Biserica „Sfântul Profet Ilie”

Tot din secolul al XIX-lea datează şi această biserică situată pe strada Mihai Bravu. Piatra de temelie a fost pusă în data de 8 septembrie 1872 prin grija preotului paroh Luca Marinescu. După cinci ani, lucrarea a fost finalizată în data de 20 mai 1877, chiar în preajma proclamării Independenţei de Stat a României[1].

Biserica „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”

Istoria deosebit de frământată a acestei biserici a început în anul 1892 când s-a ridicat prima construcţie pe actualul loc din strada Mihai Bravu. Din cauza unei greşeli de construcţie această clădire a bisericii s-a dărâmat pe 12 ianuarie 1895. Acest dezastru nu a spulberat însă dorinţa locuitorilor din cartier de a avea biserica lor şi prin eforturile preotului paroh Grigore Balaban s-au demarat lucrările pentru realizarea în primă fază a unei case de rugăciune (paraclis).

Biserica „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântul Mucenic Haralambie”

La fel ca şi biserica „Sf. Gheorghe” şi aceasta are avantajul poziţiei aflându-se la capătul unei străzi centrale numită în trecut „Sf. Constantin” de la numele bisericii şi care se sfârşeşte în cimitirul cu acelaşi nume.

Piatra de temelie s-a pus în anul 1857 pe 3 mai, în locul unde erau nişte cuptoare de pâine, făcute de armata rusă în timpul ocupaţiei din 1854 din timpul Războiului Crimeei[1]. Au contribuit la realizarea construcţia bisericii, breslele de croitori, grădinari, măcelari, hamali şi zarzavagii.

Finalizarea construcţiei s-a făcut în anul 1863, sfinţirea bisericii având loc pe data de 8 septembrie. De menţionat este şi faptul că biserica păstrează o parte din moaştele Sfântului Haralambie, de aceea i s-a atribuit şi a doua denumire cu numele acestuia. Denumirea cea mai cunoscută este însă de „Sfântul Constantin”.

În momentul de faţă la biserică se execută o serie de lucrări de consolidare a fundaţiei şi a pardoselii deoarece există pericolul de a se surpa.

Preot paroh este Traian Mazăre iar preot slujitor este Sterian Drăgan.

În anii 1935 1936 au avut loc alte lucrări de restaurare. În anul 1985 biserica a fost cuprinsă de un puternic incendiu, care i-a afectat turla. Refacerea s-a efectuat în anii 1985 1987 prin grija preotului Traian Mazăre sub oblăduirea episcopului de Buzău Epifanie Norocel.

Biserica se află pe str. Şcolilor nr. 38 bis (la intersecţia cu str. Rahova).

Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”

Şi această biserică este una dintre cele mai vechi şi mai frumoase din oraş. Astăzi se află pe strada Petru Maior, care până la sfârşitul celui de al II-lea război mondial se numea Sfântul Petru, de la numele bisericii. Acest nume a fost schimbat de autorităţile comuniste după război.

Catedrala „Sfântul Nicolae”

Această biserică reprezintă în momentul de faţă singura catedrală în funcţiune din oraş.

Biserica actuală s-a realizat pe fundaţia altei biserici, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1835 pe fosta stradă I. Slătineanu (numită aşa în cinstea primului prefect al Brăilei) astăzi strada Ana Aslan cu banii proveniţi din donaţiile cetăţenilor şi din veniturile Bisericii Vechi[1]. Ea reprezintă a doua biserică ridicată în Brăila după eliberarea de sub turci a oraşului.

Biserica „Bunavestire”

Cunoscută de localnici sub numele de „Biserica greacă”, este una dintre cele mai impresionante monumente arhitectonice ale Brăilei. Hramul său este Buna Vestire.