Viitorii miri se cunoșteau la șezătoare , târg, clacă, higheghe și mai târziu la locul de muncă.
În trecutul indepărtat, în localitate au fost realizate unele căsătorii fără ca tinerii sa se cunoască înainte de nuntă părinții făceau aanjamentele pentru viitorii soti.
Pețitul
Atat pețitul, cât și nuntile au loc numai in chișlegi (nu în posturi). De obicei în petit se merge in zilele de luni, joi ori duminică. Înainte de pețit , părinții viitorului mire trimit un om de încredere la părinții fetei să-i întrebe dacă îi primesc. Acasta mergea de obicei dimineața devreme ori seara târziu, să nu-l știe lumea, pentru a putea păstra secretul în caz de refuz.
Chemarea la nunta
La nunțile fără cinste (daruri) chemarea se face în ziua evenimentului, fără”țovuri”. La nunțile cu cinste, la fiecare nuntă sunt doi chemători-feciori , neamuri ori prieteni cu mirii. Pentru fiecare chemător se pregătește câte un țov (un băt de 1m lungime și 3 cm diametru), impodobit cu „carpe”(baticuri) albe, rosii, negre, batiste toate inflorate, tricolor, busuioc. Chemătorii, îmbrăcau portul popular local, potrivit anotimpului.
Pregătirea pentru nuntă.
Familiile chemate la nuntă, care sunt neamuri ori vecini cu mirii, în săptămâna pregătirii mâncării pentru nuntă,duc ajutoare: o găina, ouă, făină, ulei ,zahăr, orez, varză e.t.c., la părinții mirilor (acest ajutor este un fel de împrumut).
Cortul este împodobit sâmbăta dimineața cu țoluri, cuverturi , feleguțe, icoane, verdeață, panglici din hârtie,o adevarată expoziție de artî populară.
Sâmbăta seara (la nunțile care se desfășurau duminica) la casa mirelui,se pregătește zăslăul : un băț lung de 2 1/2m cu diametrul de de 5-7 cm, împodobit cu o cârpă roșie ori neagră înflorată,de după cap,un jolj,mai multe baticuri colorate(cârpe), batiste și in vârf cu un țângălău și busuioc. Zăslăuș este ales un fecior căruia îi trăiesc părinții,care știe să joace bine, să horeasca și să poarte (să joace) zăslăul.
!["img114"]("images/img114.jpg")
Nunta propriu- zisă
Se organizează alaiul: primii sunt chemătorii, zăslăușii și apoi muzicanții. Sunt urmați de mire, însoțit de nași și nuntași. Alaiul mirelui condus de grăitor pornește spre casa miresei, cu sticle de băutura, jucând și descântând, unde a avut loc ”gâtitul”(îmbrăcatul) acesteia în costum popular , iar pe cap cununa cu “cotători”(oglinzi) .
Mirii împreună cu alaiul merg la biserică pentru cununia religioasă .În timpul cununiei ,daca mireasa reușește să-l calce pe mire pe picior se spune că ea va conduce în casă și va fi ascultată în toate.
După ieșirea de la cununie, muzicanții, nașii,chemătorii și nuntașii se indreaptă la casa mirelui .Se continuă cu joc , voie bună și servitul mesei. Dupa ce se încheie cu servitul mesei, grăitorul invită nuntașii la cinstirea miresei. Primul care o cinstește și o ia la joc este mirele, urmat de nași, părinti, rude apropiate, apoi ceilalți nuntași.
Grăitorul anunță numele celui care o cinstește și strigă darul oferit: bani, perne, țoluri s.a.
După cinste are loc ”învelitul miresei”,în prezența mirelui și a celor două femei “împletitoare”. Mireasa , stând pe scaun, tine în
poală un pup (colăcel de pâine) ca simbol al fertilității și rodniciei pântecelui. Mirele confecționa indreaua pentru conci(coc) din ramură de prun. Împletitoarele (învelitoarele) luau cununa de pe capul miresei, îi desfăceau cozile și legau părul cu o panglică. Mai sus, în spate, aproape de creștetul capului, ii făceau două codițe pe care le petrecea pe sub indrea, fîcându-I conci . Pe urmă o înveleau la cap cu un batic mare alb ori bordo inflorat, peste care așeza din nou cununa. Mireasa ii dădea mirelui să muște din pupul ținut în poala.
Mirii ,împletitoarele și 2-3 reprezentanți din partea mirelui sunt asteptati la casa miresei, unde are loc cinstirea mirilor de către nuntașii miresei.
Sursa:
Budureasa:File de monografie/Maria Goina-Beius,Buna Vestire,2010
Din folclorul obiceiurilor bihorene /Ion Brad
!["img115"]("images/img115.jpg")
