Valcea (501)
„Pridvor vâlcean ” –Zilele culturii populare vâlcene în București (ediția a X-a, București, 29-30 mai 2004)
Scris de VLBiblioteca
Susținut de CJ Vâlcea, prin președintele Iulian Comănescu, de Arhiepiscopia Râmnicului, de DJCCPCN Vâlcea, prin directorul Gheorghe Deaconu, prezenți la eveniment, programul a fost consistent şi atractiv. Deschiderea manifestării a fost făcută de dr. Georgeta Stoica, directorul general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, care i-a primit cu bucuria revederii exponenților Vâlcei, cu valorile ilustrate în cercetările și scrierile sale, inclusiv în capitolele monografiei-album Arta populară din Vâlcea (1972 ←). Evenimentul, derulat pe durata a două zile, a cuprins: lansarea culegerii de cântări psaltice „Iubi-Te-voi, Doamne!” de prof. Gelu Stratulat; concert de cântări religioase interpretate de Corala „Canticum” a Seminarului Teologic Liceal „Sf. Nicolae” Râmnicu-Vâlcea, dirijor: prof. Gelu Stratulat; vernisajul expoziției retrospective „Victor Vicșoreanu (1927 – 1993)”, căruia DJCCPCN Vâlcea i-a dedicat un catalog, realizat de Elena Stoica și Ligia Rizea; lansarea volumelor: „Fata munților” – basmele și poveștile Loviștei de Constantin Mohanu, 2003; Călătorie de recunoaștere de Ioan St. Lazăr, 2003; „Mă dusei pe deal cu murgul” de George Voica, 2004; colocviul „Țara Loviștei, zonă etnoculturală de interes național” – cu participarea prof. univ. dr. Sabina Ispas, prof. univ. dr. N. Constantinescu, lector univ. dr. NarcisaȘtiucă, drd. Corina Mihăiescu, Constantin Mohanu; Târgul meșterilor populari vâlceni; spectacol folcloric prezentat de: Orchestra „Rapsodia vâlceană” și Grupul „Rapsozii Oltului” (foto jos, stânga); Formaţia de dansuri „Domnițele” Costești (foto jos, dreapta); Formaţia de dansuri pe generații „Brâulețul” Bărbătești. 
Textul – înainte de toate! Teatru. Prefaţă de Ion Soare. Ediţie îngrijită şi postfaţă de Gheorghe Deaconu. Volum apărut în cadrul Programului cultural „Biblioteca autorilor vâlceni” (1) şi editat de DJCCPCN Vâlcea, cu generosul sprijin senatorului de Vâlcea, Vintilă Matei. Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004. Prima antologie din dramaturgia lui Doru Moţoc, cuprinzând piesele: Textul – înainte de toate; Undeva, o lumină; Dialog nocturn despre o piesă nescrisă; Deşteptătorul; Ultimul cartuş ţi-l aduce iubirea; Acolo. În prefaţă (Dialog diurn despre nişte piese scrise), Ion Soare relevă polivalenţa autorului ca om de teatru: „Doru Moţoc este un om de teatru total: actor, scenarist, regizor, profesor de regie şi actorie şi – cu pasiune şi strălucire cel puţin egale – dramaturg.” (p. 5). Antologia este întregită de un Documentar teatrologic şi de postfaţa semnată de editor: Liderul unei generaţii.
Primul Festival Național de Dramaturgie „Goana după fluturi” ( ediția I, Râmnicu-Vâlcea și Tetoiu, 21-23 mai 2004)
Scris de VLBiblioteca
Rod al inițiativei locale, a dramaturgului Doru Moțoc (foto dreapta), împreună cu Doina Migleczi, director al Teatrului Municipal „Ariel”, susținuți de prof. dr. Gheorghe Deaconu, directorul DJCCPCN Vâlcea, la care s-au asociat CJCPCT Vâlcea și Primăria Râmnicu-Vâlcea, festivalul a avut prima ediție la Râmnicu-Vâlcea și Tetoiu (21-23 mai 2004). Juriul festivalului a fost alcătuit din reputaţi oameni de teatru: Marian Popescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Parhon, Mircea Ghițulescu. În „prefața” caietului-program, Doru Moţoc face o „expunere de motive”: De ce?. Programul a fost structurat pe trei zile. În prima zi, s-a prezentat spectacolul Teatrului Municipal, cu piesa „Provocare sau zborul – ce fericire” de Doru Moțoc, in regia și scenografia Doinei Migleczi. A doua zi, în decorul oferit de Parcul Zăvoi, în fața Teatrului „Ariel”, s-a desfășurat Seminarul de dramaturgie cu tema: „Tehnică și creativitate în scrisul dramatic”. Prelegerile au fost susținute de prof. univ. dr. Marian Popescu, lector univ. dr. Doru Moțoc, scriitorul Yves Jodoul și regizoarea Brigitte Louvereu (Belgia). Ziua s-a încheiat cu al doilea spectacol, prezentat tot de Teatrul Municipal „Ariel”: „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, în regia și scenografia Doinei Migleczi. A treia zi, programul s-a desfăşurat la Budele, satul lui Bogdan Amaru: evocare la mormântul dramaturgului și vizită la Casa memorială. Laureaţii concursului: Marele premiu „Bogdan Amaru” –Ștefan Caraman (Întoarcerea acasă); II – Elena Maximov (Insomniile macului alb), III – Tudor Iosifaru („...iar mâine nu mai vine”); mențiune – Marius Damian (Ceața). Piesele premiate vor fi publicate în volumul „Goana după fluturi”.
Salonul național al cărții de etnologie (ediția a V-a, Episcopia Râmnicului, 26 martie 2004)
Scris de VLBibliotecaA V-a ediție a Salonului a fost onorată de o consistentă producție de cărți tipărite în anul 2003. Expozanţi: IEF „Constantin Brăiloiu” al Acad. Române, CNCPCT; MNS „D. Gusti”; MȚR; MCPT „Astra” Sibiu; MAR, Slobozia; Muzeul Olteniei, Craiova; Muzeul Carpaților Răsăriteni – Covasna; complexele muzeale: Arad, Bucovina-Suceava, Bistrița-Năsăud; muzeele judeţene: Buzău, Satu-Mare, Sălaj; Muzeul Bran; ICSU Sibiu al Academiei Române; Fundația Universitară „Dunărea de Jos”, Galați; Biblioteca „Miorița” Câmpulung Moldovenesc, Suceava; editurile: Adan, Enciclopedia, Editura FCR, Grai și Suflet – Cultura Națională, Ion Creangă, Minerva, Muzicală, Nona, Paideea, Polirom, Saeculum I. O,Știința-Chișinău, Univers Enciclopedic, Universal Dalsi; centrele pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale: București, Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Maramureș, Mehedinți, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (Editura Patrimoniu). Vâlcea a fost reprezentată şi de DJCCPCN. Două cărţi au atras stăruitor privirile: Atlasul Etnografic Român, vol. I – Habitatul, coordonator dr. Ion Ghinoiu; Troițe românești, album apărut la Editura „Vestala”, sub semnătura lui Ion Oprișan, şi care a primit și distincția „Cartea anului 2003”. Organizatorii, DJCCPCN, CJCPCT Vâlcea, BJ „Antim Ivireanul” – Biblioteca de Etnologie „Mihai Pop”, au lansat în acest context două cărţi pe care le fişăm mai jos:
Marin I. BRÎNARU, Vocaţia muzicii. Strădanii şi împliniri. Ediţie îngrijită de Gheorghe Deaconu. Prefaţă de Vasile Donose. Lucrare apărută cu sprijinul Prefecturii Vâlcea. Redactor: Gh. Deaconu. Desene: Emil Istocescu. Editura Antim Ivireanul, Râmnicu-Vâlcea, 2004. Autobiografia profesorului emerit din Drăgăşani – etnomuzicolog, dirijor, compozitor, animator cultural –, recomandată de muzicologul Vasile Donose: „Structurat în 12 capitole, volumul monografic al lui Marin Brînaru este impresionant prin sinceritatea dicsursului, prin bogăţia informaţiilor şi prin autenticitatea trăirilor.” (Vasile DONOSE, Vocaţia dăruirii, p. 5). Volumul include un Documentar biobibliografic, întocmit de Gheorghe Deaconu, şi un micro-album.
Valori reprezentative ale artei populare vâlcene (Budapesta, Institutul Cultural al României, 23-29 februarie 2004)
Scris de VLBiblioteca
La recomandarea renumitei pianiste vâlcene Ilinca Dumitrescu, Institutul Cultural al României de la Budapesta, prin directorul Mircea Opriță, a adresat CJCPCT Vâlcea invitația de a realiza şi prezenta o expoziție cu demonstrații și un microrecital folcloric instrumental. Derulat în parteneriat cu DJCCPCN Vâlcea (director: Gheorghe Deaconu), care a asigurat materialele promoţionale, proiectul a avut un succes răsunător. Spațiul oferit, generos, a fost bine gândit, astfel încât cele trei camere (200 m²) să ilustreze, prin exponatele prezentate, identitatea culturală a Vâlcei, un spațiu aflat în sud-vestul României, mai puțin cunoscut în spațiul european, prin ceea ce are mai de preț: țesături (scoarțe și carpete oltenești), ceramică decorativă, sculptură în lemn, icoane, instrumente populare. Expoziția a fost astfel gândită şi amenajată, încât fiecare meşteşug ilustrat să fie prezentat „in vivo”, fapt ceea ce a uimit și a convins: războiul de țesut orizontal a avut ca lucrătoare pe Elena Paraschivoiu (foto jos, stânga) și Silvia Vețeleanu; ghergheful – pe Maria Gibu și Elena Banu; olăritul – pe Florin și Aida Frigură, șevaletul cu icoane de pictat pe lemn și sticlă – pe Ioan Filigean; sculptura în lemn – pe Vasile Ene și Constantin Manoli (foto jos, dreapta), iar Eufrosinei Vicșoreanu i s-a rezervat un generos spațiu de expunere pentru renumitele sale taiere pictate. În ansamblu, delegaţia de artişti populari vâlceni (foto sus), coordonată de etnografa Elena Stoica, a oferit o imagine a patrimoniului viu dint-o zonă etnoculturală în care tradiţia populară este viguroasă, iar procesul de creaţie – productiv.
„Arta – fereastră a sufletului” (ediția I, Episcopia Râmnicului, 20 februarie 2004)
Scris de VLBiblioteca
Proiectul cultural, purtând sugestiva titulatură „Arta – fereastră a sufletului”, a fost gândit, în noua strategie culturală a instituției, în vederea extinderii ariei de preocupări spre toate categoriile de cetățeni, indiferent de vârstă, profesie, categorie socio-profesională, nivel de instruire. De această dată, eforturile au fost concentrate pe stimularea şi punerea în valoare a potenţialului creativ al persoanelor cu dizabilităţi. Au participat la eveniment reprezentanți ai Asociației Surzilor, ai Fundației „Soul to Soul”, ai Societăţii Naționale Independente a Persoanelor cu Handicap Râmnicu-Vâlcea. Au expus lucrări artiști plastici din rândul persoanelor cu dizabilități: Diana Mitulescu, Gabriel Medvedov-Rotomeza, Bogdan Dumbravă, Oana Manea, Cătălin Belodan, Bogdan Bobe, Gabriela Brânduș, Cristina Ciulei, Florin Duțulescu, Laurențiu Crudin, Constantin Meianu, Claudiu Mustață, Nelu Nedelcu, Elena Rădău, Rodica Vișinescu, Alexandru Vladu, Dumitru Zamfira.
Obiceiul, unicat etnocultural în Vâlcea, a fost obiectul unor investigaţii recente, care au continuat cercetările efectuate în deceniile trecute, tot în cadrul instituţiei, coordonate de prof. dr. Gheorghe Deaconu, cu participarea folcloriştilor locali şi cu aportul unor cercetători de la IEF Bucureşti, cercetări valorificate în spectacolul Ansamblului folcloric „Hora” al CC Muereasca. Sub îndrumarea prof. dr. Gh. Deaconu şi cu sprijinul prof. Gheorghe Tomescu din localitate, aceste cercetări au continuat, prin observaţie participativă, fiind implicaţi și studenți de la Facultatea de Litere a Univ. din Pitești. În cursul acestor noi investigaţii, s-a realizat un dialog profitabil cu vechii juni, aleşi cu multe decenii în urmă, acum buni cunoscători ai obiceiului (precum Mircea Cucu, junele anului 1945), dar și cu cei mai recenți, tineri protagonişti ai datinii. S-a realizat, astfel, o documentare prealabilă, iar în continuare s-a participat la derularea ceremonialului, filmat de echipa CJCPCT Vâlcea pentru baza de date şi imagini a instituţiei.
Vâlcea (2004) – spațiu al memoriei culturale și al creativității valorizatoare
Scris de VLBiblioteca- 6 ianuarie, Muereasca: “Alegerea de june”.
- 7 ianuarie, Boișoara: „Iordănitul Ionilor”.
- 28 ianuarie, Băbeni: Dialoguri poetice „De la «Poemele transhumanței», Dragoș Vrânceanu, la «Prăpastia dintre timpurile verbului» de Ioan Dragoș”.
- 20 februarie, Episcopia Râmnicului: Expoziţia „Arta – fereastră a sufletului”.
- 25-29 februarie, Budapesta, Institutul Cultural Român: „Valori reprezentative ale artei populare vâlcene” la Budapesta.
- 4 martie, Râmnicu-Vâlcea: Expoziția „Culoare și candoare”.
- 6 martie, Râmnicu-Vâlcea: „Gabriel Medvedov”, expoziție retrospectivă.
- 26-30 martie, Episcopia Râmnicului: Salonul național al cărții de etnologie, ediția a V-a.
- 1 aprilie, Episcopia Râmnicului: „De Paște” – expoziție de icoane și lansare de carte: Gelu Stratulat, „Iubi-Te-voi, Doamne”, culegere de creație corală liturgică.
- 26-30 mai, ROMEXPO București: Târgul Național de Turism.
- 23 aprilie, Drăgășani: Concursul național de proză scurtă Gib Mihăescu – ediția a VI-a. 110 ani de la nașterea prozatorului.
- 21-23 mai, Tetoiu, Râmnicu-Vâlcea: Festivalul de dramaturgie „Goana după fluturi”.
- 29-30 mai, București: „Pridvor vâlcean” – Zilele culturii vâlcene în Capitală.
- 1-2 iulie, Suceava: 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.: „Putna-500” – delegație culturală a Vâlcii, cu grupul „Rapsozii Oltului”.
- 16-23 iulie, Boişoara: Tabăra de etnologie.
Apariții editoriale în domeniile gestionate de DJCCPCN: cultură populară, creație literară, animație culturală
Scris de VLBiblioteca
Laboratorul Boișoara. Lucrare realizată de un colectiv coordonat de prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu. Postfață de prof. dr. Gheorghe Deaconu. Lucrare apărută sub patronajul Catedrei de etnologie șI folclor a Facultății de Litere – Univ. București, cu sprijinul DJCCPCN Vâlcea și al CJCVTCP Vâlcea, în cadrul Proiectului CNCŞÎS și al Programului “Țara Loviștei – zonă etnoculturală de interes național”, finanțat de MCC. Redactori: NarcisaȘtiucă, Gh. Deaconu. Editura Patrimoniu / CJCVCTP Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 2003. Volumul, prefațat de prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu (Laboratorul Boişoara) și postfațat de prof. dr. Gheodrghe Deaconu (Ăcoala Loviștei), cuprinde studii și alte contribuții științifice grupate în două secțiuni (Colindatul, Narațiunea), semnate de cadre didactice, licenţiaţi, masteranzi şi studenţi ai Facultății de Litere.
Ioan St. Lazăr – 60 de ani de viață și 35 de ani dăruiți culturii vâlcene
Scris de VLBiblioteca
DJCCPCN Vâlcea şi CJCVTCP Vâlcea au marcat dublul prag aniversar al prof. dr. Ioan St. Lazăr – 60 de ani de viaţă şi 35 de ani dăruiţi culturii vâlcene – prin două gesturi editoriale: Vâlcea al fresco şi Călătorie de recunoaştere, ambele apărute în anul 2003.
Vâlcea al fresco. Prefaţă de Ion Predescu. Editor: DJCCPCN Vâlcea. Biblioteca Programului cultural „Vâlcea în spaţiul spiritual naţional” (5). Fondator şi coordonator: Gheorghe Deaconu. Coperta: Ligia Rizea, Mihai Onea. Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea,2003. Textul conferinţei pe care autorul a susţinut-o, la invitaţia editorului, în septembrie 2003, marcând împlinirea a 35 de ani de la stabilirea în Râmnicu-Vâlcea, în beneficiul culturii vâlcene. Spaţiu spiritual pe care, acum, încearcă să-l „zugrăvească”: „Vâlcea e sacră prin locurile ei de cult, prin viaţa monahală tradiţională, bogată în spiritualitate şi cultură, prin tezaurul de fresce şi icoane, de odoare bisericeşti şi cărţi tipărite aici, prin expresia iubirii de Dumnezeu, de neam şi de ţară a diortositorilor vieţii ei creştine. Încât apare firească întrebarea: oare în câte fresce s-ar putea ilustra valorile spirituale şi cultural-artistice ale Vâlcii tradiţionale ?”
