Folclor din Cernişoara, de col. ing. Gheorghe Constantinescu

iulie 3, 2024 by

Istorie Locala

Tradițiile și obiceiurile cernișorene reprezintă cartea vie de istorie a acestui ținut scrisă direct în sufletele tuturor generațiilor. În ziceri, în datini și obiceiuri este tezaurul nostru cernișorean.

Așa cum bine arătata același autor, în “Monografia Comunei Cernișoara”, descoperirile arheologice și documentele istorice atestă faptul că populația acestor meleaguri s-a ocupat, în vremuri străvechi, cu cultivarea pământului, cu creșterea animalelor și cu practicarea unor meșteșuguri legate de construcția caselor și anexelor gospodărești etc.

Întreg specificul acestei zone, cu ocupațiile și sărbătorile ei, se regăsește în materialul cel mai pur și care nu poate fi pus la îndoială: creațiile populare și în special colindele și urăturile din cadrul obiceiurilor de iarnă.

Folclorul din această zonă, așezată în Podișul Getic din Subcarpații Olteniei, pe cununa de dealuri, frumos rânduite, de o parte și de alta a pârâului Cernișoara, a stârnit interesul multor cercetători, ai culturii populare românești, care au publicat studii, culegeri de poezii, cântece și jocuri populare.

Valea Cernișoarei este un adevărat tezaur de înțelepciune și de spiritualitate românească al cărei folclor cunoaște o gamă diversificată de manifestări: cântece, descântece, doine, legende, strigături, chiuituri dar și colinde, urături și sorcove, texte asupra cărora autorul s-a aplecat, cu deosebită atenție.

Să primim cu plăcere și respect acestă carte pentru că aceasta nu este altceva decât cartea vie de istorie, al acestei vetre spirituale, scrisă în sufletele lor de străbunicii, bunicii și părinții noștrii pe care ne-o transmit prin autorul cărții, căruia îi aduc mulțumire pe această cale.

Primar: Mihai Ionescu

&&&

Prefață

Locul sufletului meu este Cernișoara în care am văzut lumina zilei într-o dimineață, de mai, încărcată de mirosul trandafirilor îmbobociți. Înconjurată de păduri și traversată de apa cristalină a pârâului căreia i-a împrumutat numele, Cernișoara își duce existența de multe secole la rând iar acum, tăcută, așteaptă generații peste generații.

Pentru mine nu există un loc mai frumos decât acesta. Oriunde m-ar purta valurile vieții, Cernișoara mea, locul unde     m-am născut și am crescut, n-o voi uita niciodată. Nu am cum să uit ulițele copilăriei mele, aventurile de la miezul nopții, poveștile spuse de bătrânii locului sau de sunetul clopotului bisericii din Mădulari la care-i răspundea clopotul bisericii din Obârșia chemând mirenii la slujbă în zilele de sărbătoare, cum nu pot uita nici plimbările în miezul verii pe ulițele ce duceau pe cărări răcoroase.

Localitatea Cernișoara este un loc pitoresc, ascuns printre dealuri, binecuvântat de Dumnezeu, este locul unde soarele este mereu luminos și unde vântul șoptește vechi povești păstrate cu dragoste și grijă de bătrânii locului ce ne amintesc frumusețea acelor vremuri de demult.

Locul acesta, pe care credeam că-l cunosc și unde pașii m-au purtat mereu, îmi dezvăluie secrete numai de el știute. Sufletul se umple de frumusețe văzând în zare Munții Căpățânii cu crestele lui înalte ce sprijină cerul, străjuind din depărtare, cu deosebită grijă locul meu natal, pădurile ce îmbracă dealurile tresărind la cântecul păsărilor, apa lină și domoală a Cernișoarei mele care sărută țărâna străbună.

Peisajele deosebite, obiceiurile și tradițiile ce poartă ecoul tainic al trecutului le găsesc în aceste locuri pe care le iubesc. Iubesc acest loc deoarece aici m-am născut și am copilărit, aici am învățat tainele scrisului și cititului sub călăuzirea unor dascăli, pricepuți și devotați, care mi-au vorbit despre istoria acestor meleaguri, istorie ce mă face mândru că aparțin acestor locuri.

Voi aparține acestor meleaguri atâta timp cât sufletul meu va tresări și se va bucura pentru fiecare obicei păstrat, pentru fiecare poveste, pentru fiecare sărbătoare trăită în lumină și în pace, toate acestea ocrotite de sute de ani ca o comoară neprețuită.

De câte ori intru într-o casă din Cernișoara, pătrund în lumea obiceiurilor și tradiţiilor locuitorilor acestor meleaguri. Sunt copleşit de amintiri despre cernișorenii mei de altădată, cu viaţa lor simplă, ghidată de reguli stricte, gospodari destoinici, care au îmbogăţit spiritualitatea locurilor acestora pline de farmec, cu obiceiuri străvechi, transmise din generaţie în generaţie, până în ziua de astăzi.

Mărturii despre viaţa, datinile şi obiceiurile cernișorenilor le găsim încă în ţesăturile bunicii, în costumul popular din lada de zestre, în obiectele, uneltele de uz gospodăresc, meşteşugite de oameni pricepuţi, tot mai rar astăzi, în legile nescrise ale convieţuirii în colectivitate, în ritualurile diferitelor evenimente din viaţa omului.

La îndemnul primarului Mihai Ionescu și datorită interesului personal pentru obiceiurile și tradițiile satului românesc, în general şi pentru locul meu natal Cernișoara, în particular, am îndrăznit să purced la realizarea acestei lucrări în ideea cunoaşterii şi păstrării a ceea ce este specific şi autentic satului nostru cernișorean, promovării obiceiurilor locale.

Edilul, ducându-și viața zi de zi pe aceste meleaguri, a simţit nevoia realizării acestei lucrări, deoarece cu timpul se pierd anumite aspecte ale tradiţiilor, iar viaţa modernă le adaptează, schimbându-le semnificaţia şi simbolistica.

Pentru adunarea materialului informaţional necesar am apelat la oamenii locului, ce au trecut prin vremuri pline de istorie, când viaţa localității era foarte bine organizată din punct de vedere social, moral, religios, la cei care mai practică încă anumite îndeletniciri autentice, la cunoscătorii obiceiurilor de nuntă, înmormântare, la bunicii care încă păstrează ritualurile specifice.

Lucrarea se vrea un îndemn pentru generaţiile cernișorene tinere de a păstra ce este frumos, de a îmbrăca costumul popular, de a învăţa din sfaturile practice ale înţelepciunii ţărăneşti, de a transmite la rândul lor copiilor datinile de sărbători, de a preţui adevărata valoare a muncii şi a vieţii de la sat, ca o pecete a continuităţii pe aceste meleaguri.

Autorul

Citește Folclor din Cernişoara, autor Gheorghe Constantinescu, Editura Amanda Edit, Bucureşti, 2015.

Written By

Istorie Locala

Istorie Locala

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *