Brăila: posibilităţi de afaceri

Fiind prin însăşi actul său de naştere din anul 1368 un impor­tant centru comercial, domnitorul Vlaicu Vodă oferindu-le comercianţilor braşoveni privilegiul de a-şi vinde mărfurile la Brăila, aceasta a oferit multiple oportunităţi de afaceri pe parcursul istoriei sale. În sec al XIX-lea când Brăila a renăscut marile puteri au recunoscut importanţa ei fiind reprezentate aici la nivel consular state ca Anglia, Franţa, Rusia şi Turcia. Comerţul a fost principala activitate la Dunăre astfel că prima stemă a oraşului era un velier cu trei catarge. În anul 1836 Brăila a fost declarată alături de Galaţi oraş „porto-franco” şi tot atunci a fost înfiinţată Camera de Arbitraj Comercial. În 1882 s-a înfiinţat Bursa de Cereale şi Bunuri care va stabili preţul grâului în Europa. În 1864 a apărut primul şantier naval, iar în 1883 Anghel Saligny realizează docurile actuale şi cheiul portului Brăila astfel că până la primul război mondial Brăila a fost al doilea mare oraş al României. Perioada comunistă a contribuit la industrializarea zonei iar după evenimentele din decembrie 1989, Brăila încearcă să-şi reînvie vechea strălucire. În acest sens instituţia care coordonează activităţile economice şi comerciale a devenit Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură înfiinţată în 1990. Aceasta este o organizaţie independentă ce s-a înfiinţat din iniţiativa agenţilor economici de stat şi particulari şi care are rolul de a promova interesele acestora. Conducerea Camerei realizează un dialog permanent cu autorităţile şi oferă servicii diverse membrilor săi. În procesul de integrare europeană, Camera acordă o atenţie majoră legăturilor Brăilei cu statele U.E. prin organizarea de misiuni economice, conferinţe şi simpozioane. Principalele târguri organizate de Cameră sunt: Târgul Naţional de Agricultură, Târgul Naţional de Construcţii (Danubian Constructs) şi expoziţia Chritmas Day. De asemeni prin ziarul „Financial Mercur” sunt prezentate informaţii despre afacerile ce se pot efectua la Brăila.

 Zona Liberă Brăila situată în portul Brăilei, va juca un rol im­portant în dezvoltarea actuală a oraşului. Portul funcţionează încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, el reprezentând unul dintre cele mai dezvoltate porturi româneşti. Prin opisul din 13 ianuarie 1836 al domnitorului Alexandru Ghica se instituia regimul de „porto-franco” în portul cât şi pe raza întregului oraş Brăila, astfel că toate mărfurile străine erau scutite de taxe vamale. Mărfurile autohtone exportate atunci prin Brăila vor suporta doar o taxă vamală de 4%. Acest lucru va face ca o mare parte din produsele româneşti să fie exportate prin acest oraş la aceasta adăugându-se şi importante cantităţi de mărfuri din ţările vecine. Între anii 1830 – 1848 numărul de nave intrate în port a crescut de 150 de ori, ajungând de la 11 la 1580. Această activitate comercială se concretizează şi prin existenţa a numeroase firme comerciale şi bănci care la sfârşitul secolului al XIX-lea dispuneau de un capital de aproape 25 milioane lei aur. Etapa aceasta a fost cu adevărat epoca de aur a oraşului, el devenind o placă turnantă a comerţului internaţional dunărean. După 1989 la solicitarea autorităţilor locale, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 320/1994 privind înfiinţarea zonei libere şi a regiei cu acelaşi nume la Brăila. Principalele activităţi care se pot desfăşura aici sunt cele de depozitare, fabricare, licitare sau vânzare – cumpărare cât şi diferite activităţi bancare şi bursiere, închirieri de spaţii comerciale şi alte prestări de servicii. Investitorii beneficiază pentru aceste activităţi de unele facilităţi ca: scutiri de taxe vamale; numai 5% din cota de profit obţinut; mijloacele de transport străine destinate altor zone libere sunt exceptate de la taxele vamale; scutirea de taxe vamale pentru produsele autohtone ce vor fi folosite pentru fabricarea altor bunuri, etc.

Zona Liberă este structurată pe următoarele perimetre:

Perimetrul I şi IV lângă trecerea cu bacul spre Ghecet cu o suprafaţă de 67,8 ha situată în regiunea Dunării maritime şi beneficiind de reţele de cale ferată proprie. Aceasta poate fi amenajată şi ca termi­nal pentru containere sau cereale. Navele ce acostează aici pot avea o capacitate de până la 8750 TDW zona fiind dotată cu un sistem de macarale de până la 51 şi cu diferite platforme de depozitare. Acest perimetru poate fi folosit şi la activităţi de industrie textilă, alimentară, prelucrarea lemnului, depozitare de produse petroliere etc.

Perimetrul II cu o suprafaţă de 7 ha este situat în zona Vărsătura, unde beneficiază de dane maritime, reţea de cale ferată şi bazine portuare, aici pot fi oferite terenuri pentru birouri, magazii sau platforme pentru containere.

Perimetrul III chiar în inima portului este destinat unor activităţi de depozitare ale produselor petroliere cât şi pentru alte activităţi economice. Avându-se în vedere descentralizarea administrativă, guvernul român a aprobat în anul 2003 trecerea Zonei Libere Brăila sub administrarea Consiliului Local Municipal. Parcul industrial din Zona Liberă Brăila

Acesta va fi amplasat în perimetrul I situat în partea de est a oraşului şi va beneficia de o suprafaţă de 7ha. Aici se are în vedere crearea unei infrastructuri moderne care să ducă la dezvoltarea unui mediu de afaceri de nivel regional. Spaţiul va asigura activitatea pentru aproximativ 100 de firme şi locul de muncă pentru cel puţin 1000 de salariaţi. Principalele obiective au în vedere să îmbunătăţească mediul de afaceri din Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, pentru creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii pentru export şi pentru realizarea de transferuri tehnologice. Pe această suprafaţă s-au prevăzut spaţii de comerţ cât şi facilităţile necesare la nivel european. Într-o clădire specială se vor organiză activităţi de consultanţă, bancă de date, panouri de informare, săli de conferinţe şi seminarii etc. Acest proiect prevede 4 faze de derulare dintre care primele două au fost deja finalizate. Ultima fază va începe după finalizarea lucrărilor şi cuprinde şi etapa de garanţie de un an şi jumătate. Finanţarea proiectului va fi finalizată prin fonduri Phare. Inaugurarea parcului s-a efectuat în primăvara anului 2005 în prezenţa reprezentanţilor Guvernului României.