Băile Govora – potenţialul fitogeografic şi potenţialul zoogeografic

Elementul european e reprezentat de diferite esenţe de stejar (Quercus robur, Q. cerris, Q. frainetto, Q. cubescens, Q. petraea) care constituie cenoze vegetale închegate. Alte specii lemnoase, ex.: fagul (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus) şi alunul (Coryllus avellana) sunt codominante în biocenozele aflate în acest areal. Arboretul din pădurile de foioase este constituit şi din elemente eurpoene cu afinităţi mediteraneene: ulmul (Ulmus laevis, U. procera), teiul (Tillia cordata, T. platyphylios) şi arbuştii: păducelul (Crataegus pentagyna), mărul pădureţ (Malus sylvestris), cornul (Cornus masAllium ursinum, Polygonatum latifoliumFestuca drymeia, F. vagenata) care dau abundeţa şi diversitatea acestor păduri.

Elementul euro-asiatic este bine reprezentat de pin (Pinus sylvestris), mesteacăn (Betula velucosa), care formează areale restrânse pe versanţii dealurilor şi de arinul alb şi negru (Alnus alba, A. glutinosa), plopul alb şi negru (Plopus alba, P. nigra), diferite specii de salcie (Salix fragilis, S. purpurea, S. triandra) – toate întâlnite în lunca pârâului Govora, a pârâului Hinţa şi afluenţilor acestora.

Elementul pontic este reprezentat printr-un număr redus de specii şi familii: Liliaceae, Gramineae, Fabaceae, Compositae. Cele mai multe exemplare ni le oferă plantele din genurile: Iris şi Allium, cu biotopuri propice ce se dezvoltă îndeosebi pe versanţii estici ai dealurilor din zonă.

Elementul nordic (boreal şi alpin) este reprezentat frecvent de merişor (Vaccinium vitis-idaea) – element circumboreal din familia Ericaceae.

Elementul submediteraneean şi mediteraneean îşi face prezenţa prin speciile lemnoase: Quercus cerris, Ulmus frinetto, Qercus pubescens, Castanea sativa, Frasinus augustiforia, F. ornus, Sorbus domesticus, S. graeca, Carpinus orientalis.

Endemismele, plante ale căror areale sunt cuprinse în întregime între frontierele ţării noastre sau le depăşeşte foarte puţin (Flora R.S.R., 1972), sunt reprezentate prin: castanul comestibil (Castanea vesca), brusturul negru (Symphytum cordatum), Dentaria gladulosa, Papaver pyrenicum, ssp. Corona-stephani, Iris dacica, Galium baillani, Paeonia peregrina, P. romanica (Mohanu şi colab., 1980).

Relictele, plante care au avut o răspândire largă în perioadele mai vechi ale Pământului şi care acum se regăsesc sporadic, în unele teritorii asigurând o continuitate floristică (Flora R.S.R., 1972) sunt reprezentate prin: arborele pagodelor (Ginkgo biloba), ienupărul de Virginia (Juniperus virginiana), arborele de lalea (Lipiodendron tulipiflora), salcâmul japonez (Sophora japonica), magnolia (Magnolia yulan, M. litiflora), formând vegetaţia parcurilor şi grădinilor.

Flora ornamentală din parcurile staţiunii cuprinde numeroase specii lemnoase, dintre care amintim: tisa (Taxus baccata), bradul argintiu (Abies concolor), molidul (Picea abies), zada (Laris decidua), arţarul (acer negundo), platanul (Platanus acerifolia), castanul sălbatic (Aesculus hippocastanus), liliacul (Syringa vulgaris). Etajul arborescent al aleilor parcurilor este format din: arborele vieţii (Thuja orientalis), ienupărul (Juniperus communis), chiparosul (Polyanthus tuberosa), clopoţelul galben (Fhorsythya suspensa) şi altele.

Potenţialul zoogeografic

Fauna este cea specifică pădurilor de foioase şi amestec. Speciile caracteristice sunt reprezentate de căprior (Capreolus capreolus), arici (Erinaceus roumanicus), pisica sălbatică (Felis silvestris), mistreţul (Sus scrofa), pârşul (Eliomys quercinus), veveriţa (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus europaeus), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus) etc.

Dintre păsările care populează pădurile oraşului şi aleile staţiunii amintim: privighetoarea (Luscinia megarhynchos), măcăleandrul (Erythacus rubecula), fâsa de pădure (Anthus trivialis), piţigoiul (Parus major), cojoica (Certhia familiaris), scatiul (Carduelis spinus), sturzul (Turdus viscivorus), mierla (Turdus merula), uliul păsărelelor (Accipiter nisus), pupăza (Upups epops), ciocănitoarea (Dendrocopus major) şi altele. Prin speciile sale, fauna completează decorul natural al staţiunii (Berbece şi colab., 1982, 10-12).

Pe teritoriul oraşului Băile Govora nu există elemente fito- şi zoogeografice care să facă obiectul unor rezervaţii sau monumente naturale.