Strada care se deschide spre est, din colţul nord-estic al Pieţei Unirii, Bulevardul 21 Decembrie 1989, este una din cele mai vechi străzi ale oraşului nou. Numele ei a fost menţionat, deja, la 1372 sub forma Platea Mager utcha în traducere, strada Maghiarilor. A primit acest nume probabil datorită faptului că, în timp ce Cetatea Veche era locuită cu precădere de saşi, aici erau mulţi locuitori maghiari.
Denumirea majorităţii străzilor din Cluj s-a schimbat de mai multe ori de a lungul secolului XX, fiecare regim politic încercând să-şi pună amprenta asupra oraşului şi prin modificarea numelor străzilor.
Alexandru Borza, Brassai Samuel, Emil Racoviță, Ioan Lupaș, Iuliu Hațieganu, Sigismund Toduță, Valeriu Anania, Victor Papilian sau Adrian Marino sunt nume pe care orice clujean le-a auzit cel puțin o dată. Străzi și instituții din orașul nostru sunt denumite după aceștia. Dacă vrei să știi cine au fost toți acești oameni și unde poți citi despre ei noi te ajutăm: am pregătit o listă cu cărți despre personalități clujene pe care le găsești la Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj.
Memorii, jurnale, oameni și locuri de odinioară, amintiri. Descoperă istorii ale Clujului povestite de oameni deosebiți care au marcat viața orașului tău.
Clujul se mândrește cu personalitățile sale din toate domeniile: literatură, artă, știință, sport. Vrei să afli câteva date biografice despre una dintre aceste personalități? Caută în dicționare! Unde?
Pe portalul Memorie și cunoaștere locală de pe pagina bibliotecii clujene www.bjc.ro :
Orașul tău, cel pe care-l știi de zi cu zi, este unul din cele mai vechi și mai frumoase orașe din România. Dar, te-ai întrebat vreodată, cum arăta orașul tău acum 100 de ani?
Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj deține, în colecțiile sale, un fond impresionant de fotografii și cărți poștale din Clujul de la sfârșitul secolului 19 și prima jumătate a secolului 20. 800 de asfel de documente au fiost digitizate și le poți regăsi în Biblioteca Digitală Europeana la adresa:
Biblioteca Digitală Europeana_Fotografii și cărți poștale din Cluj
sau pe pagina bibliotecii noastre www.bjc.ro - portalul Memorie și cunoaștere locală:
Ce știi despre orașul tău? Îi cunoști istoria, instituțiile, personalitățile? Unde ai putea citi despre toate acestea? Există un singur loc în care poți regăsi cărți, fotografii, hărți, manuscrise despre orașul tău?
Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj vine în ajutorul tău; am selectat și prezentat lucrări despre orașul tău, le-am organizat pe domenii astfel încât să-ți fie mai ușor să găsești documentul care te-ar putea interesa.
Intră pe pagina bibliotecii noastre www.bjc.ro - portalul Memorie și cunoaștere locală:
Vrei să afli, într-un timp foarte scurt, informații utile despre orașul tău? Ai nevoie de un ghid. Nici albumul nu ar fi o idee rea (are, cu siguranță, mai multe imagini).
Știai că la Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj găsești ghiduri și albume - vechi și noi - despre orașul tău? Dacă ești interesat, poți să consulți un ghid de la 1900 sau unul recent și să răsfoiești un album cu fotografii.
Intră pe pagina bibliotecii noastre www.bjc.ro - portalul Memorie și cunoaștere locală:
La sfârşitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea unor ramuri industriale la Cluj a determinat punerea bazelor învăţămîntului tehnic propriu-zis, chiar dacă prima formă de organizare era una modestă.
Universitatea Tehnică
Citeşte mai mult ...
Înfiinţarea Operei Naţionale din Cluj în 1919 este strâns legată de personalitatea primului său director, Constantin Pavel...
Începuturile teatrului românesc la Cluj le găsim prin 1870, când elevii români din cursul superior al liceului romano-catolic au înjghebat o trupă de teatru pe care au numit-o „Prima societate română ambulantă din Transilvania”. Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în Piaţa Ştefan cel Mare, clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului.
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului.
Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac a fost prins şi adus spre judecată în cetatea Clujului. Ars de viu în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, a fost tras în ţeapă pe drumul Feleacului, în faţa Turnului Croitorilor. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de Virgil Fulicea, în 1975.
Cluj