Horezu: De la Unirea Principatelor, la cucerirea independenţei de stat a României

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al Principatelor Moldova şi Ţara Românească, la 5 şi 24 ianuarie 1859, îndepărta incertitudinile privind Unirea şi formarea statului naţional român modern. Se făcea un pas important spre unirea deplină a celor două principate româneşti şi se puneau bazele indestructibile ale statului naţional român. Locuitorii ţinuturilor horezene au primit cu deosebit entuziasm vestea alegerii domnitorului unirii, această alegere fiind expresia voinţei populare a românilor. Cu acelaşi entuziasm au primit horezenii şi vestea trecerii domnitorului Alexandru Ioan Cuza prin localitatea lor, prin Horezu, în drum spre Târgu-Jiu. Astfel, din Horezu şi din satele vecine, au fost concentraţi, la Mănăstirea Horez, 40 de cai, pentru a se asigura deplasarea corespunzatoare a domnitorului²⁹. Locuitorii din împrejurimi, în special cei din Târgul Horezu, l-au întâmpinat cu deosebită bucurie pe Domnitor, asigurând o atmosferă de adevărată sărbătoare pe toată durata prezenţei înaltului oaspete în localitate şi în zonă, aşa cum se petrecuseră lucrurile pe tot traseul străbătut de Cuza în Vâlcea³⁰. Poposind la Mănăstirea Horezu, Domnitorul Unirii a vizitat şi şcoala din localitate, al cărei profesor era George Dimitraşcu, fiind plăcut impresionat de elevii acestei şcoli³¹.

Reformele de importanţă deosebită pentru statul naţional român modern, înfăptuite de către Domnul Unirii în toate domeniile de activitate, au avut urmări pozitive şi în spaţiul horezean. Principalii beneficiari ai reformelor au fost oamenii simpli, foştii clăcaşi eliberaţi de obligaţiile multiple prin reforma agrară hotărâtă de Cuza în august 1864, unii dintre aceştia primind în proprietate pământul avut în folosinţă până atunci. Reforma agrară din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a cuprins şi Localitatea Romani, unde s-a distribuit ţăranilor pământ din treimea rezervată proprietarilor, pentru ca mai târziu, în anul 1880, însurăţeii din Râmeşti şi Romani să primească şi ei loturile de pământ prevăzute de lege³². Prin reforma administrativă din anul 1864, se definea mai clar statutul localităţii, Horezu devenind comună rurală, iar prin legea instrucţiunii publice, se facilita accesul copiilor din familiile sărace ale acestei aşezări, către ştiinţa de carte. Horezenii au primit cu tristeţe vestea îndepărtării lui Alexandru Ioan Cuza de la conducerea statului în formarea căruia avusese un rol important. Îşi vor lega, totuşi, speranţele privind un viitor mai bun, de noul domnitor instalat la conducerea României în anul 1866, principele Carol de Hohenzollern. Aceasta se observă şi din căldura cu care a fost primit noul domnitor, cu prilejul vizitei făcute la mânăstirea Horezu, în cadrul turneului vâlcean din zilele de 25-27 aprilie 1867³³.

Reformele înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, continuate de principele Carol, au avut menirea de a forma şi consolida statul naţional român modern. Dezvoltarea firească a acestui stat şi prestigiul său internaţional erau afectate de menţinerea dominaţiei otomane. Se impunea, de aceea, cucerirea independenţei României faţă de Turcia. Horezenii se vor găsi implicaţi puternic, şi în lupta dificilă pentru îndeplinirea acestui obiectiv, alaturi de toţi ceilalţi români.

_________

26. Corneliu Tamaş, Gheorghe Dumitraşcu, Sergiu Purece, Petre Bardaşu,1859 în judeţul Vîlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1982 (în cont., 1821 în Vâlcea), pag. 88.

27. Ibidem, pag. 116.

28. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 161.

29.1859 în Vâlcea, pag.110

30. Enciclopedia Vâlcea, I, pag. 162.

31. Istoria Horezului, pag. 140.

32. Ibidem, pag. 113.

33.Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale(în cont.,DJVAN), Fond Prefectura Judeţului Vâlcea (în cont., PJV), dos. 125/1866, f. 172.