Bihor (3)
Dincolo de definiţii, de diferitele feluri de a explica acest proces, profund marcant nu doar pentru Oradea, ci şi pentru orice oraş major din România, trebuie precizat că remodelarea oraşului de pe malurile Crişului Repede a fost un fenomen ce a marcat istoria sa, rămânând pentru noi, contemporanii, indiferent dacă am prins sau nu acea perioadă, o realitate ce nu poate fi ignorată.
Practic, sistematizarea oraşului a fost urmarea industrializării sale. Noile întreprinderi din zona industrială de pe Şoseaua Borşului au început să atragă, din anii 1960, muncitori din diferite părţi din afara Oradiei, ceea ce a mărit considerabil nevoia de locuinţe. E adevărat că ridicarea cartierelor muncitoreşti s-a făcut conform planurilor anuale şi cincinale stabilite de la centru. Cele două fenomene constante ale perioadei de democraţie populară, apoi socialistă, apar ca specifice şi mergeaSistematizarea orașului Oradeau paralel, în legătură directă una cu cealaltă.
Stil național Românesc în arhitectura caselor în Bihor
Scris de BHBiblioteca
În secolul XIX, deși industria era mai puțin dezvoltată decât astăzi, poluarea era mult mai mare, din cauza folosirii cărbunelui pentru producerea energiei. S-a făcut simțită tot mai mult, necesitatea creeării unor vaste spații verzi pentru a contrabalansa efectele negative ale industrializării .
Primele parcuri se leagă de vastele spații lipsite de clădiri din jurul cetății Oradea, terenuri care în Evul Mediu au fost folosite în strategia de apărare a orașului.
*În secolul XIX,(1835) pe terenul donat municipalității de contele Rheday Lajos s-a amenajat , Grădina Rhédey care acum cuprinde o parte din Gradina Zoologica și actualul Parcul Balcescu (denumirea fiind schimbată din 1945 )
*În 1859
-
zona se numea Ujsor și făcea parte dintr-un vast spațiu verde din jurul Palatului Baroc, în 1890 zona este amenajată de grădinarul canonicului Schlauch și primește numele de Gradina Schlauch, în 1931 denumirea se modifică în parcul Carmen Sylva, în 1940 revine la Schlauch Ter , în 1945 primește numele de parcul Petofi, în 1966 în Parcul Tineretului iar din 1990 revine la denumirea de Parcul Petőfi . - *La începutul secolului XX,(1890) pe terenul mlăștinos de pe malul drept al Crișului Repede până sub Dealuri Oradiei se numea Varosliget, s-a amenajat Gradina Bunyitai-1890-1892 (dupa istoricul Bunyitai Vince),din 1908 se va numi parcul Orășenesc,apoiin perioada 1940-1945 Parcul Muncitoresc iar din 1945 se numește Parcul Ion C. Brătianu, ( cartea poștala 1) sub acest parc există câteva izvoare de apă termală ce alimentează Ștrandul Municipal din apropiere.
*Pe același mal drept al Crișului Repede, strada se numea în 1859 Part Utca în perioada1890-1892, are loc amenajarea zonei și apare un parc, ce a purtat în perioada dualistă numele de Parc Milenar ( Ezredevi Ter ,1900), iar în perioada interbelică s-a numit Promenada Eminescu, iar din 1940 Piața Libertății. (imaginile 2,3,4 în diferiți ani)
*Actualul parc Piața 1 Decembrie era în 1859 Piața Mare unde odată pe săptămână se ținea târgul de vite (Nagy Vasarter); în 1923 a primit numele de Piața Mihai Viteazul, în 1940 s-a numit Mussolini Ter iar în 1958 Piața 1Mai.Din 1966 a devenit parcul 23 August și din 1990 până acum Piața 1Decembrie.
*După cel de-al doilea război mondial, s-au creat în Oradea,
- Parcul Dendrologic din șanțurile Cetății și Piața Ghioceilor, Piața Magnoliei, Piața Tăranilor Parcul Zona de Vest
În prezent, Oradea este unul din puținele orașe din România cu multe spații verzi. Pe lângă micile și marile parcuri și zone verzi din cartierele rezidențialeale orașului, există și câteva zone de promenadă în cartierele vechi și centrale.
