Ceaslovul Sfântului Atanasie, începutul secolului XIX

Carte de căpătâi a cântăreţilor bisericeşti

„Ceaslovul Sfântului Atanasie” – carte de căpătâi pentru credincioşii ortodocşi, folosită inclusiv pentru alungarea duhurilor rele, cuprinde între altele rugăciuni care se rostesc în timpul slujbelor din fiecare zi, canoane şi rânduieli, fiind cel mai des folosită de către dascăl sau citeţ. Tipărită, cel mai probabil, la începutul secolului XIX, cartea este scrisă îngrijit, pe hârtie cu filigran, în limba română şi cu alfabet chirilic. Ea păstrează coperţile şi legătura orginale, fiind îmbrăcată în piele maro şi conservă pe paginile ei picături de ceară, semn că a fost folosită îndelung în biserică.

Scris cu cerneală neagră şi roşie, Ceaslovul Sfântului Atanasie păstrează câteva însemnări pe coperţile interioare, prea vechi ca să fie descifrate, precum şi semnătura cântăreţului bisericesc, „Constantin”. Cele câteva gravuri prezente pe paginile vechiului Ceaslov, realizate impecabil, reprezintă „Învierea din morţi”, Cele 12 luni ale anului – cu chipul Tatălui Ceresc şi al Duhului Sfânt, însoţite de citatul „Blagoslovi-vei cununa anului bunătăţii Tale – cu Luna şi Soarele (semnată de „Ieromonah Costantie”), „Buna Vestire” (semnată de „Ghervasie Mon(ahul)”) şi „Coborârea de pe Cruce”, probabil o reproducere după o icoană din Apus, realizată în manieră realistă. Frontispiciul la „Canon de rugăciune cătră Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” este, de asemenea, realizat cu multă măiestrie.

Ceea ce uimeşte la Canonul cel vechi este faptul că, deşi păstrat în condiţii îngrozitoare, impune, încă, respect. Parcurgându-i paginile, te şi vezi aievea, în urmă cu o sută şi ceva de azi, în biserica cutărui sat, la lumina lumânărilor de ceară, cântând „Hristos a înviat din morţi” împreună cu oameni cu chipuri transfigurate, ai căror ochi scânteiesc în luminile pâlpâind. Iar împrejur, candele cu untdelemn şi sfinţi blajini, privindu-te din icoanele de lemn înnegrite de vreme.

Ceaslovul, numit în greceşte „Horologion”, iar în slavonă „Ciasoslov”, sau „Cartea Orelor”, conţine Acoluthia slujbelor din Ciclul Zilnic, aşa cum sunt ele oficiate în Biserica Ortodoxă şi Catolică Răsăriteană. Ceaslovul este cartea de bază a citeţului sau dascălului (cantorului), spre deosebire de Eucologion, care conţine textele folosite cu precădere de preot şi diacon. Cel mai cuprinzător şi folosit este Ceaslovul Mare, care conţine părţile neschimbătoare ale slujbelor zilnice (Vecernia, Pavecerniţa, Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa, rugăciunile de dinaintea meselor). Părţile cântăreţului sunt redate complet, iar ale preotului sunt prescurtate.

Ceaslovul poate conţine, de asemenea, liste cu sfinţi prăznuiţi în timpul anului, aleşi pentru duminici şi sărbători cu dată schimbătoare din Triod şi Penticostar, canoane, uneori rugăciuni de seară şi dimineaţă, rugăciuni înainte şi după Sfânta Împărtăşanie.

Marian Gheorghe