Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc

Paralel cu „Deşteptarea” a început să funcţioneze o bibliotecă publică la clubul ,, Rarăul” situat în clădirea pe locul căreia s-au turnat temeliile actualei case de cultură. În organizarea activităţii de club şi a celei de răspândire a cărţii au avut aici un rol deosebit Gheorghe Nistor şi Aurel Moraru.

Pe locul unde astăzi se află complexul meşteşugăresc a mai existat un locaş de cultură în cadrul căruia a funcţionat societatea ,, Şcoala Română”, care a avut şi bibliotecă şi o tipografie proprie. La conducerea acesteia s-a aflat o perioadă Dr.Ioan Bileţchi pe care îl vom întâlni printre fondatorii de mai târziu ai Bibliotecii Judeţene.

În ,,Darea de seamă a Prefecturii judeţului Câmpulung, pe anii 1933-1937” se arată că biblioteca publică judeţeană s-a înfiinţat oficial în iunie 1936 de un comitet compus din prof. Dr.I. Bileţchi, prof. George Voevidca, director George Popescu, preot Dr. Ilie Păsăilă, în frunte cu prefectul de atunci a judeţului, Constantin Leontieş. Creată, după cum se arată în material ,, cu gândul de a încetăţeni cartea românească pe aceste meleaguri înstrăinate timp de aproape un veac şi jumătate, să slujească drept auxiliară şcolii şi operei de culturalizare a maselor largi”, Biblioteca Judeţeană avea să parcurgă în decursul timpului un drum greu şi sinuos pentru a-şi îndeplini cu adevărat menirea. La înfiinţare, numărul volumelor se ridica la 4.190, adunate de la cabinetele de lectură şi societăţile cultuale din oraş, de la biblioteca învăţătorilor, de la preoţi precum şi de la donatori. Din datele statistice reiese că au fost citite de 7.023 de cititori.

Pe meleagurile câmpulungene primul om care a îndeplinit funcţia de bibliotecar a fost doamna Graţiela Braniţchi, fiica directorului Şcolii poporale – actuala Şcoală nr.3 – , învăţătorul George Popescu, unul dintre fondatori, care a primit să organizeze acolo Biblioteca Judeţeană Publică. Aceasta se întâmpla, după cum am mai spus, în 1936, când primindu-se cu multă dragoste propunerea învăţătorului Ovidiu Danileanu de a cere sprijinul învăţătorimii şi clerului pentru a crește numărul cărţilor din biblioteca învăţătorilor, din a Cabinetului de lectură ,,Deşteptarea”, din a Clubului ,,Rarăul” şi a o transforma în Biblotecă Judeţeană  Publică, s-a trecut la fapte.

Între anii 1936-1940 în Biblioteca publică Judeţeană din localul şcolii s-a desfăşurat o activitate de răspândire a cărţii. Din 1940 când războiul impune evacuarea şcolii luată în scopuri militare, biblioteca se mută într-o clădire aparţinând fabricantului Kissmann, situată în piaţa oraşului unde rămâne până în anul 1944, când cărţile au fost iar mutate, unele împrăştiate, altele arse. În toamna anului 1944 Biblioteca Publică Judeţeană va renaşte din propria-i cenuşă precum pasărea Pheonix, cu un fond mai mic, strâns din tot ce s-a putut salva cu ajutorul prefectului de atunci intelectualul Aurel Hutu.

Între anii 1945-1950 a urmat în viaţa bibliotecii câmpulungene o perioadă de cercetări, mutări organizări şi reorganizări, pentru ca începând din iarna anului 1949/1950 să funcţioneze o Bibliotecă Centrală finanţată de Prefectură mai întâi, apoi de comitetul provizoriu şi mai târziu de Sfatul Popular Regional.

Ca Biblotecă Regională cu 2 salariaţi cu un fond în organizare şi cititori în devenire, Biblioteca Centrală fuzionează cu Biblioteca sindicală în localul Clubului 1 Mai, actuala bancă BRD, lângă hotelul ,,Zimbru”.

Dar tot atunci, spre toamna anului 1952 capitala regiunii se mută de la Câmpulung la Suceava, iar în oraşul nostru rămâne să funcţioneze o Bibliotecă Raională cu un fond de carte de 8000 de volume.

Biblioteca Raională mutată de la ,,Clubul 1 Mai” funcţiona pe strada Gării într-o casă particulară aparţinând soţilor Rozemblatt, iar peste un an se mută în două săli mai încăpătoare, după numeroase insistenţe, sub Tribunal pentru ca în 1956 să se mute în actualul sediu al Muzeului lemnului, unde va funcţiona până în anul 1973 când se va muta în actualul sediu, el fiind eliberat prin mutarea Casei de cultură, care s-a dat în folosinţă în acel an.

În toţi aceşti ani activitatea bibliotecii a fost tot mai bogată şi se prezintă astăzi cu un vast bagaj de experienţă care continuă tradiţia înaintaşilor şi este slujită de oameni iubitori ai meseriei de bibliotecar.

Fondul prezent de documente este de peste 100.500  bine prelucrat, cuprinde toate categoriile de publicaţii în măsura să poată satisface pretenţiile cititorilor.

Biblioteca Municipală a ţinut pasul cu tehnica modernă.

Astfel din anul 2003 s-au achiziţionat calculatoare și mai târziu programul Bibliophil pentru a se trece la gestionarea fondului de carte și a împrumutului pe calculator.

Din 2010 în Biblioteca Municipală s-a implementat Programul Național BIBLIONET, program ce facilitează comunității accesul gratuit la internet, informaţie și cunoaștere prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne.

Biblioteca municipală funcţionează astăzi cu şapte secţii şi anume:

$1·         Secţia împrumut carte adulţi;

$1·         Secţia împrumut carte copii;

$1·         Secţia documentare şi carte veche;

$1·         Secţia periodice, legislative;

$1·         Secţia sala de lectură;

$1·         Secţia împrumut carte străin

$1·         Secţia Acces Internet gratuit (calculatoare) pentru câmpulungeni.

Material realizat de : Ciulei Sebastian Cosmin, 15 ani, Colegiul National Dragos Voda, cls. a X-a