Conducătorii județului Vâlcea între 1968-1989

Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului Judeţean;

Mihai Toartă, secretar cu probleme organizatorice;

Constantin Matei, secretar cu probleme de propagandă;

Nicolae Ionescu, secretar cu probleme economice;

Vasile Neagoe, şeful Secţiei organizatorice;

Ion Țuca, şeful Secţiei de propagandă;

Gheorghe Rizescu, prim-secretar al Comitetului Municipal Râmnicu Vâlcea;

Ion Petrică, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean;

Gheorghe Cârstea, redactor-şef al ziarului „Orizont”;

Constantin Dinculescu, prim-secretar al Comitetului Judeţean UTC;

Gheorghe Gheorghe, preşedintele Colegiului de partid;

Gheorghe Turcu, preşedintele Consiliului Judeţean al Sindicatelor;

Marin Bălan, director general al Direcţiei agricole;

Gheorghe Cocoş, inginer;

Victor Poltorațchi, inginer.

Ca membri supleanţi, au fost aleşi: Gheorghe Andreescu, Ion Bratu, Toni Ciolacu, Emil Florescu, Ioana Stoica.

Preşedinte al Comisiei de revizie – Constantin Predescu.

Comitetul executiv al Consiliului Popular Judeţean Provizoriu avea în alcătuire pe următorii tovarăşi: Nicolae Albu (vicepreşedinte), Marin Bălan, Constantin Corneci, Petre Dănică (preşedinte), Mircea Despa, Cicerone Dinu. Ion Iagăru, (vicepreşedinte), Ion Osman, Ion Petrică (prim- vicepreşedinte), Ilie Pomană (Bădiţescu), Ion Popescu, Nicolae Răducu, Vasile Roman, Aurel Stănculescu, Gheorghe Tomescu, Valeriu Tomescu.

În acelaşi an, Râmnciul a fost declarat municipiu şi a început construcţia la noul sediu al Comitetului Judeţean de Partid.

Perioada următoarelor două decenii, până la revoluţia din 1989, a fost marcată în toată ţara de programul de sistematizare” a localităţilor.

Râmnicul a fost lovit din plin de această „strategie de ştergere a oricărei urme a trecutului burghez”.

Chiar dacă, prin implicarea şi talentul unor tineri arhitecţi, s-a reuşit să se dea o formă acceptabilă noului centru al oraşului, regretul după farmecul vechiului Râmnic rămâne neşters în inima şi sufletul nostru.

Centrul istoric-comercial al municipiului a suferit pierderi ireparabile.

„Uriaşa suprafaţă demolată ce va face loc noului centru politico- administrativ a desfigurat definitiv structura Râmnicului cu moştenirea sa de străzi, case şi chiar forme de relief.

În afara incendiilor devastatoare, nici o generaţie n-a distrus zona centrală a Râmnicului cât s-a distrus în aceşti 15-20 de ani care au trecut.

Distrugerile ireparabile au anihilat valori care reprezentau pentru Râmnic mărturii ale culturii arhitecturale şi spirituale ale multor generaţii.

Buldozerele şi excavatoarele au muşcat cu sălbăticie fiinţa unor case care puteau să facă fala oricărui oraş european”.

(…) Industrializarea forțată va aduce în Râmnic (și în județ) multă lume, care îi va schimba complet textura spirituală veche, citadină, și pe cea culturală, de extracție autentică…»

Integral la: 

https://drive.google.com/file/d/14KWvYlkKI5kpYHnvGxh-plVSkMeSSiZW/view?usp=sharing