Pentru cusutul cărţilor cu aţă nu exista nicio maşină, în anul 1962 s-au achiziţionat 3 maşini mecanice, care asigurau îndoirea (fălţuirea) a 60000 coli într-un singur schimb. La început, în secţia offset (tiparul în culori) se lucra manual, desenele se executau pe pietre, cu timpul, s-au introdus utilaje şi metode noi (peliculă şi aparate fotografice). Întreprinderea avea şase secţii: de culegere manuală şi mecanică, tiparul înalt, offset, legătoria, zinco-metalografia şi secţia de confecţii. Anual se tipăreau 2000000 de volume de cărţi editoriale legate şi broşate, circa 4000000 de broşuri, în jur de 2500000 de caiete, pentru care se consumau 200 tone de hârtie de diferite calităţi[1]. Se tipăreau, cu regularitate, ziarele locale ,,Crişana’’, Faklya’’ şi un număr apreciabil de cărţi didactice, tehnice şi de beletristică. Aici erau asigurate toate tipăriturile locale: împrimate offset (în culori), etichete, afişe informative şi de propagandă, caiete şcolare, cutii de ambalaj, clişee, cărţi de colorat. În anul 1969, Centrala Industriei Poligrafice a introdus în planul de producţie exportul LOHN, pentru vest, în procent de 16%[2]. Au loc extinderi, pentru sectorul offset s-a construit o clădire cu 2 etaje, unde s-a instalat şi zincografia şi laboratorul, o clădire nouă pentru sectorul de cartonaje şi un spaţiu pentru legătorie.
[1]M. Alexandru, ,,Prin secţiile întreprinderii poligrafice, în Crişana, 1962, nr. 204, p. 1 - 3
[2]Bihor – trecut, prezent, perspective: din referatele şi comunicările susţinute la sesiunea închinată celei de a XXV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, Oradea, Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Bihor; Cabinetul de Partid al Comitetului Judeţean Bihor al P.C.R., 30 – 31 mai 1969, p. 107
