În acest timp iau ființă primele biblioteci publice pe valea Cernișoarei.

În ianuarie 1891 ia ființă la București „Liga Culturală” care va juca un rol deosebit în susținerea unității naționale.

Pe 1 martie 1891 se înființează Secțiunea locală a “Ligii Culturale”, în Vâlcea. În același an, dar pe 12 aprilie, ia ființă la Armășești o secție a Ligii care va juca un rol mare la dezvoltarea vieții spirituale cernișorene.

În Anexa Cercurilor Culturale din Județul Vâlcea (1905-1906) apare Cercul Cernișoara cu 7 școli și 8 învățători.

Un rol important în propagarea culturii pe valea Cernișoarei îl aveau parohiile. Astfel în anul 1941 Biblioteca parohială din comuna Mădulari avea 1840 volume și 492 cititori iar Biblioteca parohială din Modoia avea 160 volume și 60 cititori.

De-a lungul timpului Biblioteca Cernișoara a fost condusă de diverși bibliotecari: Lucia și Maria Găman, Olimpia Tănase etc.

În anul 1938 la Armășești, Mădulari și Modoia iau ființă primele cămine culturale. Acestea erau conduse de preoții satelor. După anul 1968 acestea erau conduse de către directori:

·         Armășești: D. Cherăscu, Gh. Dican, Nicolae Popa etc;

·         Mădulari: Titu Zamfirescu, Mioara și Nae Ionescu.

Astăzi în comuna Cernișoara funcționează trei cămine culturale:

·         câte unul cu local propriu în Mădulari și Cernișoara;

·         celelălalt funcționează în școala din Modoia.

Mari animatori ai vieţii culturale din satele comunei au fost profesorii Aurel Cincă, Nae și Mioara Ionescu, învățătorii Titu și Lucreția Zamfirescu.

Recent, în satul Armășești a fost construit de către Ion Robert Dican, fiu al satului de 40 de ani, un local de distracție pentru tineret ce cuprinde printre altele: Discoteca Tracia, o sală de forță și un supermarket.