Braila (2)
1. Traseul Dunării şi Bălţilor Brăilei
Cei care obosiţi de munte sau mare caută liniştea verde a câmpiei Bărăganului pentru a asculta şuierul vântului, judeţul Brăila este un loc potrivit care oferă o multitudine de trasee turistice.
Cea mai frumoasă şi de neuitat excursie se poate organiza la Brăila numai pe Dunăre în jurul fostelor "Bălţi ale Brăilei". Astăzi ele poartă numele de Insula Mare şi Mică a Brăilei.
a) Insula Mare este regiunea dintre ape, cuprinsă între Dunărea Veche şi Dunărea Nouă. Prin desecarea şi îndiguirea zonei, a luat naştere cea mai mare insulă agricolă a ţării. Din fostele bălţi nu a mai rămas decât o mică porţiune în jurul punctelor Veriga, Corotişca şi Filipoiu. Din nefericire lucrările pentru realizarea acestui complex în timpul regimului comunist, au costat viaţa a numeroşi oameni, cei mai mulţi deţinuţi politici, deportaţi şi condamnaţi la muncă forţată, mulţi pierzându-şi aici viaţa.
Trecerea în insulă se poate realiza cu bacul de la punctul de trecere "Stânca" sau cu şalupa din Gara fluvială.
1. Aşezarea teritorială
Aşezarea Brăilei pe malul actual al Dunării n-a fost la întâmplare, ci rodul însăşi al înfăţişării locului. Orice observator atent îşi dă seama că oraşul nu putea să apară în altă parte decât în locul pe cer-l constatam astăzi şi care este un promontoriu al Bărăganului, care domină apele fluviului ferindu-l de inundaţii. Astfel, atât mai la nord sau mai la sud, o aşezare de acest fel nu este posibilă datorita pericolului de inundaţii ce au loc în fiecare an. În acest fel situaţia geografică a Brăilei, o face una dintre localităţile cele mai favorizate de natură din România. Situată în est, sud-estul ţării pe coordonatele 45s 16'17", latitudine nordică şi 27s 58'33", longitudine estică, Brăila se află la zona de intersecţie a trei provincii istorice: Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea. Aşezată şi pe Dunărea inferioară acolo unde ea se reuneşte prin cele două braţe ale sale, Dunărea Nouă şi Dunărea Veche, natura a înzestrat acest loc cu daruri deosebite destinate Brăilei. Ea are o terasă, o platformă şi un chei natural la care se adaugă malul adânc ce ţine numai cât se întinde oraşul, iar şenalul navigabil face din oraş, primul port maritim de pe Dunăre, devenind la peste 100 de ani, după amenajarea bracului Sulina ultimul loc de acostare al navelor maritime ce pot sosi din orice loc al lumii. Demne de subliniat sunt şi marile posibilităţi de legătură ale Brăilei, atât pe uscat cât şi pe apă, iar în condiţiile viitorului aeroport aflat în stadiu de proiect, acestea devin chiar nelimitate. Astfel faţă de capitala tării, de curbura Cârpacilor şi de Marea Neagră, distanţele nu depăşesc 200 km. Brăila se află la 170 km de Sulina, 200 km de Bucureşti şi 100 km de Focşani. În condiţiile în care, în afara Galaţiului nu există oraşe mai mari, Brăila are posibilitatea să-şi exercite influentele directe asupra unor vaste teritorii de mare importanţă economică. Dunărea de asemenea leagă Brăila în jos cu marea, iar în susul ei în primul rând cu bogata câmpie munteană, apoi cu Europa centrală şi recent prin construirea canalului de legătură cu fluviul Rhin se poate afirma că Brăila are terminalul vestic, în portul Rotterdam.
