Construcţia Hotelului Central din Salonta este terminată în decembrie 1910. Clădirea impozantă, cu două etaje, a fost proiectată în stil eclectic de localnicul Nagy József la cererea întreprinzătorului Ellmann Lajos. Dispunea de 24 de camere de oaspeţi, două restaurante şi o cafenea. Hotelul mai avea o sală pentru teatru sau baluri. Alături se vede în construcție viitorul magazin al Cooperativei Deservirea, care a fost dat în folosinţă în toamna anului 1962. În zilele noastre la parterul fostului hotel funcționează o bancă.

          
Nagyszalontán a Központi Szálloda építését 1910 decemberében fejezték be. A kétemeletes, impozáns épületet Ellmann Lajos vállalkozó részére a helybeli Nagy József tervezte eklektikus stílusban. Magába foglalt 24 vendégszobát, két vendéglőt és egy kávézót. Az épülethez tartozott még egy nagyterem színi előadások és bálok rendezésére. Mellette látható az épülő Deservirea üzletház, amelyet 1962 őszén adtak át. Napjainkban a volt hotel földszintjén egy bank működik.

Datare temporară: 1962

Clădirea impozantă din centrul orașului Salonta a fost construită în vecinătatea Turnului ciunt de către Societatea Memorială „Arany János”. Lucrarea a fost executată de Nagy József, restauratorul Turnului ciunt, pe baza proiectului profesorului universitar Czigler Győző, proiect prelucrat de Dvorák Ede şi Széchen Antal. Clădirea a fost predată la 1 octombrie 1912. Astfel Societatea Memorială şi-a obţinut un sediu potrivit, iar din banii obţinuţi din chiria spaţiilor comerciale şi a locuinţelor a putut întreţine muzeul. În zilele noastre aici se află biroul Muzeului Memorial „Arany János”, sediul Asociației Culturale “Arany János”, sediul Asociaţiei de Protecţie Socială a Pensionarilor, atelierul Cercului de artă manuală „Sinka István”, şi o spațioasă galerie de artă – toate acestea la parter – iar la etaj funcționează Biblioteca Municipală „Teodor Neş”. 

Istoria proiecţiilor de film  în Salonta   începe în data de  30 decembrie 1902 când un inginer  american prezintă invenţia fraţilor Lumiere în sala  mare a Hotelului Naţional.

În 1905 devinese o practică curentă proiectarea filmelor mute. Spectacolele aveau loc la restaurantul Ellmann Lajos care avea un generator de curent propriu. (Oraşul Salonta va beneficia de iluminat peste încă 6 ani).

În 18 martie 1914 în oraş sosesc  doi americani care prezintă invenţia lor-  chinetofonul care permitea redarea filmelor cu sonor. Sunt ţinute  două spectacole în sala mare a Vigado-ului. De acum Salonta va prezenta pentru public atât filme de

scurt metraj cât şi filme cu program normal.

Se lucrează la  clădirea destinată să fie  cinematograf   cu 334 locuri din  6 decembrie 1960, acesta  fost inaugurat în seara zilei de 19 februarie 1962, prin proiecţia filmului S-a furat o bombă, în regia lui Ion Popescu Gopo. 

Turnul cetăţii de apărare a Salontei a fost construit în 1636.

Desen al turnului făcut de Petofi Sandor

    Denumirea sub care este cunoscut şi azi, Turnul ciunt, se datorează faptului că pentru o perioadă lungă a rămas fără acoperiş. În secolul XIX lucrările de restaurare au fost executate de localnicul Veres Károly, după proiectul arhitectului Gyalus László. Lucrările au fost finanţate de Arany László, fiul poetului Arany János. La 15 martie 1899 pe vârful turnului s-a montat o sferă în care au fost aşezate diferite documente. Tot în acel an, la 27 august, în cadrul unei festivităţi naţionale, în Turnul ciunt se inaugurează Muzeul Memorial închinat poetului salontan Arany János. Aici sunt expuse manuscrisele, cărţile, obiectele personale ale poetului. Pe 15 septembrie 1907 s-a dezvelit statuia de deasupra intrării care îl reprezintă pe poet şezând. Ideea statuii îi aparţine lui Strobl Alajos. Sculptura în piatră a fost executată de Kolozsvári Szeszák Ferenc. Ideea amplasării statuii deasupra intrării îi aparţine lui Szalay Imre, directorul Muzeului Naţional din Ungaria. Tot el a propus ca intrarea aflată în partea de sud să fie mutată în cea de vest./

Nagyszalontát védő vár központi tornyát 1636-ban építették. A ma is ismert név, a Csonkatorony, annak tulajdonítható, hogy sokáig tető nélkül állt. A 19. században a restaurálási munkákat Veres Károly helybeli építész végzi, Gyalus László műépítész terve alapján. A restaurálás költségét Arany László, a költő fia vállalta. 1899 március 15-én a torony csúcsára egy „gombot” helyeztek, melybe különböző dokumentumok kerültek. Ugyanabban az évben, augusztus 27-én egy országos ünnepség keretében nyitották meg a Csonkatoronyban az Arany János Emlékmúzeumot. Itt lettek elhelyezve a költő kéziratai, könyvei, személyes tárgyai. 1907 szeptember 15-én, a bejárati ajtó fölött leplezték le a költő ülőszobrát. A kőbe vésett szobor Strobl Alajos terve nyomán készült, alkotója Kolozsvári Szeszák Ferenc. A szobor kapu fölé helyezése Szalay Imrének, a Magyar Nemzeti Múzeum igazgatójának az ötlete volt. Azt is ő javasolta, hogy a bejáratot áthelyezzék a déli oldalról a nyugatira.

Piatra de temelie  a Sinagogii  fost aşezată la 29 martie 1885. A fost construită de meşterul local Borbély János pe baza 

proiectului lui Székely Mihály și a  fost sfinţită la 23 septembrie 1886. Numărul enoriaşilor era în jur de trei sute.

În 1923 în școlile confesionale se puteau înscrie numai cei cu religia respectivă. Copiii evrei învațau în limba română și în idiș.

După recensământul din 1930 în Salonta trăiesc 505 evrei.

În 7 iunie 1944 comunitatea evreiască numărând acum 600 de persoane , este deportată și dusă în lagăre de muncă sau de exterminare. 

La recensământul din 1948 în  Salonta mai există 15 evrei ,iar în 1956 , 85 , iar în 1966 ,45.

La 25 august 1989 se începe demolarea clădirii. Comunitatea evreiască aflată în scădere, nu o mai poate întreţine sau renova. 

Az alapkövet 1885 március 29-én tették le. Borbély János helybeli mester kivitelezte Székely Mihály terve alapján. 1886 szeptember 23-án szentelték fel. Az izraelita vallásúak száma háromszáz körüli volt. 1989 augusztus 25-én megkezdik a zsinagóga lebontását. A hitközösség, apadó száma miatt, már nem képes fenntartani, renoválni.

În 1905 în ziarul local apare un anunț de organizare a concursului privind construirea unei clădiri care să adăpostească primăria orașului. Rezultatul selecției apare în nr. 28 al ziarului local: I.Szekely Laszlo, II. Komor Marcell, III.Toaso Pal. În 1906 pentru sala festivă a primărie , consiliul comandă două picturi de Eder Gyula reprezentându-i pe Bocskai Istvan și pe Arany Janos.

În 1906 începe demolarea casei Fonagy , până acum sediul primariei, și din 6 august se începe lucrul la noua clădire.

 Construcția clădirii,  după planurile arhitectului de origine salontană, Székely László  e finalizată în  11 septembrie 1907.In data de 26 septembrie se ține prima ședință festivă și sunt dezvelite cele 2 tablouri comandate.

Tablourile sunt scoase din sala Primăriei în 20 iulie 1920 și sunt depozitate în magazie. În 1950 ele vor fi donate muzeului din localitate.

Az épületet Székely László nagyszalontai születesű műépitész tervei alapján épitették 1906-1907-ben.