Valcea (501)
Festivalul de folclor „Cântecele Oltului” – Prima ediție cu participare internațională (ediţia a X-a, Călimăneşti, Râmnicu-Vâlcea, 3-6 august 1978)
Scris de VLBiblioteca
Foto: Constanța Murăruș (Mihăești-Vâlcea)
Prin dimensiuni și implicații, această ediție a fost cea mai prestigioasă manifestare artistică de valorificare a folclorului în contemporaneitate, din Vâlcea și cu rezonznță în țară. Programul a fost conceput și realizat ca o sinteză a evoluției festivalului, de la inițierea lui, în 1969, de forurile cultural-artistice din județul Brașov și până la configurația lui actuală, cristalizată de organizatorii vâlceni. Festivalul și-a păstrat structura programatică și formula organizatorică, deschizând totodată perspective de viitor. S-au conturat cu pregnanță cele trei «linii de forță» ale festivalului : manifestare olimpică a folclorului românesc; laborator de valorificare creatorare a obiceiurilor și datinilor populare ; festival al unității spirituale și stilistice a creației populare de pe Valea Oltului. Consecvenți cu deschiderea operată în ultimile ediții, organizatorii, păstrând participarea tradițională a județelor de pe Olt (Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt), au invitat și ansambluri din alte zone folclorice ale țării (la această ediție, din județele Mureș și Suceava), realizându-se astfel un deziderat mai nou al festivalului – o imagine de ansamblu a folclorului românesc. În mod excepțional, dar vizând un obiectiv de perspectivă , la această ediție a evoluat și un ansamblu din străinătate – „Cittá di Agrigento” (Sicilia – Italia), prima participare internațională la „Cântecele Oltului”. Amploarea festivalului a sporit și prin cuprinderea, în programul de turneu, alături de stațiunile balneoclimaterice de pe Valea Oltului, a unor vetre folclorice din județ : Băbeni, Drăgășani, Horezu, Malaia, Vaideeni.
Colocviul de folclor contemporan (Boişoara şi Călimăneşti, 27 iulie-6 august 1978)
Scris de VLBiblioteca
Primul Colocviu de folclor contemporan – inițiativă a CJÎCPMAM Vâlcea – a fructificat, la nivelul sintezei, experiența acumulată în primul deceniu de activitate în cercetarea și valorificarea creației populare. Program cultural realizat sub patronajul prof. dr. docent Mihai Pop (foto, împreună cu pr. Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa, Ioan St. Lazăr, Iosif Herţea), cu sprijinul Institutului de Etnografie și Folclor, C o l o c v i u l s-a constituit într-un for științific al problematicii de cercetare, îdrumare și valorificare a creației populare, menit să contribuie la optimizarea muncii cadrelor care cercetează folclorul în contemporaneitate. Având drept generic “Dinamica folclorului contemporan”, Colocviul s-a desfășurat în două etape: curs și cercetare de teren, la Boișoara, în Țara Loviștei; sesiune de comunicări, atelier metodic și laborator de scenă, la Călimănești, această activitate fiind cuplată cu cel de al X-lea Festival de folclor “Cântecele Oltului”. La colocviu au participat cercetători științifici, universitari, folcloriști și etnografi, cadre din mișcarea artistică de amatori alți metodiști din țară și din Vâlcea. Printre personalitățile științifice și culturale care au onorat lucrările colocviului s-au aflat, alături de Mihai Pop: profesorii universitari Dumitru Pop (Univ. din Cluj), Dumitru Chiriac (Univ. din Iași), Vasile Dinu (Cons. “Ciprian Porumbescu” din București), Gheorghe Dumitrescu-Bistrița, cercetătorii științifici Irina Maria Nicolau și Iosif Herțea, muzicologul Eugen Gal, folcloriștii Ion Nijloveanu, Dan Ravaru și Isidor Râpă, iar dintre vâlceni : I. I. Alexandrescu, Marin Brînaru, Ioan St.Lazăr, Costea Marionoiu, Ion Piloiu.
Dumitru Păunescu, Folclor din Bunești. Studiu introductiv de D. Păunescu și I. St. Lazăr. Colecția „Vetre vâlcene” publicată sub îngrijirea AFV. Redactor responsabil I. St. Lazăr. Coperta: Maria Crișan. Fotografii: D. Păunescu și Constantin Crețu, CJCES, CJÎCPMAM Vâlcea, 1978. Monografia etnografică și folclorică a comunei Bunești, cuprinzând două părți: studiu introductiv și antologie de folclor. Studiul introductiv se constituie din patru capitole: Cadrul social-istoric; Arta populară tradițională; Viața folclorică tradițională; Creația populară actuală. Antologia grupează cele 75 de piese de folclor literar în două categorii: Folclor ceremonial; Folclor neceremonial.
130 de ani de mișcare corală la Râmnicu –Vâlcea (Râmnicu-Vâlcea, 30 iunie 1978)
Scris de VLBibliotecaManifestare prilejuită de împlinirea a 130 de ani de la atestarea primului cor la Râmnicu-Vâlcea, moment de istorie culturală integrat Revoluției din 1848, conform cunoscutului document : « Într-acest pompos constituţiu, aflându-se şi dumnealui Anton Pann, profesor de muzichie, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o muzică vocală cu niște versuri preafrumoase puse pe un ton național plin de armonie și triumfal, cu care a atins entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor. » (Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al Districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul Trebilor din Lăuntru al Țării Românești, nr. 1184 din 30 iulie 1848, publicat în „Monitorul României”, nr. 1 din 26. VIII 1848).
Pentru a marca acest eveniment, Corul Sind. Învățământ din Râmnicu-Vâlcea, continuator al tradițiilor corale, a susținut un concert omagial din care n-a lipsit, bineînțeles, cântecul « Deșteaptă-te, române! », intonat, pentru prima dată într-un context public, oficial, în adunarea de depunere a jurământului pe constituţia revoluţionară, festivitate care a avut loc pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu-Vâlcea. Cu acest prilej, CCES a conferit insigna « Evidențiat în activitatea culturală de masă» unui număr de 35 de dirijori din județ, cinstind astfel cei 130 de ani de muzică corală la Râmnicu-Vâlcea. Toți merită înscriși aici, pentru că toți au contribuit la perpetuarea tradiției corale vâlcene în cea de a doua jumătate a secolului XX (nominalizați în ordinea din lista oficială) : Ion Ionescu-Basu, Nicolae Nicolaescu, Nicolae Manda, Ion Piloiu, Paul Dina, Marin Brînaru, Aurelian Ghivici, Narcisa Voiculescu, Lucreția Gioroc, Gabriel Chaborschi, Lucian Sitaru, Cornel Boștinescu, Eugen Sitaru, Gelu Stratulat, Dumitru Frumușelu, Paul Băiașu, Gheorghe Teodorescu, Gheorghe Zidăroiu, Miron Cernătescu, Ludmila Slabu, Nicolae Gh. Popescu, Alexandru Enăchescu, Gheorghe Gheorghe, Eugen Ciorăscu, Ion I. Alexandrescu, Cârstea Veronica, Ionela Dicu, Veronica Predescu, Valentin Negrea, Ilie Zugrăvescu, Ion Tănase, Virgil Blidaru, Ana Daneș, Ion Marinescu, Ștefan Petrescu. Aproape toți acești dirijori erau, în 1978, încă activi, conduceau, pregăteau și animau coruri, grupuri corale și alte formații muzicale, multe dintre acestea fiind colective reprezentative, cu performanţe pe plan naţional.
Sărbătoarea folclorică păstorească “Învârtita dorului” (ediţia a X-a, Vaideeni şi Râmnicu-Vâlcea, 24-25 iunie 1978)
Scris de VLBiblioteca
Tradiționala sărbătoare folclorică păstorească a ajuns la cea de a X-a ediție, demonstrând validitatea unei inițiative culturale “altoite” pe trunchiul viguros al tradiției populare. Pentru a marca acest eveniment, organizatorii – CJCES și CJÎCPMAM, în colaborare cu autoritățile comunei Vaideeni, au conceput și realizat un amplu și complex program de manifestări științifice, metodice și artistice: la Râmnicu-Vâlcea – “Alaiul folcloric al munților” și spectacolul de gală “Pastorala Carpaților”; la Vaideeni – expoziția documentară “Învârtita dorului - o nedeie contemporană” și expoziția de artă populară; simpozionul “Unitatea spirituală și stilistică a folclorului păstoresc”; colocviile metodice “De la nedeia tradițională la festivalul contemporan”și “Probleme ale valorificării artistice a folclorului păstoresc”; adunarea jubiliară a sărbătorii “Învârtita dorului”, incluzând “Orația” compusă și rostită de Vartolomei Todeci, iniţiator şi animator al sărbătorii; concertul reunit al fluierașilor; parada portului păstoresc; festivalul de folclor pe platoul “Fântâna dorului”. Au participat ansambluri și formații din județele Argeș (Corbi), Brașov (Șinca), Gorj (Polovragi), Hunedoara (Câmpu’ lui Neag), Sibiu (Jina, Sadu) și Vâlcea (Băbeni, Malaia, Mihăești, Racovița și Vaideeni). Manifestările științifice și metodice programate în cadrul festivalului au beneficiat de prezența unor personalități ale folcloristicii românești: prof. dr. docent Mihai Pop, Constantin Eretescu, Andrei Bucșan, precum și a folcloriștilor din județele reprezentate. După 10 ediții, sărbătoarea “Învârtita dorului” a intrat în tradiția culturală și în conștiința publică, devenind, după inspirata expresie a profesorului Mihai Pop, “o nedeie modernă”.
Târgul ceramicii populare românești “Cocoșul de Hurez” (ediția a VIII-a, Horezu, 2-4 iunie 1978)
Scris de VLBiblioteca
O ediție care, prin amploarea participării și consistența programului, a contribuit la consolidarea și optimizarea târgului ca eveniment cultural. Programul a inclus: expoziția “Creatori populari contemporani” (Muzeul Măldărești); simpozionul “Locul ceramicii de Hurezu în contextul ceramicii populare românești”; dezbaterea metodică “Modalități de combatere a aspectelor de alterare a autenticității în ceramica populară actuală”. Cele două manifestări de specialitate au beneficiat de aportul unor reputați specialiști etnografi din Capitală: dr. Gheorghe Focșa, dr. Tancred Bănățeanu, director adjunct al MSAP, dr. Paul Petrescu, șef de secție la ICED, dr. Ion Vlăduțiu, cercetător științific la ICED, Silvia Zderciuc, șef de secție la MSAP. Au contribuit, de asemenea, numeroși cercetători etnografi de la MSAP, UCECOM, Centrul de Estetică al Min. Ind. Ușoare, MJ Ialomita, MJ Vâlcea. Prin ținuta științifică a comunicărilor și prin consistența dezbaterilor, cele două manifestări au imprimat târgului caracterul unui laborator științific și metodic. Standardul cultural al acestei ediții s-a datorat și faptului că târgul s-a desfășurat sub auspiciile CCES, bucurându-se de sprijinul Direcției Culturii de Masă (directorul adjunct Radu Constantinescu fiind prezent la eveniment, foto sus, împreună cu Paul Petrescu, Ion Vlăduţiu, Vasile Roman, Elena Stoica şi …. Preda, primarul oraşului Horezu), al ICED și al MSAP. Juriul concursului de ceramică s-a constituit și a funcționat la cel mai înalt nivel: președinte - Gheorghe Focșa; membri: dr. Tancred Bănățeanu, Herbert Hoffman, Cornel Mirescu, Stelian Ogrezeanu, Paul Petrescu, Georgeta Roșu, Vasile Savonea, Ion Vlăduțiu, Silvia Zderciuc și alții – o bună parte din elita etnografiei românești contemporane. Ediția 1978 a înregistrat și un record de audiență: s-a estimat că târgul a fost vizitat de cca. 10.000 persoane, inclusiv turiști români şi străini.
“Pridvor vâlcean” – Festivalul Creației Populare și al Artei Amatoare (prima ediție, Râmnicu-Vâlcea, 4-26 martie 1978)
Scris de VLBiblioteca
Eveniment cultural de amploare şi complexitate, prilejuit de împlinirea a 10 ani de la înființarea instituției și organizat sub egida CJCES, având drept scop evaluarea rezultatelor obținute în acest prim deceniu și conturarea perspectivelor dezvoltării artistice a județului. Așadar, un festival al valorilor. În acord cu acest obiectiv programatic, festivalul a fost structurat pe principalele coordonate ale instituției: îndrumarea metodică a mișcării artistice; cercetarea și valorificarea creației populare; stimularea și promovarea creației originale. În această viziune, programul a cuprins: expozția documentară “Zece ani de activitate artistică în Vâlcea” (foto pag. urm.); simpozionul “Coordonate ale dezvoltării artistice ale județului Vâlcea”; manifestare metodică în cadrul Studioului Artistului Amator, incluzând o dezbatere metodică și un spectacol artistic demonstrativ; expoziția creatorilor populari; Șezătoare folclorică în cadrul Laboratorului de Creație Populară; sesiunea comună a AFV și ACPV, având ca temă: “Creația vâlceană în satul vâlcean contemporan”; spectacolul folcloric “Antologia turneelor peste hotare”; expoziția artiștilor plastici vâlceni; colocviul “Personalitatea artistică a Vâlcii”; Șezătoare artistică în cadrul Salonului Creatorilor Vâlceni; consfătuirea creatorilor de artă, cu tema “Creatorii vâlceni și realitatea contemporană”; spectacolul de gală a festivalului.
Invitaţi de elită la “Pridvor vâlcean”: Al. I. Amzulescu, Paul Petrescu, Elena Secoşan, “acompaniaţi” de gazde: Elena Stoica, Gheorghe Deaconu, Ioan St.Lazăr .
Vâlcea (1978) – Primul Colocviu de Folclor Contemporan “Cântecele Oltului” – prima ediție cu participare internațională
Scris de VLBiblioteca- 19 februarie, Râmnicu-Vâlcea: Manifestare artistică a Salonului Creatorilor Vâlceni.
- 21-26 februarie, Buzău: participarea Teatrului Popular la “Zilele dramaturgiei românești”.
- 28 februarie, Râmnicu-Vâlcea: Reuniunea aniversară a Consiliului artistic.
- 1 martie, Râmnicu-Vâlcea: “Gala Mărțișorului”.
- 4-26 martie, Râmnicu-Vâlcea și Călimănești: „Pridvor vâlcean” – Festivalul creaţiei populare și al artei de amatori. Prima sărbătorire a instituției (10 ani).
- 13-16 aprilie, Pitești: Corul din Lădești la Festivalul coral „D. G. Kiriac” – ediția a V-a.
- 20-23 aprilie, Râmnicu-Vâlcea: Concursul și festivalul „Vâlcea artistică” – ediția a IV-a.
- 22-23 aprilie, Pietrari: Concursul creatoarelor populare „Hora costumelor”. În context: manifestarea etnofolclorică a Laboratorului de Creație Populară „Rapsodia”.
- 14 mai, Râmnicu-Vâlcea: Manifestarea metodică a Studioului Artistului Amator.
- 25 mai, Olănești: Manifestarea artistică a Salonului Creatorilor Vâlceni.
- 23-29 mai, Drăgășani: „Zilele culturii drăgășenene”.
- 27-28 mai, Păușești-Otăsău: Concursul tinerilor meşteri populari „Mâini de aur” – ediția a III-a. În context: manifestarea Laboratorului de Creație Populară „Rapsodia”.
- 28 mai, Călimănești: Festivalul absolvenților Școlii Populare de Artă – ediția a V-a, finala. În context: manifestarea metodică a Studioului Artistului Amator ”Școala scenei”.
Festivalul artistic „Gheorghe Bobei”- Manifestare etnofolclorică a Laboratorului de Creație Populară ,,Rapsodia” (Bărbătești, 26-27 decembrie 1977)
Scris de VLBiblioteca
Foto: poetul popular Ion Luca-Mârșologu (Vaideeni)
Comuna Bărbătești a găzduit, în zilele de 26-27 decembrie 1977, cea de a II-a ediție a Festivalului artistic „Gheorghe Bobei”, dedicat regretatului cărturar şi animator al acestei vetre etnoculturale. În context: a doua manifestare din prima stagiune a Laboratorului de Creație Populară „Rapsodia”. Programul festivalului a inclus simpozionul „Contribuția lui Gheorghe Bobei la dezvoltarea mișcării folclorice din Vâlcea”. La lucrările simpozionului, coordonate de Gheorghe Deaconu, au participat: Ion I. Alexandrescu, Costea Marinoiu, Dumitru Tița, Ion Predescu, alți membri ai AFV. Manifestarea etnofolclorică a Laboratorului „Rapsodia” a cuprins: o reuniune științifică, avându-l ca protagonist pe folcloristul Iulian Nicolaescu; o dezbatere metodică pe tema „Metodologia transmiterii meșteșugurilor artistice”, axată pe lecția deschisă a clasei de artă populară a meșterului cojocar Constantin Bănacu, profesor al ŞPA Râmnicu-Vâlcea (foto2); un atelier de creație în care au evoluat meșterii populari: țesătoarea Ioana Leancu, cojocarul Constantin Negoescu (ambii din Bărbătești) și ceramista Aurelia Ogrezeanu (Horezu).
Dragoș Vrânceanu – omagiu în postumitate (Râmnicu-Vâlcea, Băbeni și Vaideeni, toamna 1977)
Scris de VLBiblioteca
Foto (de la stânga: Ioan St. Lazăr, Ilie Purcaru, George Ţărnea, Lucian Avramescu, Felix Sima, Ioan Barbu)
„Decada cărții românești” – suită de manifestări organizate de BJ Vâlcea, CJÎCPMAM și CL Vâlcea – s-a deschis, la Râmnicu Vâlcea, printr-o acțiune comemorativă dedicată lui Dragoș Vrânceanu: expoziția de carte ”Omagiu scriitorului Dragoș Vrânceanu” și reuniunea Cercului literar „Casa de sub pădure” (foto1, de la stânga: Ioan St. Lazăr, Ilie Purcaru, George Ţărnea, Lucian Avramescu, Felix Sima, Ioan Barbu). Cu acest prilej, s-a hotărât ca gruparea literară să poarte numele „Dragoș Vrânceanu”, în calitatea de președinte fiind ales Paul Anghel. În context, scriitorul și-a lansat volumul „Scrisoare de la Rahova” (foto2, împreună cu Florica Vrânceanu şi Vasile Roman).
