Prima ediție a „Zilelor Culturii Populare Vâlcene la Muzeul Astra” constituie o promovare a valorilor culturii vâlcene, în spațiul generos, oferit de Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra”, în dialogul patrimoniului tezaurizat cu patrimoniul viu. Programat în două zile, proiectul a cuprins: expoziția de prezentare și desfacere, cu demonstrații, a 45 de meșteri populari vâlceni, grupați pe meşteşuguri: olari, țestoare, cusătoare, sculptori în lemn, constructori de instrumente populare, confecționeri de podoabe, pictori de icoane pe lemn și sticlă. Expoziția cu demonstrații și desfacere de produse a fost deschisă pe durata celor două zile (8-9 iulie), iar spectacolele folclorice au fost programate în dupa-amiaza zilei de duminică, în scena în aer liber de pe lacul din Dumbrava Sibiului. Prima ediție a avut, în programul de duminică, și o slujbă religioasă. Cu sprijinul PC arhimandrit dr. Vartolomeu Androni, starețul Mănăstirii Cozia și exarh al Episcopiei Râmnicului, un sobor de monahi și un ierodiacon au susținut Sfânta Liturghie, desfășurată în curtea bisericii, în decorul mirific al Dumbravei, cu o mare prezenţă de mireni din Sibiu.

 Beneficiind de sprijinul CJ Vâlcea, al MJ Vâlcea, al BJ „Antim Ivireanul” şi având drept partener Clubul Umoriștilor Vâlceni, prima ediție a fost o reușită. Juriul festivalului a fost condus de George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor Vâlceni; Nicolae Dragoș, scriitor, membru al USR; Valerian Lică, redactor/șef, revista “Epigrama”; Nichi Ursei, președintele Clubului Umoriștilor Vâlceni; Bogdan Popian Florian, referent al CJCPCT Vâlcea. Programul a fost divers și s-a desfășurat în spațiul Casei Memoriale „Anton Pann”: expoziția de caricaturi a autorilor: Gabriel Bratu, Craiova și Cornel Chioreanu, Râmnicu- Vâlcea; recital muzical Ion Lupu (cântece de Anton Pann); moment umoristic: „Iubirea, bat-o vina!” – versuri Anton Pann, interpretate de Trupa „Arlechin” a C de C „Dragoș Vrânceanu” Băbeni; turnir epigramatic susținut de membrii Clubului Umoriștilor Vâlceni în dialog cu invitații festivalului. A doua zi (11 noiembrie), la BJ „Antim Ivireanul” Vâlcea, s-a lansat volumul Fabule între două veacuri a poetului Nicolae Dragoș prezentarea fiind făcută de scriitorul Ion Soare. A urmat festivitatea de premiere a laureaților.

Festivalul are drept obiectiv inițierea copiilor și a tinerilor în arta interpretării, cât și educarea acestora ca spectatori într-un județ care are două teatre profesioniste. Susținerea a fost majoră prin implicarea dramaturgului Doru Moțoc, atât ca membru al juriului primelor ediții, cât și în selectarea și scrierea unor texte adecvate vârstei. Ediția a V-a s-a finalizat în Parcul „Zăvoi”, având ca membri în juriu pe: Mădălina Floroaica, actor al Teatrului Municipal „Ariel”; prof. Elena Stoica, director al CJCPCT; prof. Liliana Popian, Liceul „Matei Basarab”; Carmen Zgripcea, inspector cu probleme de cultură la Primăria Râmnicu-Vâlcea; Raluca Constantin, elev al Liceului „George Țărnea” Băbeni. Coordonatorul proiectului: Bogdan Popian, referent la CJCPCT. Premiile au fost atribuite formaţiilor din grădinițele municipiului Râmnicu-Vâlcea, care au prezentat piese de teatru, scenete, pantomimă, recitări, scenarii după povești.

Valea Cernișoarei este un adevărat tezaur de înțelepciune și spiritualitate românească.

S-au păstrat în zona văii Cernișoarei, mai ales de către cetățenii bătrâni, unele elemente legate de folclorul cernișorean, în special cel legat de descântece care fac obiecul acestei anexe.

            Nu ştiu dacă este vreo urmă de adevăr în aceste credințe sau dacă descântecele dau, într-adevăr, rezultate. Cu toate acestea, se practică şi azi.

            În comună sunt cunoscute mai ales practici vrăjitoreşti ca legarea bărbatului, făcutul de urât, de ulcică, de beţie, făcut pentru luat sporul.

Pentru deochi e de ajuns ca cineva să fie invidios sau mânios pe tine. Nu este întotdeauna prea bine nici dacă eşti admirat de cineva. De aceea, există obiceiul de a-i cere persoanei care ne face complimente să ne "scuipe de deochi". Asta dacă nu purtăm o haină sau un obiect de culoare roşie, care ne-ar proteja de farmece. În credinţa populară cernișoreană, și nu numai, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, este atribuită vieţii.

Chiar şi în zilele noastre, lumea din Cernișoara mai crede încă în deochi şi se teme de el. Ca să-i ferească de deochi, părinţii leagă o fundă roşie sau o sforicică la mâna bebeluşilor. Asta deoarece un copil mic atrage multe priviri admirative şi acest lucru i-ar putea purta ghinion micuţului. Descântecul se spune suflându-se asupra celui deochiat de trei ori.