Istorie Locala

Marți, 11 Ianuarie 2022 14:32

Doru Moțoc

Ion Predescu

Doru Moțoc! O lume, altă lume, cu demnitate genealogică, cu structurile tradiției, cu ispășirile vieții, cu valorizare națională și nu numai, cu rostirea repetată a chemării de text, cu dragoste, lumină, cu zborul inimaginabil spre dincolo și dincoace...

Fascinanta istorie a mentalităților propune instituirea teoretizarilor despre geografia literară a muntelui, despre mentalitatea spațiului de aici, despre cum se constituie conceptul de "forma mentis" și spiritus loci...Vedem apoi cum scriitorul cel mai reprezentativ al nordului vâlcean, Doru Moțoc, ascetul de acum, îl configurează în structurile lui de adâncime, în toposurile care i dau măreție, funcționalitate și, prin modernitatea memoriei vii, prezentă în textele sale, prin tehnica stilului și scriiturii, a structurării mnemotehnice, artifex si paideia, dăinuirea veche a rostirii de dincolo și de dincoace de Homer, când rostirea este dainuire, iar hârtia palimsest. Homer era un aed orb, care a învățat canturile de până la el, le-a sintetizat în marile poeme, Iliada și Odiseea. Au fost transcrise mai târziu, mult mai târziu. Școala adevarată (și capodoperele) înseamnă a memora textele și a le trasforma în memorie vie, formativă, funcțională și într-o axiologie, care instituie și decelează sensuri. Ascetul de acum, Doru Moțoc, este și ascetul de altădată, fiindcă locuind în rostirea imemorială nu mai poate părăsi acea lume și îi devine ființă! Doru Moțoc este dramaturg, actor, regizor, profesor, personalitate a rostirii. De unde conexiunile... Asceza din rostirea fonemelor, îl face pe autor (auctor, Doru Moțoc) să se rostească în iubirea absolută, precum în volumul Foca albastră. Textele lui Doru Moțoc sunt, apoi, iluminate de complexul tematic al zborului, zborul ...ce fericire!

 

Publicat în Valcea

«Studiul despre Costel Iordăchiță, pe care-l interpretăm, constituie un argument pentru viziunea aulică asupra istoriei, prin informație, metamorfozele bibliografiei, rafinamentul cercetării, scriitura, din desenul evenimențial, savoarea excursului genealogic. Un argument impotriva improvizatiei,tipologiei oralitatii, în cercetare, plagiatului, agramalitatii, spoitorilor din panoplia leadership.

Şcoala de istorie franceză, recentă, mai ales prin liricitatea reflexivă, construirea pas cu pas a discursului, stilului, trimit spre savoarea, veche, de la Onciu, Iorga, până la Sacerdoţeanu. Istoricul, inserând lirismul necesar pentru memorabilitatea discursului istoric, urmând şi pașii şcolilor frecventate de familia Lahovari, developeaza filmul vechi şi nou în acelasi timp, al istoriei ca discurs asimilat despre nouminos-ul Întemeierii. Nouminosul întemeirii, care are, de fapt, şi cogitatem, nu numai îndoiala, ci şi starea de indoială. Parcursul spre starea de îndoială cuprinde şi elemente indescifrabile, pentru moment sau pentru totdeauna, pentru a fi depăşite, rezolvabile apoi (formulare prozaică), ca în principiul antropic, din cosmologie. Din, în sensu spre în intelectum, nedescriptibil...Este o vecinătate, păstrănd proporțiile, fremătătoare, întremătoare...

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Valcea Afişez elemetele după tag: Ion Predescu