Istorie Locala

de Ion Predescu

Dacă ar fi să discutăm complinirea dintre cei doi stareți, Gamaliil si Vartolomeu Androni, de fapt, un dialog în interiorul teologiei și al monahismului ar trebui să spunem următoarele: amândoi au realizat arhitectural opere de substanță, s-au zidit la propriu în construcțiile si viața monahală apoi, în plan teologic, ar trebui să vedem opera de informație a 

de Ion Predescu

Dacă ar fi să discutăm complinirea dintre cei doi stareți, Gamaliil si Vartolomeu Androni, de fapt, un dialog în interiorul teologiei și al monahismului ar trebui să spunem următoarele: amândoi au realizat arhitectural opere de substanță, s-au zidit la propriu în construcțiile si viața monahală apoi, în plan teologic, ar trebui să vedem opera de informație a starețului Gamaliil prin monografia despre Mănăstirea Cozia. 

 

de Adi BĂDESCU

• Titiana Niţu Popa din Cernişoara pictează în California • vâlceanca a înnobilat prin harul său unica biserică ortodoxă din America de Sud şi peste o mie de icoane

Născută în 1969, în Armăşeşti-Cernişoara, judeţul Vâlcea şi plecată în SUA de aproape 3 ani, Titiana Niţu Popa a dovedit unei lumi întregi, începând de la vârsta de numai 12 ani, că iubirea pentru artă şi pentru Dumnezeu poate modela spiritul unei lumi întregi, poate modifica concepţii şi poate desluşi în conştiinţa penelului de pictor o personalitate aparte a unei stări speciale, binecuvântate. Soţie de preot, mamă a două fetiţe, Titiana Niţu Popa s-a aflat câteva zile la Armăşesti, pentru a lua parte la sfinţirea unei fântani şi a icoanei Mântuitorului, pictată de artistă în memoria bunicului său, decedat în al Doilea Război Mondial. Pictoriţa de icoane a venit de peste ocean, de asemenea, pentru a filma câteva cadre pentru filmul documentar realizat despre arta sa, produs de Ted Gruia, un american fascinat de cultura şi obiceiurile româneşti.

de Adi BĂDESCU

• Titiana Niţu Popa din Cernişoara pictează în California • vâlceanca a înnobilat prin harul său unica biserică ortodoxă din America de Sud şi peste o mie de icoane

Născută în 1969, în Armăşeşti-Cernişoara, judeţul Vâlcea şi plecată în SUA de aproape 3 ani, Titiana Niţu Popa a dovedit unei lumi întregi, începând de la vârsta de numai 12 ani, că iubirea pentru artă şi pentru Dumnezeu poate modela spiritul unei lumi întregi, poate modifica concepţii şi poate desluşi în conştiinţa penelului de pictor o personalitate aparte a unei stări speciale, binecuvântate. Soţie de preot, mamă a două fetiţe, Titiana Niţu Popa s-a aflat câteva zile la Armăşesti, pentru a lua parte la sfinţirea unei fântani şi a icoanei Mântuitorului, pictată de artistă în memoria bunicului său, decedat în al Doilea Război Mondial. Pictoriţa de icoane a venit de peste ocean, de asemenea, pentru a filma câteva cadre pentru filmul documentar realizat despre arta sa, produs de Ted Gruia, un american fascinat de cultura şi obiceiurile româneşti.

Marți, 08 Martie 2022 12:18

Nei-Viorel Darie

de prof. dr. Ion Predescu

Viaţa de legendă a Olteniei de sub munte... Istoria mentalităţilor... Se tot discută despre ce înseamnă o carte, ce înseamnă o rostire... Nei Viorel Darie era o rostire. Dinainte de Fiinţă... Simţea muzical viaţa. Muzical şi moral. O moralitate preqel. A intentionalităţii, cum ar spune Constantin Noica. A intenţionalităţii fără intenţionalitate.

L-am întâlnit nu de multe ori... Era medic la Pietrari. Prin 1982. Bunica era bolnavă. Era la Bărbăteşti, comuna apropiată... Duminica se circula, par, impar. Am trecut pe lângă poliţia de la centru. Nu ne-a oprit nimeni. După ce a consultat-o pe bunica, m-a rugat sa-l conduc până la Vâlcea, deşi ar fi trebuit să rămân lângă ea. Mi-a spus simplu, privind în gol. Ştii ce mi-a spus? Ia-l mamă de lângă mine, să mă pot jăli. Era ca o pagină din Daniel Harms.

Îl cunoştea lumea, obiectele, ca apoi să-i dea nume, Ney. Avea cu ai lui, din neam, o comunicare fonematică. De la nea, nea Darie, prin translatare de emicitate. Sufletul lor vertical, frumos, a devenit vocalic,a sfârşit luminos, ca într-un nous fascinans. Prefiinţa era atunci când nu existau nici poezia, nici literaturizarea, era atunci cand... Cand Ney a avut noroc. Când fragmentele dintr-un discurs amoros, ale lui Roland Barthes, au devenit cu nume românesc. Cine a auzit-o pe doamna doctor Traistaru..., discutând despre volumul lui Ney, pe care l-a editat, a înţeles. Inteligenţa afectivă, cognitivitatea cu minuni, dau sacrificialul de dincolo si de poveste.

Cu înţelegerea lui Ney, din Augustin: Dă-mi Doamne Sfinţenia, dar nu te grăbi. A rămas medic la Pietrari... O întâlnire cu destinul, cu ceea ce se ştie: nu contează ce-ti dă Destinul, ci ce faci cu ceea ce-ti dă destinul.

Memoria unei colectivităti tine si de cărti si de competenţa lingvistică, oralitatea, (Felix Sima a spus, a spus Ney, a spus Laurentiu, a spus Traistaru, a spus Ade, a spus Daneş, a spus Jivann, ca altădată, mutatis mutandis, prorocii) Patrick Pelgher a rostit si a scris Netexte cu Nei (profesionist), Tamara si Dudu Darie au rostit si au scris, Ioan St Lazăr a rostit si a scris, Radu Dusceac a scris si a rostit, Petre Cichirdan a scris si a rostit, Tina Popa a scris si a rostit, Corneliu Medvedov a scris şi a rostit...

Şi aşa se translatează, obiecte, lumea, Jaspers, Heidegger, dincolo de bine si de rău, într-o mistică...

Şi un vers, nu numai, de antologia literaturii române: "Isi imbrăcau sensul in sicrie de blană".

Semnalăm apariția (/constituirea sub formă de resursă de bibliotecă accesibilă online) revistei Mirajul Oltului 21/ Serie nouă, Anul III, nr. 1/2 (6/7) Decembrie 2021. Ediția este dedicată comemorării a 10 ani de la plecarea în veșnicie a regretatului Costea Marinoiu.

Publicația poate fi lecturată la https://www.flipsnack.com/bibliotecivalcene/mirajul-oltului-21-serie-nou.html

Preambul

Prezentul articol este o succintă analiză, încadrabilă problemei „de ce este România altfel„. Anume, ne propunem să contribuim la înțelegerea problemei generale, enunțate mai sus, analizând o situație particulară: de ce, la începutul secolului XVIII, este Oltenia altfel, adică incompatibilă cu Imperiul Habsburgic? Analiza are o anumită relevanță în contextul integrării europene a României post-decembriste.

Cadrul general

În 1714, Constantin Brâncoveanu și coconii săi au fost uciși la Constantinopole, după ce au suferit torturi cumplite. Doi ani mai târziu, Cantacuzinii care l-au pârât au avut aceeași soartă. Cam tot atunci, Nicolae Mavrocordat, răpit de austrieci pentru politica sa anti-habsburgică, a fost cazat confortabil în centrul Sibiului, după ce fusese primit în oraș cu onoruri militare; comandantul militar al Transilvaniei, generalul Steinville, îl invita adesea să prânzească împreună, la un restaurant de lux. [1] 

Preambul

Prezentul articol este o succintă analiză, încadrabilă problemei „de ce este România altfel„. Anume, ne propunem să contribuim la înțelegerea problemei generale, enunțate mai sus, analizând o situație particulară: de ce, la începutul secolului XVIII, este Oltenia altfel, adică incompatibilă cu Imperiul Habsburgic? Analiza are o anumită relevanță în contextul integrării europene a României post-decembriste.

Cadrul general

În 1714, Constantin Brâncoveanu și coconii săi au fost uciși la Constantinopole, după ce au suferit torturi cumplite. Doi ani mai târziu, Cantacuzinii care l-au pârât au avut aceeași soartă. Cam tot atunci, Nicolae Mavrocordat, răpit de austrieci pentru politica sa anti-habsburgică, a fost cazat confortabil în centrul Sibiului, după ce fusese primit în oraș cu onoruri militare; comandantul militar al Transilvaniei, generalul Steinville, îl invita adesea să prânzească împreună, la un restaurant de lux. [1] 

Ești aici: Home Articole filtrate după dată: Martie 2022