Maria Filotti - "Dintre toate comorile lumii am ales teatrul"
Scris de BRBibliotecaMaria Filotti s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila la 9 octombrie 1883. Era în clasele primare, la Brăila, când a văzut prima piesă de teatru. După terminarea "Şcolii secundare de fete" susține examenul de bacalaureat la Liceul I.C. Massim. Acolo este remarcată ca având calităţi artistice înnăscute de profesorul universitar Ştefan Sihleanu, director al Teatrului Naţional Bucureşti. S-a înscris apoi la Conservatorul de Muzica şi Artă Dramatică, unde a fost eleva maestrei Aristizza Romanescu, cea care-l va convinge pe tatăl Mariei să nu se mai împotrivească ca aceasta să facă teatru. În anul 1906 Maria acceptă un contract pentru o stagiune la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a jucat nenumărate roluri. A urmat debutul pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din "Răzvan şi Vidra" de Hașdeu.
Ana Aslan – Pionier al geriatriei şi gerontologiei mondiale
Scris de BRBiblioteca
Ana Aslan s-a născut la Brăila la 1 ianuarie 1897 într-o familie cu valenţe intelectuale, care a acordat toată atenţia educaţiei celor patru copii. Moartea tatălui său după o lungă suferinţă o determină pe Ana, ca la numai 13 ani să ştie încotro se va îndrepta cariera sa - aceea de medic. Se mută cu familia la Bucureşti, unde termină Şcoala Centrală şi se înscrie la facultatea de medicină pe care o absolvă în 1922. Doi ani mai târziu obţine titlul de Doctor în medicină, cu teza Cercetări privind inervaţia vasomotoare la om sub îndrumarea Prof. Daniel Danielopolu.
Nava Borcea, se pare că este prima navă cu propulsie proprie construită de inginerii navali români, în România, conform unei declaraţii date de domnul inginer Dorin Buca, directorul adjunct al Şantierului Naval din Brăila “Este primul vapor construit de inginerii români, care până atunci construiseră doar barje, şlepuri, mici ambarcaţiuni, şi este spre lauda lor, că după aproape 100 de ani încă mai funcţionează cu piesele originale”.
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (IX)
Scris de BRBibliotecaBiserica „Sfântul Ioan Botezătorul”
Cu această biserică intrăm în secolul al XX-lea deoarece lucrările de construcţie au demarat chiar în anul 1900. Înaintea construcţiei actuale din strada Galaţi, tot în acelaşi loc a funcţionat un paraclis, ridicat din paiantă de către locuitorii zonei în anul 1895[1].
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (VIII)
Scris de BRBibliotecaBiserica „Adormirea Maicii Domnului”
Prima clădire a acestei biserici a fost din cărămidă şi s-a ridicat în anul 1844[1]. Această biserică a ars în 1895 în urma unui incendiu din cauza neglijenţei unor tinichigii care reparau acoperişul. Pe locul Bisericii s-a construit un paraclis din lemn, folosindu-se fondurile fostei biserici şi donaţiile unor enoriaşi.
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (VII)
Scris de BRBibliotecaBiserica „Sfântul Profet Ilie”
Tot din secolul al XIX-lea datează şi această biserică situată pe strada Mihai Bravu. Piatra de temelie a fost pusă în data de 8 septembrie 1872 prin grija preotului paroh Luca Marinescu. După cinci ani, lucrarea a fost finalizată în data de 20 mai 1877, chiar în preajma proclamării Independenţei de Stat a României[1].
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (VI)
Scris de BRBibliotecaBiserica „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”
Istoria deosebit de frământată a acestei biserici a început în anul 1892 când s-a ridicat prima construcţie pe actualul loc din strada Mihai Bravu. Din cauza unei greşeli de construcţie această clădire a bisericii s-a dărâmat pe 12 ianuarie 1895. Acest dezastru nu a spulberat însă dorinţa locuitorilor din cartier de a avea biserica lor şi prin eforturile preotului paroh Grigore Balaban s-au demarat lucrările pentru realizarea în primă fază a unei case de rugăciune (paraclis).
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (V)
Scris de BRBibliotecaBiserica „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântul Mucenic Haralambie”
La fel ca şi biserica „Sf. Gheorghe” şi aceasta are avantajul poziţiei aflându-se la capătul unei străzi centrale numită în trecut „Sf. Constantin” de la numele bisericii şi care se sfârşeşte în cimitirul cu acelaşi nume.
Piatra de temelie s-a pus în anul 1857 pe 3 mai, în locul unde erau nişte cuptoare de pâine, făcute de armata rusă în timpul ocupaţiei din 1854 din timpul Războiului Crimeei[1]. Au contribuit la realizarea construcţia bisericii, breslele de croitori, grădinari, măcelari, hamali şi zarzavagii.
Finalizarea construcţiei s-a făcut în anul 1863, sfinţirea bisericii având loc pe data de 8 septembrie. De menţionat este şi faptul că biserica păstrează o parte din moaştele Sfântului Haralambie, de aceea i s-a atribuit şi a doua denumire cu numele acestuia. Denumirea cea mai cunoscută este însă de „Sfântul Constantin”.
În momentul de faţă la biserică se execută o serie de lucrări de consolidare a fundaţiei şi a pardoselii deoarece există pericolul de a se surpa.
Preot paroh este Traian Mazăre iar preot slujitor este Sterian Drăgan.
În anii 1935 1936 au avut loc alte lucrări de restaurare. În anul 1985 biserica a fost cuprinsă de un puternic incendiu, care i-a afectat turla. Refacerea s-a efectuat în anii 1985 1987 prin grija preotului Traian Mazăre sub oblăduirea episcopului de Buzău Epifanie Norocel.
Biserica se află pe str. Şcolilor nr. 38 bis (la intersecţia cu str. Rahova).
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (IV)
Scris de BRBibliotecaBiserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”
Şi această biserică este una dintre cele mai vechi şi mai frumoase din oraş. Astăzi se află pe strada Petru Maior, care până la sfârşitul celui de al II-lea război mondial se numea Sfântul Petru, de la numele bisericii. Acest nume a fost schimbat de autorităţile comuniste după război.
Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (III)
Scris de BRBibliotecaCatedrala „Sfântul Nicolae”
Această biserică reprezintă în momentul de faţă singura catedrală în funcţiune din oraş.
Biserica actuală s-a realizat pe fundaţia altei biserici, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1835 pe fosta stradă I. Slătineanu (numită aşa în cinstea primului prefect al Brăilei) astăzi strada Ana Aslan cu banii proveniţi din donaţiile cetăţenilor şi din veniturile Bisericii Vechi[1]. Ea reprezintă a doua biserică ridicată în Brăila după eliberarea de sub turci a oraşului.
Braila