Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (59)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (4)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (9)
- Traditii. Obiceiuri (22)
Casa etnografică ,,Ioan Grămadă”- Câmpulung Moldovenesc
Per ansamblu, casa bucovineană e prevăzută cu tinda, cămara, bucătărie, camera mare, magazie în spate. Deşi era prevăzută doar cu prispă, i s-a adăugat şi pridvorul pentru a o conserva mai bine şi a-i da aspectul cu adevărat al unei case tradiţionale bucovinene.
Fiecare vizitator care păşeşte aici işi pune fireasca întrebare: ce a determinat înfiinţarea unui astfel de muzeu?
Există 3 argumente: în primul rând, proprietarul ţine mult la amintiri şi vrea să păstreze toate lucrurile rămase de la părinţi, bunici, străbunici, de unde rezultă că pe lângă valoarea istorică documentar etnografic exprimată, acestea au şi o valoare sentimentală. În al doilea rând, scopul era reprezentarea gospodăriei unui bucovinean, cu tot ce conţinea aceasta. Pentru câmpulungeni, ca o particularitate a vremii, oamenii erau mai mândri, mai orgolioşi şi nu doreau a fi puşi în situaţia de a împrumuta de la vecini, drept urmare, casele cuprindeau toate cele necesare traiului.
În al treilea, dar nu în ultimul rând, expoziţia s-a realizat în numele familiei. Dacă nu s-ar fi adunat în cei peste 35 de ani 10425 exponate, multe din ele s-ar fi pierdut, s-ar fi înstrăinat. De remarcat faptul că toate aceste exponate sunt aranjate cu migală în 14 săli şi 6 expoziţii în aer liber şi după modul lor de folosinţă.
Spre exemplu, prima sală este cea a portului popular câmpulungean. Aici turiştii pot admira costume originare din Câmpulung, pe care proprietarul a ţinut să le însoţească de opincuţe din diferite materiale, corespunzând diferitelor reguli şi obiceiuri după care se purtau. Astfel, cele fine din piele de viţel, având aspectul unor pantofiori (apare deci influenţa austro-ungară) erau purtate de domnişoare nemăritate. Cele din piele de bovină sau de porc erau purtate atât de femei, cât şi de bărbaţi, iar flăcăii care mergeau la muncă în pădure purtau opinci din cauciuc.
Toate elementele constituiente fac din portul popular bucovinean cel mai frumos, dar şi cel mai scump din România, un costum complet ajungând, în zilele noastre la preţul de 4000-4500 lei.
Cel mai vechi exponat din această cameră este o cămaşă de peste 200 ani, rămasă de la o străbunică. S-a conservat foarte bine, fiind cusută cu fir metalic.
La loc de cinste, tot în această cameră se află şi costumele de mire şi mireasă, cu modele populare deosebite. Se remarcă, aşadar o caracteristică comună a tuturor gospodarilor, dragostea pentru frumos. Astfel, totul se făcea cu deosebită migală, în timp destul de îndelungat.
Alt exemplu interesant este bucătăria tradiţională bucovineană amenajată într-una din Săli, ce cuprinde întreg inventarul ocupaţional al acesteia. Este o cămeruţa cu destinaţii multiple, aici familia işi petrecea majoritatea timpului, iar ocupaţia principală a femeii era gătitul.
Mobilierul este alcătuit din lemn masiv, aici găsindu-se expuse: blide (farfurii, la început din lut, mai târziu din porţelan), râşniţe, prese pentru fructe, fier de călcat cu cărbuni, mângălău (obiect cu ajutorul căruia se călcau cămăşile fine din pânză de casă, pentru a nu se arde), ploşti pentru vin ornamentate cu coajă de copac, opaiţul tradiţional, vechi de peste 250 ani (funcţiona cu grăsime de oaie, pentru că era foarte concentrată şi lumina exact o noapte lungă de iarnă o cameră).
În continuare, numeroasele săli cu exponate se desfăşoară în faţa ochilor vizitatorilor, dar nu fără a amprenta puternic sufletul acestora, prin posibilitatea de a călători în timp, spre a face conexiuni între trecutul Bucovinei şi prezent dintr-o perspectivă nouă, dar şi prin oferirea unui exemplu a ceea ce înseamnă cu adevărat pasiune.
În mod cert, raţiunea care a stat la baza înfiinţării colecţiei a fost în principal pasiunea şi nicidecum dorinţa de a realiza, neapărat, o sursă de venituri. Din acest motiv, nu se percepe o anume taxă de intrare, ci s-a lăsat la aprecierea benevolă a vizitatorilor o anume contribuţie pentru întreţinere.
,, Doresc să încredinţez cititorul că (…), „Un muzeu al satului la Capu' Satului”, nu s-a vrut a fi doar un frumos laitmotiv care să încânte auzul, ci mai mult ca un proiect al unei dorinţe pe care să-l realizez în anii ce vin, iar cuvintele memorabile pe care le-am reprodus din rostirea unor mari personalităţi ale culturii noastre şi europene să motiveze acest demers.” (Ioan Gramada – ,,Intamplari din viata unui colectionar”)
Acest prim muzeu privat al Bucovinei se doreşte a fi un muzeu viu, în cadrul căruia să reediteze tradiţiile şi obiceiurile locale, unele pierdute astăzi, din păcate. Prin toate caracterele sale, Bucovina se integrează marii arii etnografice româneşti, regiune prestigioasă de străveche cultură populară, bine angrenată proceselor civilizatorii europene, cu un rol important în fenomenul cultural al întregii umanităţi.
Realizat de : Piticari Amalia-Sofia
Written By
Istorie Locala