Dintre cele mai savuroase bancuri/ vorbe de duh/ cugetări şi alte ziceri de duh/ Caleidoscop)

Exemplele prezentate în carte sunt preluate de pe internet sau, câteva, primite pe e-mail-ul meu, deci dintre cele care circulă într-o veselie în spaţiul public, dar multe sunt selectate şi din agendele personale ale subsemnatului, care şi-a notat de-a lungul anilor sute de astfel de z i c e r i cu caracter formativ-educativ-distractiv-meditativ pentru omul zilelor noastre. Ele fac parte din tezaurul gândirii umane universale şi sunt cu adevărat p e r l e incontestabile din tărâmul cu înalte valenţe binefăcătoare/necesare spiritului şi implicit (sau deopotrivă) trupului.

Sigur că unele dintre ele, îndeosebi dintre cele preluate de pe internet, au suportat modificări consistente, amendamente care să le încadreze într-o formulare şi exprimare literară corectă şi logică, pentru limpezirea ideii, prin eliminarea ambiguităţilor, astfel încât poantasă fie potenţată şi inteligibilă, spre a fi înţeleasă imediat, adică ”din prima”, pentru a nu fi pus cititorul în dilema de a se întreba: oare ce vrea să însemne asta ce vrea să zică aici, care e tâlcul ?! Altminteri, dacă poanta, gluma, ideea nu e limpede şi nu e gustată de cititor imediat, îşi pierde farmecul, importanţa, obiectul.

Bancurile, glumele, cugetările, vorbele de duh şi toate celelalte componente ale cărţii – scurte poveşti pilduitoare, poezii, fabule, satire, parodii şi balade excepţionale, rondeluri şi altele, au o morală anume, o învăţătură, o semnificaţie care se constituie într-o superbă lecţie de viaţă. La fel, sunt de însemnătate excepţională pledoariile unor specialişti în domeniu pentru un regim sănătos de viaţă, cu sfaturi şi ghiduri ce cuprind ”porunci” pentru sănătatea trupească şi sufletească, recomandări privind terapia prin râs, unde sunt expuse valenţele extraordinare ale râsului asupra sănătăţii organismului uman.

In studiul său intitulat "Râsul, cel mai bun medicament", savantul indian Madan Kataria a marcat faptul că râsul sporeşte capacitatea de concentrare şi rezistenţa la efort, creşte încrederea în propria persoană şi îmbunătăţeşte relaţiile cu cei din jur…

Neurologul francez Henri Rubenstein a arătat în cartea sa “Psihosomatica râsului” că râsul este un fenomen uman complet, cu rol fundamental în manifestările musculare, respiratorii, nervoase şi psihice ale individului, şi că un minut de râs poate să ofere trupului până la 45 de minute de relaxare terapeutică.

In general, medicii şi alţi specialişti spun că râsul este muzica sufletului, este un excelent medicament, fără nici un fel de reacţii secundare/adverse/nocive, capabil să prevină şi să vindece numeroase boli: poate regla tensiunea arterială, protejează împotriva crizelor cardiace, alină suferinţele astmaticilor, uşurează digestia, stimulează şi întăreşte sistemul imunitar şi întârzie procesul de îmbătrânire, fiind un elixir al tinereţii, de valoare excepţională, o adevărată supapă de siguranţă a vieţii.

De aceea nu e deloc de mirare că în tot mai multe ţări ale lumii se ia foarte în serios această metodă paliativă pusă în slujba sănătăţii omului, fapt care a determinat chiar instituirea Zilei Mondiale a Râsului, sărbătorită în toată lumea în prima duminică a lunii mai a fiecărui an.

Şi iarăşi nu este de mirare că pentru a pune la lucru şi pentru a eficientiza cât mai mult minunatele valenţe ale râsului, ale voiei bune făcătoare de minuni, în lumea întreagă se organizează felurite activităţi distractive, spectacole de divertisment cu tot felul de giumbuşlucuri cu diverse tematici hazlii, menite să stârnească râsul. Sunt în lume spitale şi cabinete speciale, cu obiect expres de activitate în domeniul terapiei prin râs, iar studiile ştiinţifice adaugă mereu noi şi convingătoare argumente în favoarea terapiei prin râs.

Din astfel de considerente am procedat şi eu la închegarea acestei cărţi, culegând, selectând şi adaptând de pe internet şi din alte surse, un set larg şi divers de ”motive” de relaxare, de creare a bunei dispoziţii a omului, stresat de tot mai multe probleme ale vieţii de fiecare zi.

In cartea de faţă, în afară de citatele, consideraţiile şi cugetările semnate de personalităţi de seamă ale omenirii, care conţin elemente de profundă analiză şi meditaţie, mai toate celelalte entităţi ale acestei culegeri sunt marcate primordial de componenta umorului, printr-un divertisment select, bogat şi foarte… suculent, sper.

Toate cugetările selectate aici, vorbele de duh, citatele şi alte exprimări cu autori cunoscuţi, sunt însoţite de semnăturile autorilor respectivi. Cele care nu au semnătură, evident, sunt cu autori necunoscuţi.

Sunt însă şi multe entităţi literare exprimate de autori necunoscuţi, dar a căror creaţie se deduce lesne a fi de emanaţie colectivă, cu suport popular, adică din popor – autor anonim! Doar câteva exemple:

■  La următoarele alegeri, votează-l pe Ali Baba! Are numai 40 de hoţi în subordine…

■  – Tati, de ce leul nu mai are nicio putere în România?

     – Pentru că s-au înmulţit şacalii, fiule!

■  întrebare:

–    Cum se pune la noi accentul corect: profesoor sau profeesor?

Răspuns:

–    La noi, în România, pe profesor nu se pune accent!

În contrapartidă cu această situaţie extrem de importantă, în ţările cu înalt grad de civilizaţie, sistemului educaţional i se acordă o atenţie cu totul specială, supremă. Exemplu: Japonia aşază Şcoala şi Dascălii pe cel mai înalt şi onorant piedestal social, aşa încât, în Japonia, singurii cetăţeni care nu sunt obligaţi să se închine în faţa împăratului, sunt DASCĂLII. Motivul este simplu: crezul sfânt al japonezilor este că FĂRĂ DASCĂLI nu pot exista ÎMPĂRAŢI!

*

Colecţia de faţă conţine multe ghiduşii, referiri hazlii (râsu-plânsu – haz de necaz) despre unele categorii sociale precum poliţiştii/miliţienii, doctorii, ardelenii, avocaţii, evreii, femeile blonde, beţivii etc., dar vizează şi isprăvi/ironii şi glume dintre cele mai hazlii din viaţa consacratelor şi pitoreştilor cupluri Ion şi Măria, Bulă şi Bubulina, precum şi din viaţa politicienilor şi a unor vajnici trăitori şi truditori pe câmpia muncii/nemuncii, care se bucură în carte de capitole speciale.

Un capitol consistent (cel mai mare, aproape 20 de pagini) l-am acordat femeii – ca făptură demnă şi ca onorabilă fiică a Evei, femeile fiind, în general, preamărite pentru meritul lor suprem, determinant în viaţă, pentru viaţă! In rândul acestor onorabile fiice ale Evei o includ în mod firesc şi pe femeia blondă, care are şi ea un capitol separat, dar căreia, din păcate, i s-a dus pe nedrept (?!) buhul pe alte dimensiuni.

Femei sunt multe-n lumea asta mare,/ Frumoase ca seninul înstelat,/ Găseşti plăceri nebune-n fiecare/ Si-s dulci ca o lucire de păcat … (Ionel Fernic).

*

Este de luat în seamă, la modul foarte serios, şi ultimul capitol al cărţii – CALEIDOSCOP -, care conţine o diversitate de materiale ”colorate” surprinzător de plăcut, de interesant şi de real folos spiritual. Găsim aici un ingenios ”Protest al maimuţelor”; Oda proştilor; fabule excepţionale, unele scrise cu câţiva ani buni în urmă, dar de o actualitate violentă {vezi, de ex. Albinele şi urşii („Morala: Când mulţi te votează / şi deţii puterea,/ nici nu mai contează/ cum se face mierea!”}; Bugetul animalelor; Balada Porcului; Poemul Asinului; 10 ”porunci” pentru sănătate (ale celebrului neurochirurg Vlad Ciurea); Ghid de sănătate trupească şi sufletească; 12 efecte binefăcătoare ale râsului asupra sănătăţii ş.a.m.d.

Practica apariţiei unor cărţi cu tematică de divertisment culeasă de pe surse diverse – îndeosebi de pe internet, este obişnuită şi frecventă, iar cărţile respective s-au bucurat şi se bucură de mult interes în rândul cititorilor de toate condiţiile. Dacă e să aducem doar un singur exemplu în acest sens, acesta nu poate fi altul, după cunoştinţa mea, decât vâlceanul Florentin Smarandache, din oraşul Bălceşti-Vâlcea, cetăţean româno-american, matematician, om de ştiinţă polivalent, scriitor, prof. univ. la Universitatea New Mexico din Statele Unite.

Prof. dr. Florentin Smarandache poate fi numit ”omul fenomen”, prin multiculturalitatea în care se manifestă cu uimitoare uşurinţă şi ingeniozitate, el excelând enciclopedic şi prolific atât în ştiinţele matematicii, cât şi în domenii ale altor ştiinţe şi ale culturii, precum fizica, chimia, biologia, astronomia, calculul numeric, programarea computerelor, economia, filosofia, literatura, arta şi încă altele, impresionante ca număr, ca diversitate şi ca valoare, unele lucrări fiind apreciate chiar şi la NASA (Agenţia Spaţială Americană). De fapt, despre el, generic se spune că este ”un savant român pe scena ştiinţei mondiale”.

Florentin Smarandache – un scriitor al paradoxurilor, ”părintele paradoxismului” (Paradoxismul – un fel de avangardism) – a publicat nu mai puţin de 16 volume imense, până în anul 2016 (peste 700 pagini fiecare!), de ”Foldor umoristic internetist”, apreciate la modul superlativ de cititorii care se întâlnesc fericit cu un stil publicistic absolut nou, surprinzător plăcut prin ingeniozitatea formulării temelor şi subiectelor abordate şi prelucrate cu geniala-i măiestrie paradoxistă.

Volumele respective şi le-a ”ornat” cu un antet hazliu: ”Pentru unii, umorul este ca o limbă străină: fără subtitrare nu înţeleg nimic!” Iar titlurile volumelor sunt însoţite de o precizare şi ea hazlie: Folclor umoristic internetist – pentru des-încreţirea frunţilor. Cel de-al XV-lea volum prelucrat de pe internet, de exemplu, este realizat exclusiv din fotografii, caricaturi, benzi desenate, foto-texte cu imagini din fascinanta Românie, însoţite de texte foarte expresive, de tot râsul: un magazin de pescărie vinde PEŞTE DEZMĂŢAT (FĂRĂ MAŢE); la alt magazin cică ”Azi băgăm OĂ” etc.

*

Cartea aceasta se încheie cu îndemnul de suflet al subsemnatului de a fi prietenoşi, dezinvolţi, sociabili, veseli, de a râde cât mai mult posibil, pentru a beneficia de efectele miraculoase ale râsului, ale stării de bine. Un îndemn prietenesc, ce conţine şi cerinţa imperioasă de a râde numai unii cu alţii sau în surdină, cu noi înşine, dar să nu râdem niciodată unii de alţii!

Gheorghe Stancu / – VORBĂ DE ÎNCEPUT –»

Volumul pe care tocmai l-am primit la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea – «Dintre cele mai savuroase bancuri/ vorbe de duh/ cugetări şi alte ziceri de duh (Caleidoscop)», autor Gheorghe Stancu (Râmnicu Vâlcea), Editura Rotipo Iaşi 2019 – poate fi citit integral în online la https://drive.google.com/open?id=1UpMkW4D4B-VnymnXb1jvEbtJdgXhFhC3

Recomandăm!