Ana Aslan – Pionier al geriatriei şi gerontologiei mondiale

În anii ce urmează se dedică carierei didactice şi spitaliceşti, urmând ca în 1947 să fie numită şefa Secţiei de fiziologie la Institutul de Endocrinologie din București, unde a lucrat cu Prof. C.I. Parhon. În 1952 este înființat primul Institut de Geriatrie din lume condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan până la moartea sa în 1988.

Gerovital H3 este medicamentul care în 1972 îi aduce recunoașterea specialiștilor din întreaga lume, acționând asupra mecanismelor bolilor degenerative specifice vârstei a treia. Este un produs biotrofic original românesc şi, în acelaşi timp, primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbătrânire, fiind elaborat între anii 1946 si 1956, de Ana Aslan şi echipa sa de medici, după numeroase cercetări clinice şi experimentale.

Cercetările continuă, iar în 1976 Ana Aslan primește brevetul de inventator pentru Aslavital, medicament eficace în terapia sistemului nervos și aparatului cardiovascular. Aslavital pentru copii este omologat opt ani mai târziu având rezultate benefice în tratarea deficiențelor nervoase.

Influenţa complexă asupra procesului de îmbătrânire a sistemelor de reglare şi a bolilor cronice degenerative face din terapia cu Gerovital H3 şi Aslavital o medicaţie complexă cu largă aplicabilitate în geriatrie. Aceste produse se recomandă în tratamentul bătrâneţii şi al bolilor cronice asociate acesteia, în profilaxia şi tratamentul îmbătrânirii precoce şi accelerate. Tratamentul curativ se administrează vârstnicilor suferinzi de reumatism cronic degenerativ, cu stări depresive şi anxietate, boala Parkinson, osteoporoză, arterite, distrofii neuromusculare, are efecte antidepresive, de îmbunătăţire a memoriei şi a atenţiei, a percepţiei vizuale, auditive şi olfactive, îmbunătăţirea echilibrului psihic şi neurovegetativ, creşterea şi repigmentarea părului, mobilitatea articulaţiilor, normalizarea tensiunii arteriale.

Fiind considerată unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale, Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind cre­a­rea unui sistem de stimulare a activităţilor specifice vâr­stei a treia. Ea este cea care creează conceptul de profilaxie a îmbătrânirii acţiune prin care iau fiinţă 144 de centre de gerontoprofilaxie în zonele industriale şi agricole şi 76 de centre de asistenţă geriatrică, cadrele medicale fiind pregătite de Institutul de Geriatrie. Studii privind efectele medicaţiei eutrofice sunt organizate în Staţionarul de lungă durată – căminul de bătrâni de la Institut, unde le oferă oamenilor un adăpost şi o familie fără să perceapă taxe. Refuzul de a percepe taxe îi creează probleme cu organele de partid și i se impută suma 1.500.000 lei, sumă de care va fi achitată după șapte ani de luptă în justiție, deși cercetările sale aduseseră venituri în țară de 17.000.000 de dolari, anual.

Numeroase distincţii internaţionale i-au fost acordate pentru activitatea ştiinţifică în serviciul sănătăţii publice – Meritto della re­publica Italiana, Cavaler al noii Europe – Italia, Ca­va­ler al Ordinului de Malta – Franţa, Comandor al Or­di­nului Orange Nassau – Olanda, Dama di Collare del San­to Graal – Franţa, Citizenship International Award – Fi­lipine, premiul Fundaţiei Franzheim Franzheim Buckminster Fuller Synergy Trust .

La 90 de ani, în plină forţă intelectuală şi vitalitate, e sărbătorită de Academia Română pentru meritele sale incontestabile în domeniul geriatriei şi gerontologiei. Un an mai târziu moare, la 19 mai 1988, fiind însoţită pe ultimul drum de o mulţime imensă, chiar dacă oficialităţile comuniste n-au anunţat public decesul.

Cei care au cunoscut-o au caracterizat-o ca fiind o apariţie delicată, rafinată, personalitatea ei fiind un amestec de inteligenţă, perseverenţă, disciplină şi sensibilitate. În dorinţa de a-i continua opera şi de a-i omagia memoria, elevii şi colaboratorii săi au înfiinţat Fundaţia Ana Aslan în 1990, dorind să implice şi alte forţe ale societăţii, în afara statului, în impulsionarea acţiunilor în favoarea populaţiei vârstnice.

Sursa fotografiilor: Ana ASLAN – In memoriam, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 1997. 

Bibliografie:

1. Arina Avram, Femei celebre, mică enciclopedie, Ed. ALLFA, București, 2001, p. 196.

2. Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. EX LIBRIS, Brăila, 2004, p. 32-33.

3. Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, vol. 1 A-G, Ed. Geneze, București, 1999, p. 72-73.

4. Ana ASLAN – In memoriam, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 1997, p. 24-25.

Laura Caplea

Bibliotecar