Istorie Locala

Valcea (501)

stilÎn continuarea volumului-album Ceramica de Hurez (2005 ←), etnografa Corina Mihăescu a elaborat şi publicat, tot sub patronajul Fundaţiei Naţionale „Nişte Ţărani”, lucrarea Stilul Vicşoreanu (Editura Contrast, Bucureşti, 2008) – cea dintâi exegeză (bogat ilustrată) asupra operei şi personalităţii marelui artist al Horezului, despre care scriitorul Dinu SĂRARU afirmă pe frontispiciul acestui monument editorial: „Dramatismul, virtutea desenului, poezia culorii îl aşază pe Victor Vicşoreanu, în lumea ceramiştilor români, la înălţimea la care se află Ciucurencu în lumea picturii.”

        hora1    Programul a avut cuprinsul consacrat prin tradiţie: participarea la slujba religioasă a Floriilor; parada portului popular vâlcean; vizitarea târgului de artă populară autentică din spațiul delimitat al CC Pietrari; deschiderea festivă a evenimentului. Au participat: dr.ing.Ion Cîlea, președintele CJ Vâlcea, senatorul Dorel Jurcan, deputatul Aurel Vlădoiu și Nicolae Moraru, primarul comunei (foto jos). Cu acest prilej, au fost evocare personalităţi implicate în proiect, care au trecut în lumea drepților: profesorul Nicolae Popescu-Rebus; fostul primar NicolaeȘoșoacă; creatoarele populare Olimpia Radu şi Eugenia Marinoiu. A contribuit la realizarea acestui moment prof. Constantin Merișescu, fostul director al CC Pietrari. În context a avut loc o dezbatere cu directorii așezămintelor de cultură pe tema: „Arta populară, ofertă pentru dezvoltarea turismului rural, sursă de câștig pentru locuitorii satelor”. Moderator: Amalia Boari, inspector de specialitate, CJCPCT Vâlcea. Au participat directori culturali din zonă, alături de Constantin Diaconu, directorul CC Pietrari. S-au oferit diplome și premii pentru câștigători și organizatori. Spectacolul Orchestrei „Rapsodia vâlceană” a rotunjit sărbătoarea „Hora costumelor”. hora2

laut  Festivalul este dedicat memoriei interpretului și dirijorului Paraschiv Oprea, originar din Drăgășani, și renumiţilor lăutari din aria folclorică a Drăgăşanilor. Partener de bază al CJCPCT Vâlcea în organizarea festivalului este Casa Municipală de Cultură „Gib Mihăiescu” Drăgășani (director: prof. Constantin Ceaușu), alături de Primăria Drăgășani (primar: ing. Gheorghe Iordache). Partener special: ing. Nicolae Sofianu, președintele Fundației „Ordinul Moșnenilor”. Juriul primei ediții a fost alcătuit din: prof. univ. dr. Sabina Ispas, directorul IEF „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, compozitorul Constantin Arvinte, Dănuț Dumitraşcu, șef serviciu CNCPCT București, prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT Vâlcea, prof. Constantin Ceaușu, directorul CMC Drăgășani. Orchestra „Rapsodia vâlceană” (dirijor: Ionel Puia) a asigurat repetițiile cu soliști instrumentiști și vocali, cât și evoluția acestora în concurs. Au participat concurenți din județele: Alba, Argeș, Bihor, Brăila, Călărași, Cluj, Dolj, Ilfov, Maramureș, Olt, Teleorman, Timiș și Vâlcea. Marele premiu a fost câștigat de „Rapsozii Gorjului” Tg. Jiu, Gorj; Premiul I – „Rapsodia transilvană” Gherla, Cluj.

rrProgramul derulat în parteneriat cu IȘJ Vâlcea, Primăria municipiului Rm. Vâlcea şi Şcoala 8 Râmnicu-Vâlcea a avut mai multe momente: o scurtă istorie a viețuirii țiganilor pe teritoriul Vâlcii cu participarea: prof. dr. Corneiul Tamaș, prof. Constantin Mihăiescu, prof. Ioan Gava, inspector general al IŞ. Vâlcea. S-au înmânat diplome elevilor cu o frecvență bună la cursurile „A doua șansă”, organizate în cadrul proiectului „Toți diferiți, toți egali”. La eveniment a participat deputatul Aurel Vlădoiu. Manifestarea, desfăşurată în curtea școlii, în aer liber, într-un decor expoziţional specific etniei, a cuprins: spectacol oferit de elevii şcolii, instructor înv. Maria Foltea; recitalul literar-muzical „Cântece țigănești” după Miron Radu Paraschivesu, susținut de trupa „Arlechin” a C de C Băbeni, instructor Popian Bogdan, referent la CJCPCT; program folcloric susținut de Orchestra „Rapsodia vâlceană”

salDintre proiectele inițiate de prof. dr. Gheorghe Deaconu, în calitate de director al CJCPCT Vâlcea, Salonul național al cărții de etnologie este al doilea, după „Cocoșul de Hurez”, care s-a materializat într-un obiect5iv de patrimoniu etnocultural – primul în Galeria de Artă Populară Contemporană de la Horezu, iar Salonul, în Biblioteca de Etnologie „Mihai Pop”. Ajuns la cea de a VII-a ediție, Salonul a găzduit lucrări editate de 11 centre de conservare și promovare a culturii tradiționale, respectiv Centrul Național și cele 10 județe: Alba, Argeș, Buzău, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Suceava, Tulcea, Vâlcea; 6 muzee: Muzeul Agriculturii din România, Muzeul Țăranului Român, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Romanațiului Caracal – Olt, Muzeul Județean Vâlcea; 2 fundații: Fundația Națională pentruȘtiință și Artă și Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani” și 11 edituri: „Adrianso”, „Ager”, „Arvin Press”, „Enciclopedica”, „Minerva”, „Mirabilis”, „Presa bună”, „Saeculum I.O.”, „Patrimoniu”. La evenimentul cultural prilejuit de Salon au participat reprezentanți ai instituțiilor județene de învățământ și cultură, ai mass-media, care au evidențiat importanța proiectului, unic în țară, apreciind receptivitatea instituţiilor producătoare de carte de a dona cărţi pentru patrimoniul Bibliotecii de Etnologie „Mihai Pop”.

ag1CJCPCT a produs, sub genericul „Cetină, cetioarele”, cel de al treilea album muzical, cuprinzând cântece şi colinde din colecţia de folclor loviştean a profesorului Ion Piloiu, realizat sub conducerea artistică a prof. dr. Gheorghe Deaconu și pregătirea muzicală a lui Dumitru Vulparu, cu acompaniamentul    Orchestrei    «Rapsodia v â l c e a n ă», dirijor Ionel Puia. Spectacolul prilejuit de lansarea noului album muzical a avut loc în Sala CJ Vâlcea, în ajunul Sărbătorii „Dragobetele” (23 februarie). Alături de „Rapsozii Oltului” (foto sus), au evoluat voci reprezentative ale cântecului popular vâlcean: Nineta Popa, Nina Predescu, Cristina Udrea, Mioara Raica, Rodica Mitran, Luminița Tănasie, Ion Lupu, Manole Barna, Alin Pavelescu. Și-au dat concursul instrumentistul Constantin Ceaușu și Grupul focloric „Haiducii” din Amărăști (foto jos).

           vas e Forumul Cultural al Râmnicului a rezervat cea de a doua reuniune a Clubului Oamenilor deȘtiință, Cultură și Artă pe anul 2006 (22 februarie) sculptorului în lemn Vasile Ene (foto dreapta), realizată în colaborare cu CJCPCT Vâlcea. Evenimentul, moderat de prof. dr. Gh. Deaconu, coordonatorul Clubului FCR, a cuprins o expoziție personală a artistului, cu atelierul de lucru „în funcțiune” în spațiul Sălii de conferințe a BJ „Antim Ivireanul” Vâlcea, înconjurat de membri ai FCR, artiști plastici, meşteri populari. Au rostit cuvinte de apreciere: prof. Dumitru Lazăr, directorul Bibliotecii Vâlcea, prof. dr. Gh. Dumitrașcu, secretarul general al Forumului, pictorul Gheorghe Dican și prof. Elena Stoica, director al CJCPCT Vâlcea. Catalogul Cunoaştere şi măiestrie, editat de Forum și CJCPCT Vâlcea a fost redactat de: prof. dr. Gh. Deaconu, prof. Elena Stoica, cu imagini de Bogdan Boari şi grafica Amaliei Boari.

schiopuAu participat la aniversarea meşterului, alături de Elena Stoica, prof. dr. Gheorghe Deaconu, primarul comunei, Constantin Ruxandra, drd. Corina Mihăiescu specialist CNCPCT (foto), Ioana Luca, muzeograf la Muzeul „Astra” Sibiu, și Eugen Deca, directorul Muzeului Județean Vâlcea.           CJCPCT Vâlcea a prezentat filmul documentar: „Dumitru Schiopu – 75 de ani”, realizat de Amalia și Bogdan Boari. S-a dat citire mesajului directorului general al Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” București, conf. univ. dr. Paula Popoiu: „În Galeria marilor meșteri populari, Dumitru Schiopu este un nume de referință”. Consemnăm câteva aprecieri din partea celor prezenți. Prof. dr. Gheorghe Deaconu: „Roata lutului a fost destinul lui Dumitru Schiopu din Vlădești. Robia lutului s-a dovedit adevărata vocație a lui Dumitru Schiopu..., pe care meșterul a împlinit-o în mod exemplar, parcurgând un drum îndelungat și anevoios, pe durata unei vieți întregi”; drd Corina Mihăiescu: „... el are meritul de a fi păstrat cu sârguință formele și motivele ceramicii de Vlădești... El știe că, și în ceramică, trebuie să te porți «cum ți-e portul»...”

  • 19 ianuarie, Râmnicu-Vâlcea: Programe culturale în parteneriat cu așezămintele de cultură
  • 22 ianuarie, Vlădești: „Dumitru Schiopu – 80 de ani”.
  • 21 februarie, Râmnicu-Vâlcea: „Arta – fereastră a sufletului”.
  • 22 februarie, Râmnicu-Vâlcea: „Personalități culturale vâlcene – Vasile Ene”.
  • 23 februarie, Râmnicu-Vâlcea: „Dragobetele – Sărbătoarea dragostei”. În context: lansarea albumului muzical „Cetină, cetioarele” al Grupului „Rapsozii Oltului”.
  • 16 aprilie, Pietrari: „Hora costumelor” – Sărbătoarea portului popular, ediţia a XXXV-a.
  • 7 aprilie,Școala 8 Colonie-Nuci: „Rromii – o istorie asumată”, ediția I.
  • 24-26 martie, Râmnicu-Vâlcea: Salonul național al cărții de etnologie, ediția a VII-a.
  • 5 mai, Drăgășani: Festivalul național de proză scurtă „Gib Mihăescu”.
  • 18 mai, Rm. Vâlcea: „Vâlcea artistică”, ediția a X-a.
  • 10 iunie, Râmnicu Vâlcea: „Ucenicii Thaliei”.

CocoExegeză contemporană a ceramicii de Hurez, rezultată din îndelungatul şi aprofundatul travaliu ştiinţific al cercetătoarei Corina Mihăescu, care-şi argumentează astfel demersul: „Această carte este rodul unei cercetări de lungă durată, transformată în timp într-o experienţă inedită de viaţă, pe care, dacă nu aş fi trăit-o, aş fi fost, cu siguranţă, mult mai săracă sufleteşte. A fost, la început, o datorie ştiinţifică, aceea de a arăta ce înseamnă, astăzi, în contextul general al ceramicii din Oltenia, ceramica de Horezu î...ș şi care sunt principalele coordonate ale meşteşugului olăritului din acest atât de important centru al zonei şi al ţării. Pe parcurs, am dobândit, pe lângă rezultatele fireşti ale unei cercetări sistematice, senzaţia că devenirea lutului reprezintă, în esenţa ei, mai mult decât ceea ce putem spune în cuvinte: un adevărat miracol! De aceea, mi-am dat seama că, lucrând la această carte, scriu, de fapt, şi un fel de poveste, dar una care chiar există în realitate (Argument, p. 7). Această „poveste adevărată” – a miraculoasei deveniri a lutului de Hurez – o „istoriseşte”, cu ştiinţă şi har, autoarea, structurându-şi discursul ştiinţific, mai întâi, în câteva „secvenţe” introductive: Horezu – adevăr şi legendă; Drumul de la sat la palat; ... şi de la palat la sat; Repere bibliografice; Premise, intenţii, obiective.

Page 7 of 36
Ești aici: Home Valcea Valcea