Istorie Locala

a) Perioada interbelică

       Unirea tuturor românilor (Marea Unire), eveniment înfăptuit în ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, a avut un ecou puternic în rândul locuitorilor oraşului Ocnele Mari. A fost o bucurie fără margini şi populaţia se aştepta, aşa cum se întâmplă de fiecare dată după marile şi înălţătoarele evenimente naţionale, la măsuri care să asigure libertăţile cetăţeneşti şi să îmbunătăţească viaţa. Una din aceste măsuri a fost introducerea votului universal în locul sistemului cenzitar (Tamaş, 1995, 211).

Instaurarea regimului comunist în România, începând cu 1945, a determinat schimbări specifice acestui tip de regim, şi la nivelul localităţii Horezu. Principala preocupare a noilor deţinători ai puterii politice, a fost realizarea exproprierilor marilor suprafeţe de pământ şi naţionalizarea mijloacelor de producţie.

În perioada interbelică, Horezu îşi caută evoluţia pe făgaşul normal în condiţiile favorabile create după formarea statului naţional unitar, după prefacerile politice, sociale şi economice determinate de noul statut al României, consfinţit de Constituţia din anul 1923. Târgul Horezu se dezvoltă ca un centru comercial aşezat pe o arteră importantă de circulaţie, Râmnicu-Vâlcea – Târgu-Jiu, devenind tot mai vizibil în viaţa economică, politică şi socială. Cu o populaţie în continuă creştere, ca urmare a introducerii votului universal, Horezu devine scena de afirmare şi confruntare a importantelor partide politice care întemeiază oragnizaţii locale în această localitate. Pe lângă partidele mari ale vremii - PNL, PNŢ, Partidul Naţional Democrat (Nicolae Iorga), încă din anul 1920, era semnalată activitatea Partidului Socialist⁵⁴.

Cucerirea independenţei oferea României posibilităţi sporite de a acţiona în vederea eliberării teritoriilor româneşti aflate sub stăpânire străină şi unirii lor cu trupul Ţării. Primul Război Mondial (1914-1918) a reprezentat pentru români şansa desăvârsirii unităţii statale, acesta fiind considerat Războiul Reîntregirii Neamului.

Concomitent cu organizarea internă în spiritul unei societăţi moderne, românii au acţionat cu consec-venţă pentru obţinerea independenţei statului naţional. Contextul internaţional a oferit condiţii favorabile organizării şi declanşării luptei pentru îndepărtarea dominaţiei otomane în anul 1877. Oltenia, unde se găsea şi judeţul Vâlcea, a cunoscut greul războiului pentru independenţă. „În această regiune, au fost masate importante efective ale armatei române, aici au fost făcute cele mai mari rechiziţii în oameni, cât şi animale pentru transport…”³⁴. Vom exemplifica în continuare câteva dintre contribuţiile horezenilor la susţinerea războiului pentru independenţă.

„Primăvara popoarelor”, cum a fost denumită revoluţia de la 1848, a fost bine simţită în Vâlcea. Mai mult, revoluţia română de la 1848-1849 a avut momente pregătitoare în acest judeţ desemnat a fi unul dintre locurile unde evenimentele revoluţionare urmau să fie declanşate. Cu siguranţă, efervescenţa revoluţionară nu a fost estompată după 1821, această amplificându-se²⁰. Horezu se înscrie în această stare de spirit, păstrându-şi rolul unui centru de legătură între localităţile din jur, de concentrare a forţelor revoluţionare, precum şi de punct de rezistenţă, bazat pe Mănastirea Horezu, aşa cum fusese şi în timpul revoluţiei lui Tudor din anul 1821. În plaiul Horezu, s-a răspândit repede vestea declanşării revoluţiei şi a lansării Constituţiei-Proclamaţie de la Izlaz, din 9 iunie 1848. Comisarii de propagandă ai Guvernului revoluţionar paşoptist, precum neobositul dascăl Ion Râureanu care a acţionat în această zonă, n-au avut o misiune dificilă în privinţa explicaţiilor ce trebuiau date oamenilor locului despre rostul revoluţiei²¹. Adeziunea locuitorilor din Horezu la cauza revoluţiei este evidenţiată si cu ocazia vizitei facute de generalul Gheorghe Magheru în Târgul Horezu la 30 iulie 1848, prilej cu care 30 de locuitori au jurat pe Constituţia adoptată de revoluţie²².

S U M M A R Y

Brezoi, one of the most picturesque urban settlements of Valcea County, is located within the geographical area between the Lotru, Cozia and Capatana mountains, also known as the Lovistea Depression. Since the settlement is quite isolated, its name is first mentioned in a document in 1549, but obviously it is much older.

Fotbalul. ,,Sportul rege” rămâne, pentru brezoieni, cea mai îndrăgită activitate sportivă de-a lungul timpului. Fotbalul a fost practicat, fie organizat - în cadrul competiţiilor sportive, la care au participat şi echipe de fotbal din Brezoi, fie spontan - în urma activităţilor desfăşurate, în general, de copii. Oraşul Brezoi deţine o echipă de fotbal fondată în anul 1930. Aceasta dispune de un teren care a fost construit şi pus la punct pentru campionatul judeţean înaintea înfiinţării echipei actuale. Echipa a fost înscrisă într-un campionat de fotbal în anul 1964-1965, în divizia D. A pornit de jos şi, încetul cu încetul, a reuşit să devină o echipă puternică în campionat.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1893, Navigaţiunea de pe Olt şi pentru România, în “Buletinul Societăţii Române de Geografie”, XIII, 1893, fasc. 3-4.

1905, Recensământul general al populaţiei României pe anul 1899, Bucureşti.

1914, Oltul – Societatea anonimă pe acţiuni pentru exploatare de păduri. Actele constitutive, Bucureşti.

1924, Carpatina – S.A.R. pentru Industria forestieră. Actul constitutiv şi statutul, Bucureşti.

1941, Viaţa bisericească în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, Tipografia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi Severinului.

1943, Recensământul general din aprilie 1941. Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti.

Alboiu, Maria (n. la 5 sept. 1963 în or. Brezoi din jud. Vâlcea) – sportivă de performanţă, disciplina Tenis de masă. Iniţial, a jucat în cadrul cluburilor şcolare din Râmnicu-Vâlcea şi Slatina. A fost medaliată de mai multe ori la CN. În perioada 1980-1988, a făcut parte din loturile naţionale de tenis de masă, ocupând locuri de podium la diferite concursuri internaţionale. Astfel, la CE pentru juniori din 1981, a obţinut medalia de bronz în proba pe echipe, iar la CM de la Novi Sad – locul VI pe echipe; la CE din 1982 (Budapesta), şi-a adjudecat din nou medalia de bronz pe echipe, acelaşi trofeu revenindu-i la Praga (1986) şi Paris (1988), la dublu feminin (cu Otilia Bădescu). A mai obţinut două titluri balcanice în probele de simplu şi de dublu feminin (1985). În 1986 a ocupat locul VI în topul european şi XX în cel mondial. În anul 1988 a făcut parte din echipa Europei, jucând împotriva Asiei şi câştigând Locul I. După 1990, s-a stabilit în Germania, unde – din 1999 - , îi antrenează pe juniorii germani. Este Maestru al Sportului. (Enciclopedia sportului, I, pag. 1263 ; Enciclopedia Vâlcea, I, 904).