Despre Rebus cu N.G. Popescu-Rebus, întemeietorul și promotorul rebusismului românesc
Dialog realizat în martie 1986.
Distinsul profesor N. Gh. Popescu-Rebus, „un minunat profesor de limbă românească”, cum îl caracterizase Tudor Arghezi, fost, cândva, elev al liceului „Alexandru Lahovari”, este o personalitate de o distincţie aparte. Poartă cu sine, la anii prea meritaţi de pensie, povara dulce a amintirilor unei activităţi de pionierat în ale rebusismului, dar şi amărăciunea demnă a posesorului unei comori ce-ar dori-o a tuturor: manuscrisul Istoriei Rebusismului.
Călător prin viață/ Gheorghe Constantinescu/ integral în pdf
Povestea nespusă care sălășluiește în interiorul fiecăruia dintre noi a constituit – probabil - și imboldul scrierii cărții autobiografice pe care v-o propunem în flip cu acees liber, în acest început de week-end...
Autorul, col. ing. Gheorghe Constantinescu*, vâlcean din Cernișoara la origine - deja cunoscut publicului nostru fidel – ne pune sub ochi propria-i viață, alegerile ...apropiate sau nu de drumul care i se potrivea cel mai bine; de calea pe care a pășit ori a alergat, de pe (lângă) care a adunat experiență, a învățat lecții, a trecut examene ...a fost premiant și corijent (chiar repetent), dar a pornit iar și iar, de fiecare dată tot de la capăt, reluând la nesfârșit „lecția”, până a învățat-o temeinic.
„Zăvoiul” – grădina publică a Râmnicului în documentele de arhivă
Istoria parcurilor şi a peisajului amenajat trebuie înţeleasă în legătură cu o serie nouă de reprezentări şi practici care iau naştere în Europa secolelor XVIII şi XIX în jurul „utilizării naturii” (1). Ideea organizării unor parcuri şi grădini rublice care apare şi în spaţiul românesc al secolului al XlX-lea este, aşadar, rezultatul intersecţiei mai multor politici culturale, estetice, ştiinţifice şi, de ce nu, politice. Perioada regulamentară marchează şi din această perspectivă, pentru principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, o certă dezvoltare a unei sensibilităţi faţă de peisajul amenajat, primele tentative de organizare a naturii oferite publicului, tocmai ca rezultat al dezvoltării modelului occidental al promenadelor care începe să se bucure de succes în rândul elitelor locale.
