Istorie Locala

  1. A.OPERA ANTUMĂ
Cavalerii nopţii: Roman istoric / Ponson du Terrail; Traducere de Iosif Vulcan. - Pesta, 1870-1871, în cinci volu­me. (supliment la „Familia“).
         De la sate - Novele şi schiţe. - Oradea Mare, 1883. -169 p.
Gărgăunii dragostei: Comedie într-un act. - Oradea Mare, 1899. - 30 p.
Gorunul lui Horea. - Budapesta, 1876. - 15 p. Ediţia a doua la 1878.
         Lira mea: [66 de poezii]. - Oradea Mare, 1882. - 235P-
Mâţa cu clopot: Comedie poporală cu cântece şi joc într-un act. - Oradea Mare, 1898. - 25 p.
Mireasă pentru mireasă: Comedie în trei acte. - Budapesta, 1877. - 112 p.
Orfana Crişului. - Pesta, 1877. Ediţia a doua la 1880.
Panteonul român: Portretele şi biografiile celebrităţi­lor române. Tomul I [31 de titluri / Compuse şi colate de Iosif Vulcan. - Pesta: cu tiparul lui Alesandru Kocsi, 1869.-
Poesii: [conţine 85 de titluri]. - Pesta: S-a tipăritu prin Alesandru Kocsi, 1866. - 205 p.
Prima rochie lungă: Monolog. - Oradea Mare, 1898.
Ranele naţiunii: Roman de Iosif Vulcan. - Buda- Pesta: Cu tiparul lui Alesandru Kocsi, 1876. - voi. 1: 208 p.; voi. 2: 200 p., voi. 3: 215 p.
Român nepdalok [= Cântece populare româneşti] / Traducere Embo Gyorgy, Iulian Grozescu, Iosif Vulcan. - Budapest: Kiadja a Kisfaludy Târsasâg, 1877.
Ruga de la Chiseteu: comedie poporală într-un act cu cîntece şi joc. - Braşov: Librăria Ciurcu, 1902. - 30 p. - (Bi­blioteca Teatrală, 9). Prima ediţie la Oradea, 1890.
Sărăcie lucie: Comedie poporală cu cântece într-un act. - Oradea Marea: cu tiparul lui Iosif Lang, 1894. - 30 p. Reprezentată la Arad, în 6/18 iunie 1894, a doua zi de Rusalii, „de tinerimea meseriaşă română, sub conducerea învăţătorului Nicolae Ştefu, în sala din pădurile oraşului“.
Sclavul amorului: Roman. - Pesta, 1873-1875, în trei volume; voi. 1: 224 p., 1873; voi. 2: 223 p., 1873; voi. 3: 212 p., 1875.
Soare cu ploaie: Comedie într-un act. - Braşov: Tipo­grafia N. I. Ciurcu, 1898. - 56 p.
Ştefan-Vodă cel tânăr: Tragedie istorică în 5 acte şi 3 tablouri. - Oradea Mare, 1893. - 111 p.
Publicat în Bihor

Pe firmamentul istoriei noastre, numele Mitropolitului Ioan Vancea este scris cu litere de aur, semnele lăsate de acest ierarh care a condus destinele Bisericii Greco-Catolice româneşti, timp de aproape 30 de ani, din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, fiind vizibile şi astăzi. Un om a cărui valoare a fost dată de implicarea sa în păstorirea Bisericii încredinţate, şi de susţinerea drepturilor românilor de ambele confesiuni din Transilvania.

          Duminică, 5 august 2012, satul Văşad a îmbrăcat straie de sărbătoare, cu această ocazie, pe peretele Bisericii greco-catolice din localitate, fiind dezvelită o placă comemorativă, la împlinirea a 120 de ani de la trecerea sa la cele veşnice a Mitropolitului Ioan Vancea de Buteasa.

          Despre mitropolitul Ioan Vancea s-au scris deja câteva biografii destul de bine alcătuite şi argumentate. Între acestea, amintim pe cea semnată de Augustin Bunea „Mitropolitul Ioan Vancea. Schiţa biografică”, Blaj, 1892, Ioan Georgescu „Mitropolitul Ioan Vancea la 50 de ani de la moartea lui”, Oradea, 1942, şi, una de dată recentă, a d-lui lect. univ. dr. Ion Cârja, „Biserică şi societate în perioada păstoririi Mitropolitului Ioan Vancea (1869)”, Cluj-Napoca, 2007, care, pe lângă profilul biografic al ierarhului are în componenţă un studiu ştiinţific foarte bine alcătuit despre perioada anilor 1868-1892, când Ioan Vancea a păstorit provincia mitropolitană românească.

Publicat în Bihor
Marți, 15 Mai 2012 12:48

Iosif Vulcan - date biografice.

IOSIF VULCAN — CRONOLOGIE

1805, 23 decembrie. Se naşte la Şinca Veche (jud. Făgăraş), Nicolae Vulcan, tatăl lui Iosif Vulcan.
1813. Se năştea, la Leta Mare (Ungaria) Victoria Irinyi, mama lui Iosif Vulcan, într-o familie românească cu tradiţii progresiste.
1828. Samuil Vulcan, unchiul lui I. Vulcan, episcop orădean, întemeiază la Beiuş liceul de băieţi.
1831. Nicolae Vulcan se căsătoreşte cu Victoria Irinyi, fiind sfinţit preot în comuna bihoreană Holod.
1841, 31 martie. Se naşte la Holod, Iosif Vulcan, al cincilea copil al lui Nicolae Vulcan şi al Victoriei Vulcan.
1844. Familia Vulcan se mută la Leta-Mare.
1847-1851. Iosif Vulcan urmează cursurile liceului romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea.
1851/1852. în acest an şcolar, datorită demersurilor episcopului român unit Vasile Erdely se înfiinţează la Liceul premonstratens catedra de limba şi literatura română, primul ei titular fiind Alexandru Roman, viitorul profesor la catedra română a Universităţii din Budapesta.
Publicat în Bihor

 Activitatea didactică, pedagogică şi ştiinţifică


Constantin Petrescu-Ercea a văzut lumina lumii la 28 noiembrie 1892, în localitatea Ercea, judeţul Mehedinţi[1]. Numele Ercea şi l-a adăugat în anul 1926 în condiţiile în care numele de Petrescu era foarte des întâlnit, pentru a nu fi confundat cu alte persoane cu acelaşi nume.

A devenit doctor în Drept la Paris, conform datelor existente în dosarul personal de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Cluj, la data de 10 iulie 1923[2];  a fost conferenţiar la Facultatea de Drept din Cernăuţi, profesor  titular la Catedra de Drept Comercial II, director al Seminarului de Drept Comercial II, membru al Societăţii de Legislaţie comparată din Paris şi al Asociaţiei juriştilor de limba franceză[3] şi membru al Comitetului Central al Reuniunii Culturale Cele Trei Crişuri din Oradea. În anul 1933 devine deputat, implicându-se astfel, tot mai activ,  în viaţa politică a României.

Conform declaraţiei existentă la Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj privind situaţia sa militară, prof. Constantin Petrescu-Ercea  a făcut serviciul militar, participând pe front  în intervalul 1916-1920, la teatrul de operaţiuni militare, fiind concentrat pe o perioadă de până în 2 luni (vezi anexa nr. 1 din Addendă).

Pe baza bogatei activităţi didactice şi ştiinţifice, a urcat constant în ierarhie, inclusiv din punct de vedere financiar. Începând cu data de 1 aprilie 1936 i-a fost acordată a III-a gradaţie (aceste gradaţii se acordau din 5 în 5 ani), conform adresei nr. 4088/1935 emisă de Ministerul Instrucţiunii Publice şi trimisă  Rectorului Universităţii Regele Ferdinand I,  din Cluj. În anii următori, mai precis în anul 1941, prof. Constantin Petrescu-Ercea va primi şi cea de-a IV-a gradaţie, chiar dacă va întâmpina unele probleme din partea Ministerului de resort, probleme legate de împlinirea sau neîmplinirea celor 20 de ani de la obţinerea diplomei de Doctor în Drept[4], condiţie importantă în obţinerea acestor tipuri de gradaţii.

Dreptul comercial românesc şi european. Având ca antecesori pe Iacob Negruzzi, considerat primul profesor de Drept comercial din Moldova şi pe Vasile Boerescu, care a inaugurat învăţământul şi ştiinţa dreptului comercial în Muntenia, Constantin Petrescu-Ercea, alături de P.Poruţiu de la Cluj, este considerat primul comercialist român de la Cluj după reîntregirea Ţării[5] în anul 1918.

O contribuţie de seamă la dezvoltarea, în cursul timpului a dreptului românesc, în general, au adus-o specialiştii din domeniul dreptului comercial din ţara noastră, având, de altfel, o pregătire profesională multilaterală[6].

            Constantin Petrescu-Ercea a fost profesor titular la Academia Regală Regele Carol al II-lea, predând Drept comercial şi cambial, 5 ore/săptămână încă din anul şcolar 1926-1927[7]. În Absolutoarele din anii universitari ce au urmat, numărul orelor la disciplina profesorului Constantin Petrescu-Ercea a fost redus la 4, fără a micşora, în vreun fel, prestigiul disciplinei sau al profesorului titular. Acest lucru este confirmat de Certificatul eliberat la 2 octombrie 1931 în care se menţiona că funcţionează [Constantin Petrescu-Ercea- n.n.] în calitate de profesor de Drept comercial de la 1 octombrie 1925[8]. Certificatul înregistrat la numărul 4/1931-1932 este semnat de profesorul Lazăr Iacob, deşi decan la acea dată era însuşi Constantin Petrescu-Ercea. În cursul anului 1932? (anul nu este vizibil), cu ocazia Adunării delegaţilor din judeţ şi a tuturor asociaţiilor din Oradea[9], ţinută în Piaţa Mihai Viteazul, printre cei care au luat cuvântul s-au aflat dr. Lazăr Iacob, dr. Gheorghe Sofronie şi decanul Facultăţii de Drept din Oradea, Constantin Petrescu-Ercea.

 

Publicat în Bihor
Page 2 of 2
Ești aici: Home Bihor Afişez elemetele după tag: personalitati