Băile Govora – Viaţa economică: agricultura, industria, transporturile, comerţul

Izvoarele minerale de aici sunt legate de formaţiunile geologice miocene, în care se află zăcămintele de sare din Băile Govora (neexploatate) şi din apropiere(Ocniţa – Oc. Mari, în exploatare). Din cauza varietăţii deosebite a rocilor din substrat şi a existenţei hidrocarburilor lichide şi gazoase, compoziţia chimică a apelor este de asemenea foarte variată. Dintre acestea fac parte apele clorurosodice şi clorurosodice iodurate, care apar în zona masivului de sare de la Oc. Mari – Govora, pe un aliniament ce se desfăşoară pe teritoriul localităţilor: Oc. Mari – Ocniţa – Teiuş – Govora – Buleta – Băile Govora – Păuşeşti-Otăsău – Buneşti – Stoeneşti – Dobriceni – Pietrari şi mai departe spre vest. Ele provin din apele de precipitaţii infiltrate în scoarţă şi mineralizate prin dizolvarea sării întâlnită în straturile cu care vin în contact.

Exploatarea apelor minerale folosite în tratamentul balnear se realizează de către cele două societăţi comerciale: SC BĂILE GOVORA S.A. şi B.N. SIND BALNEO TURISM S.R.L. BUCUREŞTI, Filiala BĂILE GOVORA, care deţin spaţii de cazare şi tratament în unităţi specializate.

Activitatea economică se desfăşoară în cadrul a 50 unităţi comerciale, din care peste 60 % au ca obiect de activitate exclusiv comerţul cu amănuntul, practicat în numeroase magazine, minimarketuri, prăvălii, chioşcuri, terase, cafenele, restaurante, piaţă, spaţii pentru comerţ ambulant.

1. AGRICULTURA

De la înfiinţarea comunei rurale Băile Govora şi până în prima jumătate a secolului al XX-lea, agricultura constituia principala ocupaţie şi sursă de venit a locuitorilor. În anul 1900, comuna Govora avea în componenţă 501 familii, majoritatea fiind agricultori, 25 meseriaşi (dulgheri, olari, tâmplari, fierari) şi ţigani lăutari. Terenul arabil era de 785 ha, obţinut în baza Legii agrare din 1864 de către 272 capi de familie ai comunei. Activitatea agricolă cea mai practicată era pomicultura (se obţineau între 200 – 450 hl ţuică/anual), urmată de creşterea animalelor (existau 307 boi, 480 vaci, 554 porci) şi creşterea albinelor (194 de stupi) (Alessandrescu, 1893, 471-488).

În anul 1927, Băile Govora deţinea: 279 cornute mari, 29 cai, 53 oi, 9 capre, 142 porci, 777 păsări, 14 stupi, având o suprafaţă de 71 ha păşuni (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr. 3/1927, f. 14). După anul 1930, agricultura deţinea ponderea cea mai mare dintre ocupaţiile locuitorilor, deşi suprafeţele agricole erau relativ mici, însă o parte dintre locuitori lucrau temporar în cadrul Societăţii Govora – Călimăneşti sau la diferiţi proprietari, numărul acestora crescând considerabil după 1948, când staţiunea capătă funcţionalitate permanentă.

Din procesul verbal de inspecţie al prim pretorului plasei Cozia, căpitanul George Zavrigescu, la data de 8 febr. 1936, reiese că „starea economică a comunei urbane Băile Govora este bună, ocupaţiunea de căpetenie a locuitorilor este agricultura, cărăuşia, pomicultura şi proprietari de case de închiriat camere pe timpul sezonului. Starea sanitar veterinară bună, nu este nici o epizotie” (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr. 16/1930-1940).

În anul 1941, fişa comunei urbane nereşedinţă Băile Govora, la capitolul agricultură prezintă o suprafaţa totală de 1609,5 ha, din care: arabil – 175,5 ha, fâneţe naturale – 40,25 ha, păşuni – 188 ha, pomi fructiferi – 35,5 ha, vii – 0,50 ha, păduri – 1003 ha, vetre de sat – 130 ha, drumuri – 7 ha, teren degradat – 18 ha, ape, bălţi – 11,75 ha; suprafaţa cultivată cu grâu – 90 ha, iar cu porumb – 85,5 ha; suprafaţa izlazului comunal – 86,4 ha (Mlăci – 54,8 ha, pe care pasc 268 vite, Curături – 31,6 ha, pe care pasc 170 vite); cai – 17, iepe – 9, boi – 12, vaci – 110, viţei – 168, berbeci – 17, oi – 165, capre – 12, porci – 80, scroafe – 67, găini – 320, raţe – 40, gâşte – 60, curci – 18. Târg săptămânal – în fiecare joi, tranzacţii de vite mici în special (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr 20/1941, f. 2-9).

Localitatea fiind situată într-o zonă deluroasă, cu o suprafaţă agricolă restrânsă şi având soluri slab productive, în Băile Govora nu s-a constituit unitate C.A.P., ci doar o întovărăşire(„30 Decembrie” – fondată în anul 1960). Pe terenul acesteia, între anii 1960 – 1964, s-au plantat 72 ha cu pomi fructiferi, iar în anul 1968, pe o suprafaţă de 30 ha se înfiinţează Ferma pomicolă Govora, în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Vâlcea, desfiinţată după 1991. Astăzi, suprafaţa fondului funciar este de 1332 ha, din care: suprafaţă agricolă – 531 ha, reprezentând 40 % din suprafaţa oraşului (arabil – 141 ha, păşuni – 185 ha, fâneţe – 98 ha, livezi – 106 ha, vii – 1 ha), intravilan – 222 ha (construcţii – 98 ha, drumuri, poteci – 23 ha, suprafaţă acoperită cu ape – 20 ha), fond forestier – 626 ha, alte categorii de terenuri – 132 ha.

Efectivele de animale sunt următoarele: bovine – 260, porcine – 430, ovine, caprine – 96, păsări – 5000 (Primăria B.G., Fişa localităţii, 2010).

2. INDUSTRIA

Datorită specificului localităţii, în oraşul Băile Govora, nu s-au desfăşurat activităţi industriale de anvergură. În ordine cronologică, activităţile desfăşurate au fost următoarele:

Producţia de apă potabilă şi distribuirea acesteia către agenţii economici şi populaţie se realiza prin „Uzina de apă” din satul Barcane, com. Păuşeşti-Otăsău, situată la distanţa de 6 km vest de staţiune. Între anii 1913 – 1949 aceasta a aparţinut Societăţii Govora – Călimăneşti, între 1949 – 1960, Direcţiei Sanatoriilor Balneare Govora, din 1960 până în 1962 – Întreprinderii Economice Regionale Balneare Govora, iar din 1962 a trecut în administrarea I.G.O. Govora, transformat în GASCOM S.A. Băile Govora, iar în prezent se află în administrarea APAVIL S.A. Râmnicu-Vâlcea .

Producţia de energie electrică furnizată de „Uzina electrică” care a funcţionat între 1910 – 1953, producea curent electric la tensiunea de 110 volţi, alimenta Pavilionul central de Băi, Hotelul Palace şi asigura iluminatul public. La uzină funcţionau două generatoare electrice AEG, acţionate de două motoare diesel monocilindru orizontal tip DEUTZ, fabricate în anul 1910.

La nivelul oraşului, în anul 1931, într-un „tablou de numele şi pronumele industriaşilor şi meseriaşilor” figurau: 3 mecanici (Emil Valegner, Gheorghe Buloaie, Pandele Mihail), un fierar (Tudor Gunie), un rotar (N. Mătăsaru), 4 tâmplari (C. Ionescu, Vilii Mand, Vintilă St. Anghel, Dumitru Geoiculescu), 3 brutari (Alexandru Saicu, D.M. Dumitru, C. Enăchescu), 2 croitori (Ion Milea, Iosif Foltea), 3 cismari (Ion Băluţă, Marin Constantinescu, Gh. Grigorescu) şi un frizer (Ion N. Iordache) (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr. 9/1931, f. 12). Tipurile de meserii încadrează respectivii meseriaşi în categoria celor ce prestează servicii şi nu în rândul industriaşilor.

La 10 ani după declararea staţiunii Băile Govora comună urbană, în fişa localităţii, la capitolul întreprinderi, erau menţionate: fabrica de ape gazoase „Gh. Orban”, cu o capacitate de producţie de 1500 sticle /24h, fabrica de ape gazoase „D. Ionişor”, cu o capacitate de producţie de 2000 sticle /24h, stabilimentul balnear, uzina electrică, un cuptor de uscat fructe, 4 cazane de ţuică, 3 brutării, un abator, 2 măcelării, 2 băcănii, 4 cârciumi, un restaurant, 2 cafenele, 2 prăvălii şi 2 frizerii (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr. 20 /1941, f. 2-9). Simpla lecturare a acestora evidenţiază strict profilul oraşului, de staţiune balneară.

Secţia de panificaţie situată pe str. Eroilor, nr. 2, înfiinţată în anul 1952 a funcţionat până în anul 1988. În anul 1990 s-a dat în folosinţă o nouă Fabrică de pâine poziţionată la intrarea în staţiune pe str. T. Vladimirescu, nr. 2, preluată de „Mopariv” Râmnicu-Vâlcea , care din 1998, şi-a încetat activitatea. După anul 1990, în Băile Govora şi-a desfăşurat activitatea Societatea Techno House Co Ltd. S.R.L. cu sediul în Râmnicu-Vâlcea , care producea piese metalice (flanşe din inox) obţinute prin aşchiere, având întreaga producţie destinată exportului, în prezent încetându-şi activitatea.

În satul Gătejeşti îşi desfăşoară activitatea SC „Land Bertini” S.R.L. care produce materiale de construcţii şi semifabricate din beton. Staţia de betoane a firmei SC „Oltenia Santour” S.R.L. care valorifică resursele naturale din zonă (balast din albia pârâului Govora), cu o capacitate de 100 mc / oră, se află situată pe malul pârâului Govora, în aval de satul Gătejeşti(Primăria B.G., Fişa localităţii, 2010). Alte firme ce desfăşoară activităţi industriale sunt: VALIDOS SRL Băile Govora (reparaţii auto), Casmiximpex SRL Cazacu (panificaţie), Camira Com SRL Băile Govora (construcţii), Ral – Impex SRL Băile Govora (panificaţie), Com Tansport SRL Floricel (exploatări forestiere), Fundaţia Daliv (prestări servicii) etc..

3. TRANSPORTURILE

Chiar dacă Staţiunea Băile Govora este situată într-o zonă aparent izolată între dealurile subcarpatice vâlcene, legăturile cu teritoriul ţării au existat dintotdeauna, atât pe calea ferată, cât şi pe căi rutiere. La începutul activităţii balneare, acestea au constituit totuşi o problemă când accesul spre staţiune se făcea pe un drum de ţară care urma cursul pârâului Govora şi lega mânăstirea Govora de halta CFR şi moşia Brătienilor.

Situaţiunea judeţului Vâlcea din anul 1898 – 1900, prezentată de prefectul judeţului Al. Crăsnaru, în Adunarea generală a Consiliului Judeţean menţiona la capitolul Drumuri că „s-a terminat cu totul varianta din Băile Govora” (Situaţiunea 1898 , 61). Mijloacele de transport folosite erau cele cu tracţiune animală: birje, trăsuri, care, căruţe, iar apele minerale erau transportate cu sacalele.

Din anul 1905, între halta C.F.R.Govora şi Băile Govora, a funcţionat „un serviciu regulat de bricuri şi tramcare”, organizat de M. Rădulescu Ghidarcea, proprietar al „Societăţii de tramcare” din Craiova, la îndemnul dr. N. Popescu – Zorileanu şi a celor mai importanţi proprietari din Băile Govora (Bunescu, Ştefănescu, Bereşteanu) şi în acelaşi an proprietarul de automobile Henry August solicită şi obţine aprobarea prefecturii pentru a înfiinţa pe acelaşi traseu „un serviciu cu două automobile” care urma să asigure şi serviciu poştal. Acestea au fost premizele construirii câţiva ani mai târziu a unei linii de cale ferată îngustă (Decoville) între gara CFR Govora şi Băile Govora. La capătul acesteia, pe locul unde astăzi se află baza sportivă „ADITEN”, se afla o haltă şi un depou. Condiţiile precare oferite călătorilor, desele reclamaţii venite din partea proprietarilor de plantaţii din vecinătatea liniei, modernizarea şoselei şi concurenţa puternică din partea taxi-urilor au dus la desfiinţarea acestui mijloc de transport, în anul 1927. În anul 1935, Societatea Govora-Călimăneşti achiziţionează un autobuz cu 17 locuri şi cu locuri destinate bagajelor, care a funcţionat cu excepţia perioadei 1940-1944, când a fost rechiziţionat de armată, până în anul 1955.

După anul 1955, transportul pasagerilor dintre gara CFR Govora şi Staţiune a fost asigurat cu mijloacele de transport în comun (IRTA., DJTA., ITA., ETA). Între anii 1957 – 1965, Direcţia Sanatoriilor Balneare Govora a pus în acelaşi scop la dispoziţia pacienţilor ce trebuiau să ajungă în staţiune, un autobuz de capacitate medie care nu a mai fost înlocuit după scoaterea din uz (Mecu şi colab., 2008, 26). Între anii 1990 – 2010, transportul între Râmnicu-Vâlcea – gara CFR Govora – Băile Govora, a fost asigurat cu autocare de firmele: Rarora SRL Râmnicu-Vâlcea , Dacos SRL Râmnicu-Vâlcea , Ionescu SRL Râmnicu-Vâlcea , Vilextur SRL Râmnicu-Vâlcea , SC Comtrans S.A. Râmnicu-Vâlcea şi SC Oltenia Santour – Filiala Govora. În prezent transportul călătorilor ce doresc să ajungă în Băile Govora este asigurat cu plecare din Râmnicu-Vâlcea , prin gara CFR Govora, de SC MatDan SRL – Piteşti, Argeş sau cu automobile personale. Alte activităţi de transport sunt desfăşurate de numeroase firme din localitate, cum sunt: SC Octagon Logistic SRL, Oltenia Santour, Octalex SRL Băile Govora, Magtrans SRL, Anditrans 2010 SRL, Com Transport SRL Floricel ş.a. (Primăria B.G., Reg. impoz. 2010). 

Oraşul Băile Govora este străbătut în partea de E, de DN 67 (Râmnicu-Vâlcea – Tg. Jiu) pe o distanţă de 700 m, din care se desprinde DJ 649 şi străbate staţiunea pe o distanţă de 6,2 km, pe direcţia E – NV. Lungimea totală a drumurilor este de 23 km, din care: 12 km – drumuri modernizate şi 11 km – cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare(PBG, Fişa localităţii, 2010).

4. COMERŢUL

Începuturile activitaţii balnear-turistice la Govora-Băi atrage implicit şi practicarea unor activităţi comerciale de sezon, care vor înflori şi permanentiza odată cu dezvoltarea staţiunii. Comerţul cu amănuntul se oficializează atunci când staţiunea devine unitate administrativă de sine stătătoare (comună rurală şi apoi urbană), prin apariţia prăvăliilor, băcăniilor, pieţei, târgului săptămânal sau bisăptămânal. Documentele menţionează în anul 1940, funcţionarea unui târg săptămânal (în fiecare joi), înfiinţat în anul 1924, unde se făceau „tranzacţii de vite mici în special”, care apoi v-a funcţiona bisăptămânal (joi şi duminică) şi existenţa a 3 brutării, 2 măcelării, 3 cârciumi, un restaurant, 2 cafenele, 2 băcănii, 2 prăvălii, piaţa de legume şi fructe („piaţă spaţioasă şi higenică”), piaţa de păsări (DJVAN, F.P.B.G., dos. nr. 16 / 1930-1940, f. 84; dos. nr. 20 /1941, f. 2-9). La nivelul anului 1993, în oraşul Băile Govora, funcţionau 33 unităţi comerciale cu amănuntul, din care: 7 magazine alimentare, 5 magazine cu mărfuri nealimentare, 7 magazine mixte, 4 consignaţii, 10 chioşcuri şi piaţă agro-alimentară. Astăzi, activitatea comercială balnear-turistică este desfăşurată în principal de cele două societăţi:    SC Băile Govora S.A. şi SC Sind Rom. S.R.L. Buc., societăţi cu capital majoritar privat, la care se adaugă societăţi de prestări servicii pentru populaţie, unităţi administrative şi comerciale Romtelecom SA, Proimsat SRL, Apavil SA, Urban SA şi Intergaz SRL. Comerţul cu amănuntul şi ridicata şi alimentaţie publică este practicat de S.C.Valmetex, SC Scavil Râmnicu-Vâlcea , SC Iurad S.R.L., Go-Acopros SRL, Agostnoris SRL., Placindo SRL, Birimar Comerţ SRL, Marvi SRL, Nautilus Com SRL, Nimbus SRL Băile Govora, Staelco SRL, Dan Andra Impex SRL, Casmiximpex SRL Cazacu, Camira Com SRL Băile Govora, Hermes Com Impex SRL, Iulcom SRL Vâlcea, 1001 SRL Băile Govora, Moda Sârguinţa SCM Vâlcea, Marcomex SCM Râmnicu-Vâlcea , Market of SRL, Kalivmar SRL, Norcoor SRL, Emma Get SRL, Cantemir Tour SRL, Romarta SRL Sucursala Vâlcea, Decor Iris SRL, Iurad – Burcea SRL, Rom Trading Company Aldi Lux SRL, Fundaţia Trocadero, Fundaţia Panda, Fundaţia Yul-Cris-Nik, Aditen Sport SRL etc. care oferă produse generale, alimentare şi preparate alimentare (P.B.G., Reg. impoz., 2010).

  Conform datelor oferite de primăria oraşului, în Băile Govora există peste 70 mici societăţi comerciale specializate pe comerţ cu amănuntul şi servicii pentru populaţie, o piaţă centrală (cu o suprafaţă de 2.500 m² şi cu o capacitate de 17 mese) şi un spaţiu pentru comerţ ambulant de 100 m², aflat în vecinătatea parcului central al oraşului.