în cale şi au dat în schimb... bonuri de rechiziţie, ştampilate de un comandant german. În batjocură, localnicii au fost trimişi la cules de castane şi jir. Rufăria, postavurile şi orice petic de piele au fost și ele rechiziţionate. Erau confiscate şi clanţele de la uşi şi clopotele bisericilor. Orice obiect de alamă sau cupru urma să fie transformat de germani în... ţevi de tun. Nemţii au pus stăpânire şi pe toate mijloacele de transport. Au rechiziţionat trăsurile, cupeurile, caii şi bicicletele. Țăranilor le-au fost luate grânele, vitele şi păsările cât şi hainele. Înfometaţi, dezbrăcaţi şi puşi la muncă silnică, oamenii se revoltau, dar mulţi dintre aceștia au fost executaţi public. Resursele solului au fost și ele crunt exploatate, în special sarea și aurul. În zona Voineasa, ocupanții încep acum și exploatarea zăcămintelor de mică. Pădurile au fost cumpărate de către germani și austrieci, la prețuri ridicole, impuse de autoritățile militare. Nivelul de trai al populației a scăzut în mod îngrijorător. În 1918, indicatorii economici arătau că județul a fost dat înapoi cu ...25 de ani (10).
Ce instituții publice au fost afectate de ocupația germană la Râmnicu-Vâlcea și cum a vrut ocupantul să domine populația orașului vom afla din rândurile de mai jos: (citește tot)
«ÎNTÂMPLĂRI obişnuite/ OAMENI neobişnuiţi»/ Virgil Sacerdoțeanu - integral în flip și pdf
Scris de VLBibliotecaRedam joia trecută* amintirile regizorului și scriitorului vâlcean Virgil Sacerdoțeanu, legate de întâlnirea sa cu Vasile Militaru (mai 1959), cu puțin înainte de rearestarea și moartea poetului în închisoarea politică de la Ocnele Mari. Dar Virgil Sacerdoțeanu - văr al mai celebrului Aurelian Sacerdoțeanu – și-a publicat cu mult mai numeroase amintiri din vremea copilăriei în localitatea natală, Bărbătești, și din timpul absolvirii liceului „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea; ba, chiar, și din timpul/ de după „întâlnirea supravieţuitorilor”, întâi la 20, apoi la 50 de ani „de la absolvenţă”...
Cartea «ÎNTÂMPLĂRI obişnuite/ OAMENI neobişnuiţi» conține atât de multe informații excepționale privind memoria și cunoașterea locală vâlceană din perioada interbelică, este ,,condimentată” cu atât de frumoase trăiri de copil, de adolescent, de licean și ulterior intelectual de marcă – nevoit/ constrâns de propriile-i aspirații să-și părăsească țara și „vatra” străbunilor – încât o recomandăm cu toată convingerea.
Nuvelele/ povestirile publicate în volum au titlurile/ de la paginile.
Schița partidelor și doctrinelor politice din județul Vâlcea în perioada interbelică/ V - Socialism/ Social-Democrație
Scris de VLBiblioteca(urmare din 4 iulie, clic pentru vizualizarea conținutului «Naționalismul»)
SOCIALISM/ SOCIAL-DEMOCRAŢIE, iniţial forme ale marxismului ortodox; ideea social-democraţiei a dobândit mai apoi un înţeles cu totul diferit. Marx crezuse că polarizarea socială crescândă, sărăcirea accentuată a proletariatului vor duce la ascuţirea tensiunilor sociale din societatea capitalistă şi, în cele din urmă, la revoluţie. Însă Bernstein a arătat în „Cum este posibil socialismul ştiinţific ” (1901) că lucrurile nu se întâmplă aşa; dezvoltarea capitalismului a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale proletariatului. De aceea, lupta pentru socialism trebuia să fie graduală şi reformistă - pentru o mai deplină democraţie, pentru creşterea controlului muncitorilor asupra producţiei, prin mijloace politice şi sindicale. Din acest moment, socialismul nu a mai fost considerat ca rezultatul inevitabil al dezvoltării capitaliste, ci mai degrabă, ca o idee morală pentru care cei ce o susţin trebuie să lupte.
Schița partidelor și doctrinelor politice din județul Vâlcea în perioada interbelică/ IV - Naționalimul
Scris de VLBibliotecaSorin Oane
(urmare din 4 iulie, clic pentru vizualizarea conținutului «Țărănismul»)
Nationalismul a fost o doctrină foarte puternică în România după 1918. Aspectul lui politic se exteriorizase în lupta pentru desăvârşirea statului naţional unitar, continuând să. se manifeste şi după aceea ca modalitate de afirmare a demnităţii naţionale şi a valorilor creative ale poporului nostru. Însă la noi a existat şi un naţionalism radical, cu aspect etnic, care a căpătat prevalenţă după 1933. Naţionalismul a fost astfel deformat structural, devenind o mişcare xenofobă, extremistă.
PARTIDUL NAŢIONALIST-DEMOCRAT. Naţionalismul democratic a fost promovat la noi, în special, de marele savant Nicolae Iorga. Acesta înfiinţase în 1910 Partidul Naţionalist-Democratic, care în anii 1922-1923 şi-a creat o organizaţie şi la Vâlcea. P. N.-D. a avut la Râmnicu Vâlcea o foaie numită “Cuvântul Românesc” (1922- 1923), iar între anii 1928-1937, publicaţia lunară “Naţionalul Vâlcii”, sub egida lui C. Daniilescu118. Până în 1930, Partidul Naţional (cu această denumire între 1925-1932) nu a avut, practic, o organizaţie în judeţul Vâlcea, ci doar câţiva simpatizanţi care au scos foaia “Naţionalul Vâlcii”, cu scop mai mult cultural decât politic. Un prim preşedinte, provizoriu, al organizaţiei judeţene, a fost C.G. Mihăilescu.
