Cimitirul evreiesc din Vama

În 1918 evreii erau văzuţi de către români ca agenţi ai germanizării, aceştia fiind manevraţi politic de Curtea de la Viena. Cu toate acestea poporul roman  a fost tolerant, iar mărturiile locale arată că vămenii s-au ajutat mai mult cu evreii decât cu germanii, arătând, in acelaşi timp, compasiune pentru suferinţele îndurate de aceştia. Despre raporturile dintre evrei şi români, în satul Vama, mai vorbesc acum doar lumânările aprinse de femeile creştine, gest care poate să însemne pomenirea celor dispăruţi, o atitudine pioasă faţă de cei cu care au convieţuit, iertarea păcatelor şi dobândirea ajutorului lui Dumnezeu.

Cimitirul evreiesc, în care se odihnesc cei care au trăit cu secole în urmă pe teritoriu bucovinean, este îngrijit de gospodarii din Vama si autorităţile locale, iar de sărbătoarea Pesah(Paştele evreiesc) sunt aprinse lumânări la morminte. În momentul de faţă, în Vama nu mai trăieşte nici un evreu, ultima persoană în viaţă fiind Bertha Lehrer care a murit în 1984. La intrarea în Cimitirul evreiesc este o poartă grea, pe care natura a ferecat-o făcând să crească acolo un molid care odată cu trecerea timpului a făcut ca această poartă să se deschidă tot mai puţin şi să ţină, astfel, la adapost liniştea ce dăinuieşte printre evreii de altădată.

Referat realizat de Brehuescu Teodora, cls. a XI-a , Colegiul National „Dragos Voda”, Câmpulung Moldovenesc

Bibliografie: Cernat, Ion si Lazarovici, Elena – 600 de ani de istorie ai satului Vama, editura Pim, Iasi, 2009

Jewish Cemetery in Vama

The Jewish Cemetery is located in Prisaca Dornei, Vama village, on DN 17, in the vicinity of Moldova river. In 1873 in the time of Mayor Gavril Toma a piece of land was given to the Jews for a cemetery, under Barbuşca hill, across Podul Alb.

For centuries the Jews have found refuge in Russia, then in Poland and Germany, but in the eighteenth century because of the persecution to which they were subjected they also came in huge numbers in Moldova, establishing in cities, towns and villages, with religious and also economic tolerance. At the beginning of Habsburg rule in Vama there were only two Jews families but over time their number increased as a result of population growth, but also of migration from Galicia, throughout the nineteenth century. The Jews were noticed for their commercial touch, as they owned numerous pubs, kiosks but also best craftsmen: tailors, shoemakers, blacksmiths.

In 1918 the Romanian Jews were seen as German agents, who were politically handled by the Court of Vienna. However the Romanian people were tolerant and the local testimonies show that the inhabitants from Vama provided more support to the Jews than to the Germans, showing at the same time, compassion for the suffering they endured. Only the candles lightened by Christian women are talking about the relationships between Jews and Romanians, in Vama village this, is a gesture that can mean the remembrance of the dead ones, a pious attitude toward those with whom they lived together, the forgiveness of sins and receiving God's help.

The Jewish Cemetery where those who lived in Bukovina area for centuries rest is mantained by local people and authorities of Vama, and on the feast of Pesach ( the Jewish Easter) the candles at the tombs are lit. Curentlly, no Jews live in Vama, the last alive person was Bertha Lehrer who died in 1984. Upon entering the Jewish Cemetery there is a heavy gate, which nature locked by a spruce that grew there over time making ​​this gate to open less and to preserve the peace that lasts among the old Jews.

Drawn up by Brehuescu Teodora, 17 years old, 11th grade , ,, Dragos Voda” High School, Câmpulung Moldovenesc