Valcea (501)
Concert extraordinar: “Dalila – un nume în Europa” (Râmnicu-Vâlcea 1997)
Scris de VLBibliotecaFilarmonica de Stat “Ion Dumitrescu” și CJCVTCP Vâlcea au organizat, în seara de 10 decembrie 1997, în Sala “Lahovari” a Filarmonicii, concertul extraordinar 
“Dalila – un nume în Europa”, prezentat de Marioara Murărescu (TVR). Programul concertului a fost structurat în două părți: în prima parte – muzică populară românească; acompaniament: Orchestra de muzică populară a Filarmonicii, dirijată de Ilie Fieraru; în partea a doua – muzică clasică: lucrări de: A. Corelli, J. S. Bach, B. Marcello, A. Vivaldi; acompaniament: Orchestra de muzică de cameră a Filarmonicii. Din prestigioasa „carte de vizită”, pe plan naţional şi internaţional, a Dalilei, transcriem selectiv: debut, la 5 ani, la TVR; la 10 ani, minidisc „Electrecord”, cu orchestra George Vancu; laureată a Festivalului ţărilor dunărene (Novisad, 1984); înregistrarea „Primăverii” de Vivaldi, cu Orchestra Simfonică Radio (1988); participarea la „Grand Prix”, pentru Austria, Elveţia, Germania (1991), compoziţia „Pannonia” fiind singura piesă selecţionată din cele 900 de lucrări înscrise la concurs; discul „Pannonia”, editat de firma germano-austriacă Bellaphon (1991); albumul muzical „Magic Panflute”, realizat cu acompaniamentul unor membri ai Orchestrei Filarmonice din Viena, cu lucrări de Mozart, Ceaikovski şi alţi compozitori, editat tot de Bellaphon (1991); CD „Dalila L’Alouette” (Paris, 1992); membru al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică (SACEM, Paris, 1992); CD „Dalila – Der Klang in meinem Herzen” (Viena, Bellaphon, 1992); CD „Dalila – Le prodige de la Flûte de Pan”, cu acompaniamentul chitaristului de renume mondial Pedro Ibanez (Paris, Planett, 1994); reprezentarea Germaniei la Eurovision, în duet cu solista vocală Angela Wiedl – locul III (Hamburg, 1996); CD „Dalila Cernătescu – Pan Classics”, sub egida firmei americane BMG (1996); CD „Echos – Angela Wiedl & Dalila Cernătescu”, editat de BMG & Jupiter Records (München, 1996); emisiuni de radio şi televiziune în Austria, Canada, Elveţia, Franţa, Germania (1990-1997).
Colocviul “Cântecele Oltului – Tradiții și perspective” (Călimăneşti, 4-5 decembrie 1997)
Scris de VLBiblioteca
În pregătirea celei de a XXX-a ediţii a Festivalului de folclor “Cântecele Oltului” (1998), CJCVTCP Vâlcea a organizat un colocviu pe tema “Cântecele Oltului – tradiţii şi perspective” (Călimăneşti, 4-5 decembrie 1997), care şi-a propus să facă o evaluare a experienţei accumulate în organizarea şi desfăşurarea festivalului şi să contureze o perspectivă pentru ediţiile următoare, pentru viitorul acestui program cultural. Participanţii la colocviu au dezbătut materialele elaborate de organizatori: referat privind evaluarea festivalului; rezultatele sondajului de opinie privitor la audienţa festivalului, interpretate de soc. Ligia Elena Rizea, consilier, IJC Vâlcea; concluziile sondajului privind receptarea festivalului în rândul specialiştilor, partenerilor de organizare şi realizatorilor de spectacole pe scena festivalului; proiectul celei de a XXX-a ediţii a festivalului (regulament de organizare, program de desfăşurare). Invitat special: prof. Nicolae Nistor, unul dintre îndrumătorii şi promotorii festivalului (foto sus). Participanţi (foto jos): reprezentanţi ai centrelor de conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare din judeţele de pe Olt, între care Constantin Catrina şi Ioan Pumnea, braşovenii implicaţi în întemeierea festivalului (1969 ←); conducători de ansambluri folclorice; specialişti din Capitală şi din ţară (folclorişti, dirijori, coregrafi), membri ai juriului festivalului; ziarişti, redactori de radio şi televiziune din Capitală, din zonă şi din Vâlcea; reprezentanţi ai autorităţilor locale, membri ai “echipei” de organizare a festivalului. Programul Colocviului a cuprins: o reuniune preliminară (vizitarea expoziţiei documentare, vizionarea secvenţelor de film din cronica festivalului şi consultarea materiaslelor pregătitoare); reuniunea propriu-zisă: alocuţiuni rostite de Sanda Augustina Constantinescu, consilier-şef al IJC Vâlcea, şi Tudor Neamţu, primarul oraşului Călimăneşti, referatul “Cântecele Oltului – întemeiere, devenire, perspectivă”, prezentat de Gheorghe Deaconu, directorul CJCVTCP.
Omagiu profesorului Mihai Pop – 90 de ani de viață (București, 14 noiembrie 1997)
Scris de VLBiblioteca
La manifestarea aniversară, organizată de Academia Română, Universitatea din București și Ministerul Culturii și realizată de Catedra de etnologie și folclor a Facultății de Litere, Vâlcea – spaţiu etnocultural privilegiat al etnologului – a fost reprezentată de Gheorghe Deaconu și Ioan St. Lazăr, care au prezentat cartea editată de instituție cu acest prilej și realizată de cei doi “elevi” ai Profesorului:Școala Mihai Pop. Volum dedicat Profesorului Mihai Pop la cea de-a 90-a aniversare. Ediție îngrijită de Gheorghe Deaconu și Ioan St. Lazăr. Volum apărut cu generosul sprijin al Episcopiei Râmnicului. Râmnicu-Vâlcea, CJCVTCP Vâlcea, 1997. Volum omagial, prefațat printr-un Argument semnat de Gheorghe Deaconu și Ioan St. Lazăr, este structurat în următoarele capitole: Mihai Pop – creator de școală în folcloristică românească; Text și context – pagini din opera lui Mihai Pop; Dialog cu profesorul Mihai Pop. Comentarii, interviuri;Știința în acțiune; Documentar. Imaginea de pe copertă (foto dreapta) îl înfăţişează pe Profesor în holul Facultăţii de Litere din Bucureşti, lângă bustul lui Ovid Densusianu, unul dintre magiştrii săi. Studiile și celelalte contribuții științifice sunt semnate, alături de protagonistul volumului, de: Nicolae Constantinescu, Gheorghe Deaconu, Al. Dobre, Grațian Jucan, Vasile Latiș, Ioan St. Lazăr, Doru Moțoc, Dumitru Pop. În textul introductiv, cei doi discipoli ai Profesorului îşi argumentează demersul: “Departe de noi gândul de a «confisca» aici, la Vâlcea, personalitatea profesorului Mihai Pop, care aparţine întregii ţări. Dimpotrivă, dorim să deschidem iniţiativa noastră către ţară, dorim să facem din proiectul nostru un atelier de creativitate ştiinţifică şi culturală peste tot unde «Şcoala Mihai Pop» a rodit, dorim să venim în întâmpinarea tuturor «elevilor», discipolilor şi colaboratorilor Profesorului… «Şcoala Mihai Pop», la temelia căreia stau cele mai valoraose tradiţii ale folcloristicii româneşti din acest veac, îşi deschide porţile: Domnul Profesor ne dă teme de studiu pentru secolul XXI.” (Gheorghe DEACONU şi Ioan St. LAZĂR, Argument, p. 6-7). Iniţiativa “elevilor” vâlceni a fost de bun augur: sintagma «Şcoala Mihai Pop» a devenit un reper fundamental al etnologiei româneşti contemporane.
Gheorghița Măleanu, Cămașa românească. Versuri. Antologie îngrijită de Gheorghe Deaconu. Cuvânt înainte de Ioan St. Lazăr. Redactor: Gheorghe Deaconu. Coperta: Maria Gaghel. Râmnicu-Vâlcea, CJCVTCP Vâlcea, 1997. Antologie din creația poetică a Gheorghiței Măleanu, cu o prefață de Ioan St. Lazăr (Gheorghița Măleanu – o nestemată din izvorul sufletului românesc) și o postfață de Gheorghe Deaconu (Există o elită a lumii țărănești. Gheorghița Măleanu îi aparține). Poeziile sunt grupate în cicluri tematice: Otăsău, izvor de munte; Să ne cinstim țăranii!; Ursitoare, ursitoare; Hora vieții; Inimioară, inimioară; Dă-mi doamne, lacrimi să plâng !; Timpul poeziei. Volumul include Însemnări din caietul de versuri. Mărturie de editor: “… Mă bucur că prezentul volum este prefaţat (şi recomandat!) de profesorul Ioan St. Lazăr, poetul şi etnologul deopotrivă, cel dintâi care a intuit, a cultivat şi a stimulat în neştiuta dar înzestrata ţărancă din Bărbăteşti, virtuţile unei personalităţi artistice exemplare, contribuind în mod hotărâtor la împlinirea şi consacrarea lor. Autoarea a ţinut ca numele noastre să fie asociate pe fila acestei cărţi, socotindu-ne autorii «miracolului» prin care ea a ajuns să vadă «marea cea mare» a lumii… Noi nu credem că am fost «uneltele» acestui destin miraculous, ci doar că ne-am făcut datoria de oameni ai culturii populare.” (Gheorghe DEACONU, postfaţa volumului, p. 143).
Centenar “Gheorghe Bobei” (Bărbătești, 2 noiembrie 1997)
Scris de VLBibliotecaManifestare comemorativă prilejuită de împlinirea unui veac de la nașterea rapsodului, poetului, folcloristului, dirijorului și animatorului cultural al Bărbăteștilor, organizată de CJCVTCP, CC “Gheorghe Bobei”, Parohia șiȘcoala Bărbătești. În program: slujba de pomenire, moment de reculegere la mormântul lui “Neica Bobei”, expoziție documentară, evocări, comunicări, recitaluri poetice și muzicale, momente foclorice. Au evocat viața și activitatea cărturarului și animatorului cultural: Dumitru Tița, Nicolae Năstoiu, Elena Paraschivoiu, Maria Boboacă, Iordan Constantinescu și Ilie Angelescu, reprezentantul familiei. Au susținut comunicări despre opera și personalitatea cărturarului: Gheorghe Deaconu, Ioan St. Lazăr, Costea Marinoiu, Dumitru Mitrana, Ion Predescu, Ion Soare. Au reînviat memoria şi charisma rapsodului: Ilie Zugrăvescu, Ion Lupu, Dumitru Miuță, Mioara Raica, Maria Militaru, Marian Lupu, Constantin Sprâncenatu.
Colocviile Centrului Național al Creației Populare (ediţia a IV-a, Râmnicu-Vâlcea și Prundeni, 24-26 octombrie 1997)
Scris de VLBiblioteca
Program inițiat și coordonat de CNCVTCP (director: Victor Parhon). Tema ediției: “Confiscarea ideologică a folclorului”. Partener de organizare: CJCVTCP Vâlcea (director: Gheorghe Deaconu). Sponsor local: SC Prundvilchim (manager: Ion Horia Horăscu). Participanți (selectiv): Iuliana Băncescu, Pamfil Bilțiu, Marcela Bratiloveanu-Popilian, Nicoleta Coatu, Nicolae Constantinescu (foto stânga), Ioana Fruntelată, Ioan St. Lazăr, Marin Marian, Corina Mihăescu, Ion Moanță, Constantin Mohanu, Ilie Moise, Nicolae Panea, Adriana Rujan, NarcisaȘtiucă, Nora Vasilescu. În program (în afara suitei de comunicări și dezbateri): spectacol la CC Zăvideni-Prundeni, prezentat de ansamblurile folclorice: “Miorița” – Vaideeni și “Floricica” – Mihăești, rapsodul Ilie Zugrăvescu, interpreţii de muzică populară Ion Lupu șI Constantin Ceaușu.
Filofteia Lăcătușu- spectacol extraordinar „Fagule cu frunza deasă”
(Berbești, 15 august 1997)
Pentru a marca împlinirea, în 1997, a 50 de ani de la nașterea interpretei Filofteia Lăcătușu și a 20 de ani de la prematura ei dispariție, în tragicul cutremur din 1997, CJCVTCP Vâlcea și Filarmonica „Ion Dumitrescu”, cu sprijinul material și organizatoric al Clubului Minier Berbești, au realizat spectacolul „Fagule cu frunza deasă”. Spectacolul a dobândit o strălucire deosebită prin recitalul extraordinar al Mariei Ciobanu. Alături de „Maria de la Roșiile”, au evoluat: Mariana Ionescu, Nineta Popa, Mioara Raica, Ion Lupu, Dumitru Miuță, Dumitru Margine, Constantin Sprâncenatu, precum și rapsodul popular Ilie Zugrăvescu. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra de muzică populară a Filarmonicii „Ion Dumitrescu”, sub bagheta lui Ilie Fieraru.Și-a dat concursul Ansamblul folcloric „Filofteia Lăcătușu” al Clubului Minier Berbești.
Maria Ciobanu – concertul extraordinar „Marie, Marie, glas de ciocârlie”
(Râmnicu-Vâlcea, 25 septembrie 1997)
Cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Maria Ciobanu a fost sărbătorită la Râmnicu-Vâlcea. În acest periplu aniversar, Maria Ciobanu a fost însoțită de Marioara Murărescu, realizatoarea emisiunii „Tezaur folcloric” de la TVR (foto dreapta) Concertul extraordinar „Marie,
Marie, glas de ciocârlie” a avut loc în Sala „Lahovari”, în organizarea CJCVTCP Vâlcea și a Filarmonicii „Ion Dumitrescu”. Alături de sărbătorită, au evoluat soliștii vocali Nineta Popa, Maria Cârstea, Mioara Raica, Dumitru Margine, Ion Lupu, Dumitru Miuță, Constantin Sprâncenatu, rapsodul Ilie Zugrăvescu, lăutarul Mihai Preda, precum și instrumentiștii Gheorghe Voinic și Gheorghe Iordache. A acompaniat Orchestra de muzică populară a Filarmonicii, dirijată de Ilie Fieraru. Programul a fost prezentat de Marioara Murărescu și Gheorghe Deaconu.
Memorialul Constantin Popian – 115 ani de la nașterea ctitorului teatrului vâlcean (Râmnicu-Vâlcea și Costești, 9-10 august 1997)
Scris de VLBiblioteca
Program de acţiuni comemorative, inițiat de CJCVTCP și derulat în perioada 28 ianuarie – 9 august 1997, sub coordonarea unui colectiv format din Dinu Popian, Doru Moțoc, Gheorghe Deaconu, Ioan St. Lazăr, Ilie Zugravescu, Dorel Martinescu, Doru Popian, Bogdan Florian Popian, Nicolae Ciobanu. Manifestările finale ale acestui program s-au desfășurat la Râmnicu-Vâlcea (9 august) și Costești (10 august) – cele două localități între care Constantin Popian și-a “împărțit” activitatea de animator cultural şi om de teatru. La Râmnic, după slujba de pomenire de la Cimitirul “Sf. Ioan”, Muzeul de Artă a găzduit o reuniune comemorativă, în cadrul unei expoziții documentare, având ca moment de vârf lansarea cărții “Vraja scenei” de Dinu Popian, editată de CJCVTCP, urmată de simpozionul “Constantin Popian - fondator de școală culturală”, moderat de Gheorghe Deaconu, directorul CJCVTCP Vâlcea, şi prefaţat de Petre Bardaşu, directorul MJ Vâlcea. Comunicări, evocări şi mărturii de: Petre Darie, Tică Dumitrescu, Ioan St. Lazăr, Costea Marinoiu, Dumitru Mitrana, Ion Soare, George Voica. Programul primei zile a fost întregit de câteva secvenţe artistice din repertoriul şi creaţia dramatică a lui Constantin Popian, susţinute de rapsodul Ilie Zugrăvescu şi actori ai Teatrului “Anton Pann”. În final, s-au decernat: Premiul special “Constantin Popian” şi Premiul Fundaţiei “Constantin Popian”. La Costești, după vizitarea Casei “Constantin Popian” de la Bistrița, a avut loc, în aceași sală care a găzduit, în 1969, ultimele repetiții ale “Meșterului”, evocarea omului de teatru și a animatorului cultural (cu aportul discipolilor săi: Dumitru Martinescu şi Aurel Stoican), urmată de primul Festival de teatru “Constantin Popian”, coordonat de Bogdan Popian.
Medalion aniversar: Vasile Roman – promotor al tradițiilor și valorilor culturii vâlcene (Bujoreni, 8 iunie 1997)
Scris de VLBiblioteca 
Gheorghe Deaconu, directorul CJCVTCP Vâlcea, colaborator apropiat al profesorului Vasile Roman, preşedinte al CJCA / CJCES în perioada 1968 – 1979, a iniţiat şi organizat sărbătorirea managerului cultural, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Aniversarea a avut loc la Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, cea mai importantă ctitorie culturală a sărbătoritului. Au participat prieteni şi colaboratori ai profesorului, oameni din domeniul învăţământului şi culturii. Din „cartea de vizită” a sărbătoritului, inclusă în programul manifestării, reţinem principalele sale performanţe manageriale: promotor al conservării patrimoniului cultural, iniţiator şi coordonator al dezvoltării reţelei muzeistice din judeţ; iniţiator al acţiunii de restaurare a unor vechi monumente istorice şi de artă şi de realizare a altora noi, precum Statuia Mircea cel Bătrân şi Obeliscul 1848; autor al ideii realizării, la Bujoreni, a Muzeului Arhitecturii Vâlcene şi coordonator al procesului de organizare şi amenajare a acestui aşezământ muzeistic, inaugurat în 1974 (←); iniţiator şi susţinător al unor programe de dezvoltare şi afirmare a valorilor artistice: premiere ale Teatrului Popular şi ale Operetei CMC Râmnicu-Vâlcea, ale Operetei populare a C de C Călimăneşti; concerte corale cu piese în primă audiţie la TVR; turnee externe ale Teatrului Popular şi ale ansamblurilor folclorice; promotor al organizării şi consacrării unor manifestări culturale de amploare („Cântecele Oltului”, „Învârtita dorului”, „Hora costumelor”, „Brâul de aur”, „Cocoşul de Hurez”, „Tinere talente”); al constituirii unor societăţi şi asociaţii cu profil cultural, ştiinţific şi artistic (Societatea „Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu”, AFV, ACPV); al valorificării editoriale a patrimoniului tradiţional (Arta populară din Vâlcea); autor şi promotor al ideii că marşul revoluţionar „Deşteaptă-te române!” s-a cântat, pentru prima dată, în Parcul Zăvoi din Râmnicu-Vâlcea, la 29 iulie 1848.
Ilie Zugrăvescu, Lume, eu cânt pentru tine. Culegere de cântece populare, îngrijită de Marin Brînaru și Gheorghe Deaconu. Redactor: Gheorghe Deaconu. Transcrierea muzicală: Marin Brînaru. Cartografia: Sandu Şocu. Coperta: grafica, Mariana Sima; foto, Bogdan Boari. Transcrierea muzicală s-a realizat după înregistrările pe bandă magnetică, efectuate de Constantin Andrei și Octavian Dincă. Râmnicu-Vâlcea, CJCVTCP Vâlcea, 1996. Volumul, cuprinzând o selecție din colecția de folclor a lui Ilie Zugrăvescu, este structurat în trei părți: Studiu introductiv, semnat de îngrijitorii ediției – Marin Brînaru și Gheorghe Deaconu; Antologie (100 de piese de folclor literar-muzical); Documentar privind activitatea lui Ilie Zugrăvescu ca rapsod popular și animator cultural (repere biografice, palmares, repertoriu, surse). “Publicarea prezentei antologii de folclor muzical reprezintă un omagiu plin de respect şi admiraţie pe care realizatorii ei şi semnatarii studiului de faţă îl aduc învăţătorului octogenar Ilie Zugrăvescu, exprimând recunoaşterea şi preţuirea meritelor sale de neobosit animator al vieţii cultural-artistice din Vâlcea”. (Studiu introductiv, p. 16)
Ion Piloiu, Florile dalbe. Colinde din Țara Loviștei. Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Gheorghe Oprea. Redactor: Gheorghe Deaconu. Coperta: Mariana Sima. Transcrierea muzicală: Ion Piloiu. Cartografia: Cornel Vânătoru. Râmnicu-Vâlcea, CJCVTCP Vâlcea, 1996. Corpus literar-muzical al colindelor din Țara Loviștei, precedat de studiul Colindul în Țara Loviștei și de o notă a autorului. Volumul cuprinde 240 de piese folclorice, culese din 15 localitați: Boișoara, Bumbuiești, Bratovești, Câinenii Mari, Câinenii Mici, Ciunget, Clocotici, Găujani, Gruiu Lupului, Malaia, Mlăceni, Robești, Săliște, Titești, Voineasa. Culegerea este prevăzută cu: Indicele informatorilor, indice tematic, indice de repertoriu. Noul volum de folclor din Țara Loviștei a fost prezentat la Boișoara și Râmnicu-Vâlcea, în zilele de 9-11 martie. Manifestările, având ca moderator pe Gheorghe Deaconu, editorul cărții, au fost prefațate de Valerian Popa, primarul comunei Boișoara, respectiv Vasile Burdoază, directorulȘcolii Generale Nr. 1 Râmnicu-Vâlcea. Semnificațiile și valențele cărții au fost relevate de Ioan St. Lazăr, Nicolae Ciurea-Genuneni, Costea Marinoiu, Theodor Ionescu, Ion Soare, Petre Petria, Marin Bulugea, Bogdan Popian,Și-au dat concursul grupurile de colindători din Boișoara și Grupul coral alȘcolii Generale Nr. 1.
