Istorie Locala

Numele bune ale oamenilor frumoși trăiesc mult după ce mumele își cer înapoi materia trupurilor, împrumutată vremelnic. Dar viețuirea, una cu folos, își lasă dovada misiunii îndeplinite în făptuirile materiale, dar și în duhul supraviețuitor, plutind deasupra celor perisabile, dar rezonant numai acelorași lungimi de undă, vibrând aceleași acorduri subtile care au contopit cândva modalitățile viețuirii unei realități atât de diversă. În ele, în NUME, se anticipează toate faptele bune, ca o ursire care tâlcuiește voința Moirei (Soarta) , să fie de dar urmașilor, întru nutrirea propriilor trăiri cu un duh ales. Numele ajuns la centenar al lui Aurel Constantin Zorlescu își primise, preț de-o viață, îngerul păzitor în 4 Mai, 1922. În Lăpușata Olteniei de sub munte, a Vâlcii, s-a ivit cel așteptat să înnobileze neamul ZORLESCU. I-au zis Aurel - constatat continuitate mai târziu, în Aura, nepoata primită în dar de la fiica Cezarina! Constantin, împărățind cu autoritate Florarul, s-a adăugat în obișnuința potrivirii calendarului cu data nașterii! Ce an al încoronării, 1922!, amintind de marea încoronare regală a românilor, de la Alba Iulia. Fericită întreire, ca o prielnică lucrare a ursitorilor: Zorlescu?, să fie desfășurătoare a arborelui neamului cu rădăcini și împrospătări de ramuri verzi; Aurel? O promisiune a înnobilării prin artă, strălucitor prin rațiune, dar și prin inspirația îndumnezeirii iraționale! Un bijutier în cele migăloase, un meșter de-o tenacitate rară în mânuirea celor dure, o voce strunită de sferele înalte, un gânditor în cheie analogică și pionier modei cu cele digitale; Constantin? Îngerul păzitor, cel ce i-a fost ales însoțitor și trecut în certificatul de la botez, ca într-un monitor oficial să nu se abată de la cale omul dăruit cu har.

Publicat în Valcea
Vineri, 11 Iunie 2021 09:54

De ce, Petre Pandrea Marcu?

Lumea oamenilor, sub vremurile puterilor politice înscăunate de zodii- când prielnice, când ostile!- este într-o pemanentă oscilație. Istoria scrisă de învingătorii momentului stabilește cele albe și pe cele negre. Se zice că asta ține de o suveică a ... dialecticii, de permanenta schimbare a polilor pe traiectoriile, și ele cu du-te, vino!-, generatoare de anotimpuri. Dar în această rotație, cele voit ascunse în noapte, se vădesc în zorii zilelor prielnice, adevăruri temeinice și ele, în toate religiile oamenilor, trebuie să-și afle calea și să se bucure de reabilitarea noului cronicar, și el partizan puterilor, înnoite și ele!

Publicat în Valcea

Am trăit în direct o bună parte a fenomenului social al colonizării Văii Lotrului în timpul marelui şantier hidroenergetic al Amenajării „Lotru”. În Voineasa şi în Ciunget (şi pe întreg arealul vecin acestora) se amenajaseră două feluri de colonii: cele ale „constructorilor” şi cele ale… „beneficiarilor”. Numele diferit dat acestor sate în miniatură chiar impunea în peisaj idea că unele erau făcute să dureze, iar altele, doar baracamente, trădau efemeritatea cu provizoratul unei treceri ocazionale. Ba, în Voineasa şi la Puru, şi coloniile constructorilor gândite să fie durabile, se vor fi vădit, peste vreme, de unică folosinţă, adică vremelnice, doar pentru durata şantierului, numai cât acestea vor fi fost locuite de constructori, turismul sindical, impus abrupt, se va fi dovedit un jalnic eşec.

Publicat în Valcea

De niște ani care se tot adună, dl. Mihai Sporiș, în calitate de inițiator și lider al grupului informal „Cercul de la Râmnic «România Grădina Maicii Domnului»” face public un bilanț, o „dare seamă” a acestei entități, pentru anul care se încheie, deși nu-l obligă nimeni și cu toate că în inițiativele, activitățile și demersurile pe care le întreprinde nu utilizează resurse publice.

Un exemplu bun, foarte bun de urmat.

Buletinul informal pe anul 2019 al Cercului de la Râmnic „România Grădina Maicii Domnului” este în online la:

https://drive.google.com/open?id=1qr56bgT6W__8KHgHZff69Q1hRXv8973N

Publicat în Valcea

Râul din munții României, Lotru, îngemănat în obârșii pierdute cu Motru și Gilortul, demult nu mai este un anonim în rândul minunilor tehnice cele mari ale lumii. A avut, la un soroc prelnic norocul dat de geografie, de geologie și de mintea sclipitoare a unor români patrioți, să intre pe lista scurtă a realizărilor tehnice ale umanității cu emblema minunii.

O zugrăvire a necuprinderii nu este la îndemâna unui om, chiar de-ar avea mai multe vieți. Evidențierea unui singur demiurg, stăpân peste tărâmuri, este imposibilă. Nici zeitățile primordiale – încă nerăsfirate în universul partajat al naturii!- nu s-au încumetat la astfel de munci heracliene. Fiecare și-a luat în sarcină ceea ce cunoașterea îi permitea și a făptuit parte dintr-un întreg, înainte ca un dirijor - și acesta doar cu știința asamblării!- să dea funcționalitatea organică în parte și, finalmente, a întregului.

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Valcea Afişez elemetele după tag: Mihai Sporiş