Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (59)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (4)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (9)
- Traditii. Obiceiuri (22)
Cultura în Cernișoara
Aparatura cinema se păstra în școala Armășești și era adusă la căminul cultural Mădulari sau celelalte școli, unde se rula filmul, cu căruța. În anii ’70, ’80, de această activitate culturală, se ocupa familia Gică și Nuța Albici din satul Armășești.
Dezvoltarea continuă a vieții economice și culturale de pe teritoriul comunei Cernișoara, la începutul veacului nostru a determinmat și creșterea cerintelor culturale ale cetățenilor.
Alături de instituția de învățământ și cultură, începând chiar din veacul al VIII – lea se simte nevoia răspândirii cărților, localitatea Cernisoara aflându-se la 55 km de orașul Rm Vâlcea, oraș unde se tipăresc primele cărți în limba română. Prima biblotecă, din comună, a luat ființă în anul 1957 și funcționa în sediul fostei primării.
În comuna Cernișoara au funcționat patru biblioteci școlare: Bibliteca Modoia, Biblioteca Mădulari, Biblioteca Armășești și Biblioteca Cernișoara.
În prezent biblioteca are un fond de carte de 5.717 volume și 460 cititori.
În decursul timpului s-au perindat mai mulți bibliotecari după cum urmează: Ionescu Paula, Deaconescu Veronica, Negricea Maria, Găman Lucia, Găman Ioana.
Cărțile existente în bibliotecă reprezintă adevărate comori de cultură şi civilizaţie, care stau la dispoziţia tuturor cetăţenilor comunei. Unii cetăţeni din comună dispun chiar de mici biblioteci personale, formate din zeci de volume, exemplul lor fiind pilduitor pentru generaţiile mai tinere.
În toate casele au pătruns aparatele de radio şi televizoarele, prin intermediul cărora cetăţenii pot lua cunoştiinţă de noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de marile realizări ale economiei şi cele mai noi informaţii de politică internă şi externă.
Toate acestea: cartea, şcoala, cinematograful, aparatele de radio, televizoarele şi căminul cultural au contribuit la transformarea săteanului înapoiat, lipsit de orice cunoştinţe despre lume şi viaţă, pradă uşoară a superstiţiilor şi concepţiilor mistice, într-un om cu un nivel cultural şi spiritual ridicat, dornic de nou şi de cultură, care să privească viitorul cu optimism. Oamenii sunt tot mai interesaţi de marile realizări ale societăţii noastre, sunt dornici să le cunoască şi să le admire, sunt extrem de preocupaţi de ce se petrece în lume şi în ţară, iau parte activă la edificarea unei societăţi moderne, îşi sporesc eforturile pentru prosperitatea comunei şi a ţării.
A crescut tot mai mult numărul celor care participă la diferite spectacole ce au loc în orașul Vâlcea.
Aici aş face câteva consideraţii generale asupra epocii socialiste. Astfel dacă regimul comunist a adus un cortegiu de mari necazuri pentru români, cum ar fi cotele obligatorii de produse agricole, persecuţiile politice, cooperativizarea forţată a agriculturii, exterminarea elitelor politice şi culturale româneşti etc, tot în această perioadă s-au înfăptuit şi unele lucruri pozitive, cum ar fi accesul copiilor săraci la învăţătură şi cultură, extinderea şi dezvoltarea asistenţei medicale, construirea de locuinţe, asigurarea locurilor de muncă, etc. Eu însumi, deşi am fost un critic aspru al acestui regim şi mai sunt încă, nu pot nega aceste realizări acceptate de toţi mai mulţi compatrioţi.
Written By
Istorie Locala