Istorie Locala

«...Cercetând documentele vremii din 1853, 1876, 1879, 1887, 1895 şi 1899, cu privire la construcţiile caselor şi proprietarii lor pe o perioadă de 46 de ani, se pot afirma cu certitudine următoarele:

(În segmentul străzii, Piaţa Dorobanţi - str. Traian au existat în aceşti ani pe lângă case modeste şi case mari şi chiar cu etaj T.M.G.)

(În segmentul străzii dintre str. Traian şi str. Călăraşi, au existat pe lângă casele mai mari şi multe căsuţe, multe din ele acoperite cu şiţă şi chiar cu stuf. Acest segment a fost şi cel mai expus demolărilor din cauza multor case care deveniseră insalubre şi amplasate fară să se respecte nici cele mai elementare reguli de urbanistică. T.M.G.)

La sfârşitul anului 1899, catagrafia străzii ne prezintă un număr de 47 case, pe stânga şi 21 pe dreapta. (O mică parte din aceste case au rezistat vremii până în anul în care a început dezastrul demolărilor masive, desfiinţând aproape complet strada. T.M.G.)

(Secolul al XX-lca şi în special prima decadă începe cu ridicarea unor case mari cu câte unu şi, două etaje, cu frumoase stucaturi exterioare care le da un plus de eleganţă, schimbând substanţial cadrul arhitectural din centrul oraşului. T.M.G.)

Casa Paul I. Griimberg (fig. 167 - 168), construită în 1906, pe locul caselor Bacalbaşa, afost o casă (cu un frumos şi bogat ancadrament la ferestre, precum şi antablamentul de sub acoperiş realizat în stil neoclasic. T.M.G.). Casa avea la parter magazine şi la etaj două ferestre triple.

Casa Ştefan Georgescu (fig. 169), construită în 1907 în locul căsuţelor aceluiaş proprietar. Arhitectul constructor a fost A. Copetti.

Casă mare cu etaj amplasată pe două străzi. A fost una din capodoperele arhitecturale ale oraşului. (Deasupra intrării principale la etaj se găsea un splendid bovindou cu trei faţete poligonale, ferestrele având la partea superioară un frumos ancadrament. Clădirea se termina pe ambele laturi, peste etajul unu cu o interesantă fereastră fronton cu volute în stil baroc, element ce îi da o personalitate aparte. T.M.G.).

Pe partea stângă a străzii au existat câteva case care prin construcţia lor merită să fie amintite.

Casa Alexandru G. Boicesu (fig. 170), construită în anul 1874, casă complet renovată în 1911, după renovare a fost transformată în hotel. La etaj, din 1927, funcţiona „Hotelul Bristol''. La parter funcţiona „Librăria-papetărie şi tipografie «Oscar cu firma «Bazarul Vâlcea»», din anul 1910.

Casa Anastase Trandafirescu, casă cu etaj, ridicată tot spre sfârşitul sec. al XlX-lea şi renovată în 1906, renovare care îi schimbă complet faţada. (între cele două clădiri, se va construi pe locul viran o construcţie în stil cubist, casă marc cu două etaje, fiind cea mai înaltă construcţie din acest tronson, proprietar fiind Teodor Popescu. T.M.G.)

La intersecţia cu str. Traian se găsea o casă mare cu etaj având la parter mai multe magazine şi ateliere. Casa este construită în 1916, fiind amplasată pe două străzi.

Activitatea comercială este cunoscută ca fiind foarte activă încă din sec. al XlX-lea. Dacă luăm numai tronsonul dintre Piaţa Dorobanţi, imortalizată pe la 1869 în superbe desene de pictorul Preziosi Amedeo şi str. Traian, pe o suprafaţă relativ mică existau foarte multe ateliere A şi magazine cu o varietate de mărfuri, pentru toate categoriile sociale. În această zonă funcţionau aproximativ 22 de diverse magazine, care transformau strada într-un centru comercial foarte căutat de locuitorii oraşului. Pot fi amintite prăvălii din sec. al XlX-lea.

„Niţă Tomescu avea o prăvălie cu două odăi încă din 1853, odăi închiriate de «Mănăstirea Franciscană»'' (dosar nr. 151 / 1853). În 1872, Primăria oraşului dă aprobare superiorului bisericii catolice, părintele Iosif, să construiască prăvălii pe această stradă.

„Primăria oraşului RâmnicuVâlcea avizează favorabil cererea Părintelui Iosif, superiorul Mănăstirii Catolice din oraş, în vederea construirii unor prăvălii pe strada Bravu, în următoarele condiții:

$1-       „prin aceasta să dă voie sfinţiei sale a edifica acele prăvălii care se vor face pe linie dreaptă în faţa străzii începând cu măsurătoarea colţul prăvăliei domnului Matache Mihail, dinspre poarta hanului şi care va merge prin pietrile cioplite din zidul prăvălii domnului Ghiţă Iliescu, de unde a se şi începe zidirea cea nouă de aici linie dreaptă în zidul porţii dintre Domnul George Popescu şi Domnul Niţă Tomescu şi de aici iarăşi linie dreaptă până în piaţa mare a oraşului spre răsărit” (dosar nr. 688/ 1871).

„Pe la 1896, pe această stradă dl. G. Nicolantin deţinea o tipografie, având ca tipograf pe C. Vernescu, zeţar pe I. Hristescu şi contabil pe C. Papiu (care era şi contabilul Primăriei T.M.G.), tipografia funcţiona în casele d-lui Rizescu." „În 1897, Niţă Enescu avea o cofetărie şi o prăvălie cu băuturi spirtoase, ambele în casele Bărăţiei. La 1898, Constantin deschide o cafenea-cofetărie în casele bisericii catolice. Grigore Petrina dechide un magazin de manufactură «La Papagal». În 1900, tot în casele Bărăției”. „Un magazin de fierărie şi cuţitărie este deschis în 1901 de CarlSpeck." „În 1901, Josef Sezalbinskiy deschide în casele d-luiI. D. Ogrezeanu un magazin de băuturi spirtoase." Iancu Fritz pune bazele unui atelier de tinichigerie în casele bisericii Cuvioasa Paraschiva în 1902.” În anul 1903 sunt înregistrate un număr de 17 ateliere şi magazine, acestea sunt: „Frederica Kleinrath, atelier de pălării de damă, Carol Sabo o cismărie, Isac Stafler un atelier de croitorie de dame, Ignat Covaci, un atelier de tămplărie, Simon Rabinovici, o croitorie bărbătească, Gh. Marinescu o berărie, Iosef Panter, un atelier de fierărie, Grigore Cristescu un atelier mecanic, Costică Mihăilescu, o cofetărie cu biliard, Isac Fusman,un depozit de petrol şi sticlărie, Constantin Popa, o cârciumă şi o băcănie.” Acestea sunt o parte din cele 17 unităţi comerciale deschise în 1903 (după firme înregistrate la Tribunalul Judeţean Vâlcea între 1857-1927).

În 1904, în casele bisericii catolice, A. G. deschide o braşovenie, în 1906, Alexandru AImăşanu deschide o frizerie în casele dr. Suciu.”

„În 1907, Solomon Kleinberg deschide o prăvălie haine.”

„În 1908, Costache Alexiu deschide o băcănie cu coloniale şi băucasele lui D. Georgescu."

„În 1913 este anul în care Marioara I. Lungescu, deschide magazinul de încălţăminte, galanterie şi mărunţişuri «La globul verde» şi Simon Blaier care deschide o frizerie în casele lui Alex. Panaitescu.”

Şi „anul 1914 este însemnat prin deschiderea mai multor unităţi comerciale, Matilda Pantzel modistă, un atelier «La pomul de aur», în casele d-lui Trandafirescu un restaurant cu băuturi spirtoase «Avântul ţării», deschis de Iulia Hovan în casele lui Vasile N. Nucua, Gheorghe Gh. Izvoranu deschide farmacia «La salvator» în casele d-lui Ştefan Georgescu, iar J. D. Racioff va deschide un mare magazin cu articole de fierărie, cuțitărie, marchidărie, articole de brașovenie, scule pentru tămplărie şi fierărie. În anul 1915, Dumitru Bloţi deschide un magazin cu manufactură «La masa elegantă».

„Dumitru Stoga deschide în 1918, magazinul de manufactură, galanterie şi încălţăminte în casele d-lui Trandafirescu.”

„În anul 1919, Elisa Goldemberg, deschide magazin de mode pentru doamne, Vasile Gregorian, magazinul de manufactură, mărunţişuri şi articole alimentare.”

„Din1920, Ştefan Pauleţ deschide un atelier fotografic de mode, iar Ioan Gh. Serafim, magazinul cu articole de manufactură, galanterie, încălţăminte cu firma «La mascota»”.

„În 1921,Victoria M. Hohoi, deschide un atelier și un magazin de mode cu firma «Mode la Victorie» şi Iosef Kopetzi, un atelier de reparaţii mecanice, instalaţii de apă și canal.”

„În 1922, Grigore D. Niculescudeschide un atelier de Alexandru Bertoli deschide 1925, legătoria de cărţi «La trei culori», Gh. N. Ciucă deschide atelierul - magazin de croitorie, abagerie, manufactură şi postăvărie «La englezu» (fig. 171) iar Ilie Mihai Cascu (zis Carada) deschide un mare magazin de mode, manufactură «La şicul modei», în casele dlui V. Nicolaescu.

„În1926, Alex. D. Oiţă, deschide noua tipografie şi legătorie de carte «La progresul grafic»”.

„Şi în anul 1931, sunt deschise magazine noi pe această stradă, Andrei Herman, deschide un magazin de postăvărie «Silesia», Eduard Arsenie «Librăria modernă şi bazarul Vâlcei», iar Alex. A. H. Wilfinger, un atelier de croitorie «Croitoria Wilfinger»”.

În1934, Lucia Th. Popescu deschide cafeneaua - cofetărie şi bodegă cu firma «Cafe Royal», iar în 1936, Vasile A. Baciu pune bazele laboratorului de radio, reparaţii transformatoare, construcţii din nou şi piese de schimb «La tonul clar».

Iată istoricul succint al străzii Mihai Bravu, care aproape că a dispărut sub noianul timpului. Cei mai în vârstă şi-o amintesc şi-o regretă cu nostalgia trecerii prin viaţă. Celor mai tineri trebuie să le povestim pentru a înţelege că începutul şi sfârşitul nu sunt măsuri pentru o viaţă.

Am trecut cu bine de teribilul secol XX, am trecut binişor în secolul al XXI-lea şi descoperim că avem o stranie pasiune pentru trecutul ceva mai îndepărtat al „Oraşului Domnesc Râmnic”.

O seamă de lucrări, ale puţinilor cercetători râmniceni, ai acestui început de mileniu, au readus conceptul de cunoaştere a valorilor sociale ale acestui oraş a cărui vechime se pierde în negura timpului.

Important e faptul că unele (puţine totuşi) din vechile construcţii de autentică valoare arhitecturală nu au pierit cu totul şi continuă să existe până în zilele noastre.

Cartea, faţă de alte lucrări, încearcă să ofere cititorului o viziune generală a celor mai vechi imagini, dar care nu de puţine ori sunt considerate de mulţi doar legende.

(fragment)

Sursa: Titi Mihai Gherghina/ Imagini citadine din Râmnicul de altădată/Almarom Râmnicu Vâlcea 2007.

Publicat în Valcea

Din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat să-și exprime gândurile, nu numai prin cuvinte (oral), ci și prin semne vizibile, care să dureze mai mult și să poată fi citite, înțelese.

Apariția tiparului, în secolul al XV – lea, a produs o adevărată revoluție în cultura umană, fiind considerată cea mai strălucită invenție a creierului uman.

Publicat în Valcea

în foto: Palatul de Cultură, actualul sediu al Tribunalului Vâlcea

• „L'industrie Roumanie” publică, în nr. 1-6, rezultatele unei anchete privind „Industria mare”, în cadrul căreia sunt nominalizate şi 53 de întreprinderi cu capital evreiesc, dintre care: ...Fabrici de cherestea în judeţul Vâlcea - 1; Întreprinderi de produse ceramice în judeţul Vâlcea - 1 (1904, octombrie 23);

• Banca de Scont a României, societate anonimă pentru comerţul de bancă, Sucursala Râmnicu-Vâlcii, funcţiona pe strada Alexandru Lahovari nr. 2, director Aurel Popescu (1911, octombrie);

Publicat în Valcea
Marți, 11 Septembrie 2012 22:17

Crucea mişeilor şi Crucea lui Spiridon

          Pe „Drumul Troianului”, la intrarea în oraş dinspre sud, pe partea dreaptă a drumului se găsesc două cruci de piatră, una din ele cunoscută sub denumirea de „Crucea mişeilor . Cruce de hotar din secolul al XVI-lea, având săpat textul unui document din 25 iunie 1580. Crucea se găsea la o distanţă de aproximativ 750 metri faţă de râul Râmnic. Iată traducerea textului de pe „Crucea mişeilor din câmpii Râmnicului, după Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXVI (1932) fasc 78, pag. 185-186.

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Valcea Afişez elemetele după tag: Mihai Gherghina