BISERICA ORTODOXĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH DIN SALONTA / NAGYSZALONTA. A SZENTLÉLEK KITÖLTETÉSE ORTODOX TEMPLOM
Biserica care se află pe Str. Aradului din Salonta, era destinată iniţial celor câţiva enoriaşi de religie greco-catolică. Piatra de temelie a fost depusă întrun cadru festiv la 8 octombrie 1933 de viitorul preot al lăcaşului, Ion Turdeanu.
Biserica a fost proiectată de arhitectul Francisc Sztarill în stil neo- brâncovenesc şi a fost executată de constructorul salontan Kiss Mihály. Biserica este legată de cele două turnuleţe ale intării în grădină printr-un şir de stâlpi cu arcade, ceea ce îi dă o notă aparte. Biserica are doar 7 metri lăţime, lungimea ei este de 18 metri, iar cupola are înălţimea de 15 metri. Iconostasul şi frescele sunt opera lui Keresztesi Sámuel din Tăşnad, judeţul Sălaj. Tâmplăria a fost executată în atelierul meşterului local Tóth Imre, iar lucrările instalaţiei electrice de localnicul Orendi Lajos. Biserica a fost dotată cu două clopote (de 120 şi de 200 kilograme). Sfinţirea bisericii greco-catolice a avut loc la 30 octombrie 1937 şi a primit hramul Pogorârea Sfântului Duh.
Monumente de arhitectură bihoreană
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ DIN SALONTA / A NAGYSZALONTAI RÓMAI KATOLIKUS TEMPLOM
Construcţia bisericii romano-catolice din Salonta este începută la 15 aprilie 1875, din dispoziţia episcopului Lipovniczky István, pe baza proiectului arhitectului orădean Knapp Ferenc. Clopotele, orga, băncile şi obiectele de cult au fost transferate de la biserica din cetatea Oradiei. Sfinţirea ei are loc la 20 august 1876 în cinstea regelui Sf. Ştefan.
În vara anului 1995 biserica este înconjurată cu gard de fier. La 20 august 1996, în fața bisericii s-a pus o cruce de piatră și marmură, reprezentând pe Iisus răstignit. În anul 2000, tot la aceeași dată se inaugurează un monument din lemn, proiectat de sculptorul de origine salontană Karancsi Sándor și realizat de fratele său, Karancsi László.
Tradiții clujene în fotografii
Vrei să știi cum arată o casă țărănească tradițională din zona Clujului? Sau care sunt elementele portului popular din satele din vecinătatea orașului tău? Știai că în județul Cluj sunt multe biserici de lemn, vechi de câteva secole?
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj te invită să descoperi și să admiri comorile tradiționale din județul Cluj într-o călătorie virtuală:
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (II)
Biserica „Bunavestire”
Cunoscută de localnici sub numele de „Biserica greacă”, este una dintre cele mai impresionante monumente arhitectonice ale Brăilei. Hramul său este Buna Vestire.
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (I)
Biserica „Sfinţii Arhangheli”
Biserica reprezintă probabil, cea mai veche clădire din Brăila, care s-a păstrat până în zilele noastre. De formă pătrată reprezentând tipul mecetului mahomedan ea a fost construită în primii ani ai stăpânirii turceşti, după care a fost de mai multe ori reparată. După cum am arătat anterior această casă de rugăciune (mesdjid) a început să se construiască pe la 1667 în actuala Piaţa Traian. Nu a fost singura construcţie de acest gen. La Brăila la începutul secolului al XIX-lea existau şase lăcaşuri de cult musulmane conform menţiunilor unor călători străini confirmate de gramurile lui Alt. Iacob[1], dar şi acelea ale lui Alois von Saar realizate la Viena în 1826.
Biserici ortodoxe brăilene dispărute
Biserica lui Mihai Viteazul
Raiaua Brăilei a căzut în toamna anului 1595, pentru a doua oară în acest an în faţa oştirilor lui Mihai Viteazul. Turcii vor efectua o nouă încercare de recucerire în februarie 1596 reuşind să reocupe cetatea prin surprindere, însă o vor ceda-o în mare grabă după câteva zile, garnizoana turcă retrăgându-se la Macin, în faţa oştirilor lui Mihai. Raiaua va rămâne în stăpânirea voievodului până în 1601, perioadă destul de lungă pentru a-i da acestuia posibilitatea de a înfăptui o serie de lucruri la Brăila printre care loc de cinste se află ridicarea unei biserici ortodoxe. Nu se cunoaşte zona în care a fost clădită această biserică, dar este posibil să fi existat în actuala Piaţă Traian, unde turcii după ce au recucerit cetatea, au înălţat o casă de rugăciune (mesdjid) pe la 1667, ce stă la baza bisericii actuale Sf. Arhangheli din piaţa Traian. Cert este că la 2 octombrie 1644, brăilenii doreau să refacă biserica lui Mihai, deoarece acesta ajunsese în stare rea, fiind dărâmată de către turci[1]. De aceia, este posibil ca pe temeliile ei să-şi fi ridicat turcii biserica lor. Nu se cunoaşte hramul bisericii române şi nici alte detalii despre ea.
Mitropolia Proilaviei
Importanţa deosebită a Brăilei este demonstrată din punct de vedere religios şi de existenţa, aici a unei mitropolii cu numele de „Mitropolia Proilaviei”, Despre vechimea ei nu avem date certe. Cel mai vechi document cunoscut este actul sinodial al Patriarhului de la Constantinopol din 1590 prin care se înfiinţa în Rusia, instituţia patriarhiei ruse[1]. Deoarece actul era semnat de 108 ierarhi bisericeşti, cercetările au demonstrat că doi dintre aceştia avuseseră legături cu Brăila. Astfel unul era „Nectarie, fost al Proilaviei” şi „Antim al Proilaviei”[2]. Istoricul Dumitru Russo consideră că Nectarie nu avea cum să fie primul mitropolit, el considerând că această mitropolie s-a înfiinţat undeva între 1359 (când s-a desfiinţat Mitropolia Ţării Româneşti) şi sfârşitul sec al XV-lea, înainte deci, de anul 1500[3]. Constantin C. Giurescu este mai realist, considerând perioada de înfiinţare a Eparhiei metropolitane, undeva în perioada imediată după cucerirea Brăilei de către turci, şi anumite între 1540-1550, argumentând acest lucru prin denumirea ei de Mitropolie a Proilaviei, instituţie distinctă de aceia a Ţării Româneşti, prin faptul că după ocuparea Brăilei de către turci în 1539, era necesară o astfel de instituţie, pentru teritoriul raialei Brăilei şi nu numai[4].
Biserica ortodoxă din Aleșd
Biserica cu Hramul Adormirea Maicii Domnului este construită în centrul oraşului, pe locul unde în anul 1904 au fost omorâţi 30 de români, răsculaţi împotriva nobilimii maghiare. Construirea ei a început în vara anului 1939, în timpul regelui Carol al II-lea, terminându-se în numai 75 de zile, de către Armata română respectiv de BRIGADA 1 MIXTĂ MUNTE-SINAIA sub comanda GENERAL PETRE BĂLĂNESCU.
A fost sfințită în 1945.
În pridvorul bisericii s-au aşezat 2 plăci comemorative din marmură alba una în dreapta şi alta în stânga. Arhitect a fost Fr. Starill, constructor J. Waxmundszky. Pictura executată în tehnica fresco a fost executată de domnul Fordea Mihail din Bucureşti.
Catedrala ortodoxă
După începerea lucrărilor la Catedrală la 10 septembrie 1923, o lună mai târziu, la7 octombrie 1923, într-un cadru festiv, a fost pusă piatra de temelie a Catedralei Ortodoxe Române din Cluj. La propunerea Episcolului Nicolae Ivan, s-a hotărât ca hramul Catedralei Ortodoxe din Cluj să fie Adormirea Maicii Domnului.
