Istorie Locala

-  și o legendă extraordinară, „mustind” de patriotism local, privind mutarea capitalei Țării Românești de la București, la „București de Ionești” (satul Marcea din zilele noastre) - 

1. Călimăneşti (1388 mai 20). Numele localităţii ar proveni de la un Călin sau mai degrabă de la — Călinet— nume răspândit pe valea Oltului (ex. Călina - Călinet) de lângă Drăgăşani. Statutul Călimăneştilor de la acea dată şi până la reforma agrară a lui Cuza Vodă va fi de sat supus mănăstirii.

2. Cozia Nucet. Este amintit în al doilea document dat tot în aceeaşi zi - 20 mai 1388 (6896) „am binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire (...) la locul numit Nucet pe Olt, adică Cozia .... Domnitorul şi Cancelaria lui au grijă să-l traducă în Cozia”, pentru a fi deosebit de Mănăstirea de la Nucet din Dâmboviţa. Nucet este numele unei livezi de nuci. El se mai găseşte şi la Piatra Olt. Cozia ar veni de la cuvântul pecenego-cuman Koz = nucă; Cozia-Nucet.

În acest caz termenul nu poate veni din slavul Koz-Cozia, lucru clar reieşit din spusele actului — Nucet pe Olt, adică Cozia.

3. Jiblea. Din documentul datat 1389 (6938) septembrie 4, mai aflăm că alătur de Călimăneşti, Mircea voevod a mai dat şi alt sat dincolo de Olt, anume Jiblea. Acest sat a fost ocina lui Stanciul şi Costea şi Vâlcu şi Albu şi Radomir. Pentru că ei au acceptat să-l treacă în proprietatea mănăstirii, vor fi despăgubiţi cu ocine în alte părţi. Şi numele acestui sat provine din limba pecenego-cumană; Jebel, tradus prin „munte44. Dec: satul era la munte sau „pe lângă munte.

4. Orleşti. Din primul act aflăm că Mircea: „A dăruit şi domnia mea câte sunt de nevoia călugărilor ce trăiesc în acel locaş pentru hrana şi îmbrăcăminte, satul pe Olt care a fost mai înainte al lui Cazan, numit Orleşti [1388(6896)] mai 20.

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Valcea Afişez elemetele după tag: Primele localităţi vâlcene atestate documentar