Arhitectură religioasă vâlceană din zidărie

 

 

Monumente rupestre. În această zonă a ţării,  recunoscută prin varietatea monumentelor bisericeşti, se păstrează şi un locaş de cult rupestru.

 

          Bistriţa – Costeşti. Singurul monument rupestru din judeţul Vâlcea este bisericuţa „Ovidenia” sau „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” de la Mânăstirea Bistriţa; amenajată în Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, este ctitoria egumenului bistriţean Macarie ieromonahul, la sfârşitul secolului al XV-lea. Construită prin zidirea parţială a unei galerii, prezintă planul de tip sală, cu naos şi altar, despărţite prin catapeteasma de zid. Pictată direct pe stâncă, multe imagini picturale s-au degradat. Peretele nordic păstrează portretele a două personalităţi monahale: ieromonahii Macarie şi Daniil, primul şi ultimul ctitor. Locaşul avea rol de tainiţă pentru valorile spirituale şi culturale ale Mănăstirii Bistriţa, în vremuri de primejdii¹³⁰.

 

Bisericile de zid fără turlă. Cea mai veche biserică de zid fără turlă, din judeţul Vâlcea, datează din secolul al XIV-lea.   

 

Bistriţa – Costeşti. Bisericuţa „Schimbarea la Faţă”, cunoscută sub numele de Bolniţa Mănăstirii Bistriţa, a fost construită în secolul al XIV-lea, la îndemnul Sfântului Nicodim de la Tismana – care apare în tabloul votiv ¹³¹¹³². Actualul pridvor a fost adăugat şi pictat în anul 1710, de zugravii Iosif ieromonahul şi Hranite din Şcoala de pictură brâncovenească de la Mânăstirea Hurezi. Pisania din pridvor are următorul conţinut: „Acest pridvor zugrăvitu-s-a din bun gândul dumneaei jupânesei An-drianei vornicesei a dumnealui Şerban Cantacuzino vel vornic, în zilele luminatului domn Ioan Constandin B<râncoveanu> Basarab voievod, fiind egumen chir Ştefan ieromonah, mai 18,  7218.  Şi zugrav a  fost Iosif ieromonahul, Hranite” ¹³³.  

 

 Iezer – Cheia. Biserica, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, a Schitului Iezer, din comuna Cheia, datează din secolul al XVI-lea,  fiind ctitoria domnitorului Mircea Ciobanu şi a doamnei Chiajna, din anul 1553; biserica, refăcută de Cuviosul Antonie, a fost pictată de ieromonahul „chir Nicolae sin Nicoli ot Teiuş” ¹³⁴.

 

Mierea – Ghioroiu. Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Mierea, comuna Ghioroiu, având formă de navă cu pridvor pe coloane şi altar poligonal, datează din anul 1560. Pisania, amplasată deasupra uşii de intrare în biserică, oferă date revelatoare privind ctitoria; aceasta aparţine preoţilor Niţu Vladimirescu, Nica şi Şerban, moşnenilor din localitate şi locuitorilor din Zăicoi şi Văleni. Pictura a fost realizată de Constandin din Dozeşti, Ilie Dozăscu, Gheorghe ierodiaconul, Ion şi Mihai din Dozeşti (1841) ¹³⁵.

 

Bistriţa – Costeşti. Cel mai vechi monument, din secolul al XVII-lea, este bisericuţa „Sfinţii Arhangheli” din Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, ctitorită – pe ruinele unei biserici mai vechi – de episcopul Teofil al Râmnicului, în anul 1635. Căzută în ruină, a fost restaurată de ieromonahul Macarie, în 1737, potrivit Pisaniei, care cuprinde următorul text: „Această sfântă biserică este zidită de mitropolitul Teofil la leat 7143 şi, rămâind la pustiire şi de tot la risipire, iarăşi la leat 7245, robul lui Dumnezeu Macarie ieromonahul o a dres, mai de iznoavă prefăcută, spre a lui şi a părinţilor Rafael ieromonahul şi Ivana, veşnică pomenire. Am scris eu, Macarie ieromonahul, 7245, iunie 3” ¹³⁶. Jefuită şi incendiată, bisericuţa a fost refăcută de pustnicul Daniil, în anii 1781-1782; în urma altui incendiu, este refăcută în 1829 şi pictată de zugravul Partenie Zoba din obştea bistriţeană.

 

Jghiaburi – Stoeneşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” aparţine Schitului Jghiaburi, din satul Piscu Mare al comunei Stoeneşti; vatra monahală datează din secolul al XVI-lea şi a fost refăcută de mitropolitul Teofil, în anul  1640. Actuala biserică este ctitoria preoţilor: Ioan Andronescu din Cacova – Piscu Mare, Ioan din Cheia şi ieromonahul Daniil din Zmeuret, dintre anii 1822-1827; pictura în frescă a fost realizată de zugravul Ilie din Teiuş, în anul 1828 ¹³⁷.

 

Bistriţa – Costeşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a fostului Schit Scăunelul sau Peri din satul Bistriţa, comuna Costeşti, este ctitoria egumenului Paisie arhimandritul, sprijinit de logofătul Pârvu Cantacuzino; a fost construit între anii 1689-1693. Planul este dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, iar ferestrele cu ancadramente de piatră, sculptate în stil brâncovenesc; ico-nostasul este de lemn aurit. Fresca a fost realizată de Ioan, Radu, Tanasie şi Nicolae (1755-1756) şi de preoţii Ioan şi Tudor (1788) ¹³⁸.

 

Dobruşa – Ştefăneşti. Dobruşa este un schit atestat documentar din secolele XV-XVI. Actuala biserică cu hramul „Intrarea în Biserică”, este ctitoria episcopilor Ştefan (1693-1694) şi Ilarion ai Râmnicului (1701). Unul dintre cele mai vechi monumente vâlcene, caracterizat de gropniţa existentă între pronaos şi naos, după modelul bisericilor moldoveneşti; fresca a fost realizată de fraţii preoţi Nicolae şi Dragomir, împreună cu ierodiaconii Rafail şi Dumitraşcu, ajutaţi de Pătru, calfă şi ucenic. Exteriorul are decoraţiunea obţinută de cărămidă aparentă¹³⁹.

 

Pahomie – Cheia. Biserica cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Te”SV”iteanul” face parte din Schitul Pahomie, situat lângă Muntele Vânturariţa, care aparţine de satul Cheia. Legenda spune că a fost zidit de Papa postelnicul şi haiducul Sava, în anul 1684, fiind implicat şi vel spătarul   Constantin Brâncoveanu. Atestat documentar în 1793, schitul decade în jurul anului 1824, fiind închis definitiv în 1880. A fost refăcut între anii 1952-1956 ¹⁴⁰.

 

Pietreni – Costeşti. Cel mai mare număr de monumente arhitectonice, în acest stil, datează din secolul al XVIII-lea. În ordine cronologică, se înscrie biserica  „Sfântul Nicolae” a fostului Schit Desupiatră din satul Pietreni, comuna Costeşti, ctitorit de egumenul bistriţean Ştefan ieromonahul (1700-1701). Planul este dreptunghiular, cu absida altarului trilobată, element aparte în ansamblul arhitecturii bisericeşti vâlcene; fresca a fost realizată de zugravul Efrem, în anul 1779 ¹⁴¹.

 

Frăsinei – Muereasca. Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de la Mânăstirea Frăsinei, este ctitorită pe temelia unei biserici de lemn a călugărilor bulgari Ilarion şi Ştefan, din anul 1710, apoi refăcut de fraţii hagii Cârstea şi Damian Iovipali din Râmnic, în 1762-1763; pictura este realizată de ieromonahii Constantin şi Mihai, în anii 1763-1764;  ulterior, i s-a adăugat pridvorul şi a fost zugrăvită în cursul anilor 1845-1863 ¹⁴².

 

Romanii de Jos. Biserica „Sfinţii Îngeri” din localitatea Romanii de Jos a fost ctitorită de arhimandritul Ioan, în anul 1700. Mai târziu, a fost reparată şi zugrăvită, în anul 1757, de pictorul Dimitrie, prin grija egumenului hurezean Dionisie Bălăcescu ¹⁴³.

 

Vătăşeşti – Bărbăteşti. În cătunul Vătăşeşti al satului Bărbăteşti din comuna Bărbăteşti, se află biserica  „Sfântul Nicolae”, de plan dreptunghiular cu absida altarului poligonală, ctitoria vătafului Ştefan şi a soţiei sale Ilina, din anii 1712-1715; ulterior i s-a adăugat pridvorul. Fresca are o mare valoare artistică, fiind realizată de  preoţii Dimitrie şi Ioan, ierodiaconii Tudor şi Nicolae şi de Lazăr ucenicul ¹. 

 

Călimăneşti. Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, cunoscută şi sub numele de „Biserica din Deal”, se află în oraşul Călimăneşti; planul în formă de navă cu pridvor deschis, susţinut pe stâlpi rotunzi, este ctitoria egumenului Serafim al Coziei ajutat de fratele său Gheorghe, zidită în anul  1714; pictura datează din 1816 ².

 

Băile Olăneşti. În oraşul Băile Olăneşti, se află biserica „Sfântul Nicolae”, ctitoria căpitanului Drăghici Olănescu şi a soţiei sale Ecaterina Otetelişanu, din anul 1718, cum menţionează Pisania amplasată în partea superioară a ancadramentului de piatră de la uşa de intrare: „† Cu vrěrea Tatălui şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvârşirea Sfântului D<uh>, amin. Ziditu-s-au această sfântă besěrică întru cinstea şi lauda Sfântului arhiereu Nicolae, din temelie cu chelt<u>ial<a> robu lui D<u>mn<e>zău, jupan Draghici căp<itan> Ol<ă>nescul şi a jup<â>něsei Ecaterinii de Oteteliş, vă d<ă>ni, Io Ioanu voevod şi episcop R<â>mn<icului>, chir Damaschinispravnic popa Ghineaiul<ie> 20, le<at> 7226. Pis popa Theodosie” ³. Două brâuri  mediane împart pereţii în trei registre; cel superior este prevăzut cu ocniţe. Pictura a fost realizată  de  zugravul  Ştefan,  în  anii  1725-1726,  care  este menţionat într-o inscripţie de la Proscomidiar ⁴.

 

Buda – Ocnele Mari. Biserica „Sfânta Treime” şi „Sfântul Nicolae” din localitatea Buda, oraşul Ocnele Mari, este ctitoria preotului Teodosie Brănescu din Olăneşti şi datează din anul 1731, are planul treflat, cu pridvor sprijinit pe patru stâlpi cilindrici. În anul 1838 a fost pictată de Gherontie, Voicu şi Petre din Piteşti⁵.

 

Comanca – Pietrişu. Biserica „Toţi Sfinţii” a fostului Schit Comanca din Pietrişu, oraşul Băile  Olăneşti, este ctitorita monahului Pahomie – fost boierul Preda Bujoreanu, a ieromonahului Teodosie – fostul Teodor Olănescu şi a ieromonahului Grigorie, din anii 1735-1736, cum arată Pisania bisericii: „Sf<â>ntul Schit Comanca este făcut de răposatul Pahomie er<o>monah Boj<o>reanul şi de Teodor er<o>monah i de Grigorie er<o>monah, cu leat 7244hramu Tuturor Sf<in>ţilor. Are şi ca patru zile de arătură. Au mai dat Preosfinţiia Sa chir Climent odo<a>răle sf<in>tei b<iserici>, adecă un Antimis, un Triod, un Mineiu, un Moli<t>fenic, o Psaltiriie, un Catavasieri,  ca  în  veci  să  se pomenească” ⁶.  Pictura a fost realizată de zugraful Dimitrie.  

 

Pătrunsa – Bărbăteşti.  Biserica  „Cuvioasa Paraschiva” şi „Sfântul Nicolae” a Schitului Pătrunsa din comuna Bărbăteşti, este ctitoria episcopului Climent al Râmnicului, din anul 1740; refăcută de postelnicii Dumitru şi Bărbătescu, împreună cu protopopul Pietraru, în  1806, a fost pictată în anul 1808 de zugravii Ioan din Ocnele Mari, Nicolae diaconul şi Ion ⁷.

 

Pietrarii de Jos – Pietrari. Biserica „Buna Vestire” a fostului Schit Climent din satul Pietrarii de Jos, comuna  Pietrari, este ctitoria episcopului Climent al Râmnicului, cu fraţii săi, Macarie ieromonahul şi Ioan, ispravnic fiind Ilarion proegumenul Mănăstirii Bistriţa, din anii 1742-1744. Pictura aparţine fraţilor zugravi Gheorghe şi Andrei, împreună cu ucenicul lor Danciu Filip, şi datează din anul 1744 ⁸.

 

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută sub denumirea de Bolniţa Episcopiei Râmnicului. Potrivit Pisaniei  păstrate pe o piatră, fixată deasupra uşii de la intrare, datează din anul 1745: „† Această sf<â>ntă şi dumnezeiască besěrică ce să cheamă bolniţă, întru carě să cinsteşte şi să prăznueşte Adormirea Preasf<in>tei Născătoarei de D<u>mnezeu şi P<u>-r<u>rea Fecioarei Mariei, iaste zidită di<n> temeliia ei, prin osteneala şi cu toată cheltuiala Preasf<in>ţi<ei> Sale, chir Climent ep<i>scop, precum şi biserica cea mare, iarăşi<i> de Sfiin>ţi<ia> Sa s-au înălţatǔ şi cu zugrăvele s-au împodobit, în zilele Mării Sale, Io Costantinǔ Necolae voievod, isp<r>avnic fii<n>d Spiridon monah, chelar 20, 7254”⁹.  Biserica a fost  pictată  de  preotul Gheorghie şi ierodiaconul Badia, în anul 1747-1748.

 

Drăgăneşti –  Bărbăteşti.  Biserica,  având   hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, din cartierul Drăgăneşti al satului Bodeşti, comuna Bărbăteşti, este în  formă de navă cu pridvor sprijinit pe stâlpi şi absida altarului poligonală; ctitorii ei sunt episcopul Climent al Râmnicului, împreună cu nepoţii săi – arhimandriţii Antonie şi Ilarion, egumeni bistriţeni, şi a preoţilor Nicolae şi Grigore, din  anul 1749. Pictura  datează din anul 1750, fiind zugrăvită de Sandu, Pană şi Tudor ¹⁰.

 

Stoeneşti – Stoeneşti. Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din satul Stoeneşti, comuna  Stoeneşti, datează din secolul al XVIII-lea. În anul 1860 este refăcută de Ion Popa Dimitrie¹¹.

 

Ciorobeşti – Costeşti. În cartierul Ciorobeşti al satului Pietreni din comuna Costeşti, se află biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, ctitoria egumenului bistriţean Antonie, din anul 1750, cum adevereşte Pisania de la intrare: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică întru care se cinsteşte şi se prăznuieşte Văvedenia Preasfintei de Dumnezeu Născătoare şi Pururea Fecioara Maria, care din temelie iaste zidită den bun gândul şi cu toată cheltuiala Sfinţiei Sale Părintelui chir Antonie egumenul Bistriţei, în zilele prealuminatului domn Io Grigorie Voevod, la curgerea anilor, cu blagoslovenia Prea Sfiinţiei Sale, iubitorului de Dumnezeu, părintelui nostru chir Grigore episcopul Râmnicului, Noului Severin, părintele Ilarion proigumen Bistriţii, 7258 (1750). August 12 dni” ¹².  Pictura,  în  frescă, aparţine pictorului Danciu, împreună cu ucenicul său Teodor, din anii 1750-1751.

 

Cociobi – Slătioara. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din mahalaua Cociobi a satului Slătioara din comuna Slătioara, este ctitoria lui Radu Cocioabă din secolul al XVIII-lea. În anul 1802 a fost refăcută de vătaful de plai Ion Urşanul, împreună cu alţi locuitori ai satului. Tot din acelaşi an datează pictura zugravilor Dinu şi Manole din Craiova, Cochina şi Gheorghe¹³.  

 

 Colnic – Frânceşti. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a fostului Schit Colnic din satul Moşteni, comuna Frânceşti, este ctitoria episcopului Climent al Râmnicului şi a nepotului său Nicolae protopopul, din anul 1752; monumentul are planul dreptunghiular, cu pridvor susţinut de coloane şi absida altarului poligonală, fiind pictat în frescă, de Dimitrie, Grigore, Mihai şi Ioan, în 1752. Mai târziu, a fost acoperit de un nou strat de pictură¹⁴.

 

Călineşti – Brezoi. În satul Călineşti, dependent de oraşul Brezoi, se află biserica „Cuvioasa Paraschiva” – ctitorie a preotului Ion şi a  fraţilor săi, ajutaţi de moşnenii din Călineşti; lucrările de construcţie, conduse de Tănasie, unchiul ctitorilor, s-au desfăşurat în anul 1775. Pisania din pronaos, amplasată pe peretele estic, deasupra intrării în naos, oferă bogate date referitoare la sfântul locaş: „Această sf<ân>tă şi dumnezeiască beserică, ce iaste a Călineştior, s-au zidit din temelie cu toată cheltuiala acestor moşteni de aici, anume: popa Ioan cu fraţii lui, Zamfir şi Pătru şi Tănasie, u<n>chiul lor, fiind ş<i> ipitrop la totǔ lucru besericii, cu îndemn Toma, Costa<n>din, popa Nicula, Toma, adec<ă> Radomir, Ionǔ Gherm<ă>nescu, Radu…nscu, Pătru sin Tănăsie, Anghel, Ion, popa Zamfir, Pătru şi Toma şi cu ceialalţi părtaşi ai lor, care au ce au putut agonisi, dinceput de ani 7283, <avgust>ǔl-au săvârşit Dumitru Ciutacu” ¹⁵]. Obştea moşnenilor a realizat „un fermecător edificiu”. Planul dreptunghiular cu absida altarului poligonală; pridvorul pe stâlpi de cărămidă uniţi în partea superioară prin arcade în acoladă. Fresca aparţine pictorului Damaschin din Păuşani, datând din 1782-1783 şi reprezintă o valoare artistică deosebită¹⁶.

 

Mierleşti – Bărbăteşti.  În  cartierul Mierleşti al satului Bărbăteşti din comuna cu acelaşi nume, se află biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, ctitoria ieromonahului Macarie, a preotului Constantin Brădeanu şi a preotului Ioan, fiul lui Macarie, din anul 1775, cum adevereşte Pisania păstrată în partea superioară a ancadramentului de piatră a uşii de la intrare¹⁷. Biserica are planul dreptunghiular cu absida altarului poligonală în exterior. Pictura a fost realizată de zugravii Ioan preotul şi Tănase, ale căror semnături se păstrează la Proscomidiar.

 

Bradu – Gurguiata. Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, aparţine Schitului Bradu din localitatea Gurguiata, dependentă de Băile Olăneşti; de plan dreptunghiular şi cu absida altarului poligonală, este ctitoria ieromonahului Sava¹⁸, ajutat de jupan Zamfir şi logofătul Gheorghe, din anii 1783-1784. Pictura în frescă îi aparţine preotului Dimitrie.

 

Grebleşti – Câineni. Biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” şi „Sfântul Nicolae” din satul Grebleşti, comuna Câineni, este ctitoria lui Dumitru Ioroiu şi a familiei sale, din anii 1793-1797; navă cu absida altarului poligonală, are exteriorul împărţit printr-un brâu median în două registre.  În  anul 1883  a  fost  reparată,  iar   în  1891  – zugrăvită¹⁹.  

 

Proieni – Brezoi. Biserica „Toţi Sfinţii” din satul Proieni, dependent de oraşul Brezoi, este ctitoria lui Constantin Davidescu din Râmnicu-Vâlcea, zidită în anul  1798, cum arată Pisania rescrisă ulterior: „†Această biserică dumnezăiască şi întru tot cinstită a Mântuitorului H<ristos> şi a Tuturorǔ Sfinţilor, din temelie s-au făcut şi s-au zugrăvit prin osârdiia d<umnea>lui Costandin Davidescu ot Râmnicǔ, la leatu 1798. Iară advonul s-au făcut de părintele Macarie monah şi Diamandi ot Râmnic, la leatu 1817” ²⁰. Pictura în frescă – o realizare artistică deosebită – aparţine zugravilor Ioan din Ocnele Mari, diaconului Nicolae din Teiuş şi ucenicului Radu, datând din 1801-1802. În anul 1817, monahul Macarie şi Diamandi din Râmnic adaugă pridvorul din stâlpi de cărămidă uniţi prin arcade rotunde, acesta fiind pictat în anul 1875, pe cheltuiala sponsorilor Nicolae Oprea şi Pătru Popescu²¹.

 

Sânbotin – Dăeşti.  Şi în secolul al XIX-lea s-au construit o serie de biserici fără turlă. Prima, în ordine cronologică, este cea cu hramul „Intrarea în Biserică” şi „Sfântul Grigorie Decapolitul” din satul Sânbotin, comuna Dăeşti, ctitoria polcovnicului Ilie Olănescu şi a monahiei Pelaghia, din anul 1806; navă cu altarul poligonal, are pictura realizată de Manole şi Dinu din Craiova şi calfa Stancu²².

 

Neghineşti – Stoeneşti. Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Paraschiva” din satul Neghineşti, comuna Stoeneşti, este ctitoria preoţilor Ioan, fiul lui Andronie, şi Ioan, fiul lui Sima, din anul 1819. Pictura originală, păstrată în exterior, a fost realizată în anul 1822 de Ioan şi Ilie, zugravi din Teiuş²³.

 

Dângeşti – Berislăveşti. În satul Dângeşti din comuna Berislăveşti, se află biserica cu hramul „Buna Vestire” şi „Sfinţii Voievozi”, ctitorie a boierului Sandu Biserică  şi  a  lui David, din  anul 1820; are pridvor sprijinit pe stâlpi uniţi cu arcade²⁴.

 

Băile Olăneşti. Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Gheorghe” din Băile Olăneşti (cartierul Cormoşeşti), este construită de fraţii Gheorghe şi Barbu Brănescu din Olăneşti, împreună cu arhimandritul Iosif Sărăcinescu, în anul 1820. Planul în formă de navă cu pridvor pe stâlpi de zidărie, zugrăvită de Gheorghe, Barbu şi Constantin, constituie o bijuterie în arhitectura vâlceană²⁵.

 

Giuleşti – Fârtăţeşti. Biserica „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Paraschiva” din satul Giuleşti, comuna Fârtăţeşti, este o navă cu pridvor sprijinit pe coloane cilindrice, ctitorită de vistierul Nicolae Giulescu, în anii 1830. În altar, spre Proscomidiar, se păstrează un grafit pe brâul zugrăvit cu roşu deasupra registrului draperiei, având următorul text: „Popa Ionu1830 cândǔ s-au sfinţit această sfântă bisěrică” ²⁶.  

 

Corbi – Nicolae Bălcescu. Biserica cu hramul „In-trarea în Biserică” a fostului Schit Corbi din comuna Nicolae Bălcescu, este ctitoria logofătului Ioan Fluturel împreună cu protopopul Ghiţă Coculescu, din anii  1832-1840;  pictura  a  fost realizată de preoţii Nicolae din Corbi şi Dumitru din Lăunele²⁷.

 

Troianu – Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” a Schitului Troianu din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria arhimandritului Hrisant Penetis, egumenul Mănăstirii Hurezi, din anul 1843. Clădirea   este  simplă,  ca  şi  pictura  realizată  de   renumitul

 

monah Gherontie din Bogdăneşti²⁸.

 

Zăvoieni – Măciuca. În cimitirul satului Zăvoieni, comuna Măciuca, se află biserica „Sfântul Nicolae”, construcţie în formă de navă a ctitorului Ştefan Măciuceanu şi a fiului său Manu, din anul 1844. Exteriorul este împărţit în două registre, printr-un brâu median, cel superior având firide zugrăvite cu sfinţi; pictura a fost realizată în acelaşi an de diaconul Anghel cu ucenicii săi²⁹.

Note bibliografice

130. Arhim. Veniamin Micle, Medalioane bistriţene, Bucureşti, 1999, pag. 20-21.

131. Idem, Cel mai vechi monument al Bistriţei, în „Jurnalul de Vâlcea” (1998), nr. 155, pag. 8. 

132. Istoria artelor plastice în România, coordonator acad. prof. George Oprescu, Bucureşti, 1968, pag. 248. 

133. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 45.

134. Idem, Schitul Iezerul, în „Telegraful Român”. Anul 136 (1988), nr. 2-3, pag. 1-2.

135. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 100.

136. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 195.

137. T. Bălăşel, Cronică. Schitul Jghiabul, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” XXXI (1938),          

pag. 94-95.

138. Arhim. Veniamin Micle, Schitul Scăunelul, în „Jurnalul de Vâlcea” (1998), nr. 158, pag. 2.  

139. Vasile Drăguţ, O biserică cu gropniţă în Oltenia în secolul al XVI-lea. Biserica Schitului Dobruşa, în „Mitropolia Olteniei” (1958), nr. 5-6, pag.   

140. Dumitru Bondoc, Schitul Pătrunsa – de la legendă la adevăr, Râm-nicu Vâlcea, 2006, pag. 29.  

141. Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa Olteană, pag. 198.

142. Eparhia Râmnicului şi Argeşului de Pr. Dumitru Sandu, Râmnicu-Vâlcea, 1976, pag. 193.

143. Radu Creţeanu, Mari ctitori de locuri sfinte. 2. Dionisie Bălăcescu, în „Mitropolia Olteniei” XXV (1973),  nr. 11-12, pag. 924.

 

1. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 65.

 

2. Arhim. Gamaliil Vaida, op. cit., pag. 86.

 

3. N. Gh. Dinculescu, Inscripţii. Biserica din Olăneşti – Vâlcea, în „Arhivele Olteniei” XIII (1934), pag. 160.

 

4. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 30.

 

5. Ibidem, pag. 56.

 

6. I. Vârtosu, Inscripţii, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (1933), pag. 135.

 

7. Dumitru Bondoc, op. cit., pag. 52.

 

8. P. Ş. Năsturel, Fostul schit Buna-Vestire din Pietrarii de Jos, în „Mitropolia Olteniei” VII (1955), nr. 3-4,

 

pag. 205-210.

 

9. Constantin Bălan, op. cit., pag. 809.

 

10. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 67.

 

11. Ibidem, pag. 141.

 

12. Arhim. Veniamin Micle, Ctitorii bistriţene în teritoriul comunei Costeşti, Sfânta Mănăstire Bistriţa, 2008,      

 

pag. 39.  

 

13. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 139.

 

14. Ibidem, pag. 98.

 

15. V. Brătulescu, Biserici din Vâlcea, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (1934), pag. 42-43.

 

16. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 36.

 

17. Constantin Bălan, op. cit., pag. 189.

 

18. Arhim. Chiriac Râmniceanu, „Cronica” 1811 – 1827. Studiu in-troductiv, note şi indice de Arhim. Veniamin Micle, Mânăstirea Bistriţa, 2003, pag. 126.  

 

19. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 76.

 

20. Constantin Bălan, op. cit., pag. 263.

 

21. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 36.

 

22. Ibidem, pag. 88.

 

23. Ibidem, pag. 141.

 

24. Ibidem, pag. 68.

 

25. Ibidem, pag. 31.

 

26. Maria Golescu, Un arhitect român de la începutul veacului al XIX-lea. Meşterul Ilie Gulie, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Is-torice” XXXVI (1943), pag. 109.

 

27. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 125.

 

28. C. Tamaş, Râmnicu-Vâlcea. Ghid  de oraş, Bucureşti, 1989, pag. 68.

 

29. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 115.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 610-611, 614-616). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”