Horezu după Marea Unire

Fără a intra în detalii privind activităţile economice, organizarea administrativă ori activităţile culturale care vor fi tratate în capitole separate, se impun a fi menţionate ecoul şi urmările, pentru horezeni, ale asasinării lui I.G. Duca. Evenimentul tragic din 29 decembrie 1933, a îndoliat toată ţara, dar a fost primit cu emoţie sporită la Horezu, acolo unde fostul şef al Guvernului României fusese judecător în anul 1903. Cucerit de frumuseţea şi liniştea locurilor, I. G. Duca îşi alesese prin testament, ca loc de veci, bisericuţa de la Urşani. Înhumat mai întâi la Bucureşti, trupul fostului lider politic liberal a fost reînhumat, în anul 1934, la Urşani, în cadrul unei ceremonii care a trezit sensibilitatea locuitorilor întregului judeţ, fiind surprinsă cu fidelitate de presa vremii⁵⁵.

Începând cu anul 1938, horezenii, asemenea celorlalţi locuitori ai ţării, cunosc efectele negative ale regimurilor politice totalitare. Mai grav era faptul că noua situaţie internaţională stabilită odată cu declan-şarea celui de-Al Doilea Război Mondial, era cu totul nefavorabilă României. Au fost pierdute, fără luptă, Basarabia, Bucovina de Nord, nord-estul Transilvaniei şi Cadrilaterul. În anul 1941, sub comanda generalului Ion Antonescu, conducător al statului, armata română începea războiul pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică. În armata care trecea Prutul la 22 iunie 1941, se aflau înrolaţi şi foarte mulţi militari plecaţi din Horezu. Lunga listă a eroilor horezeni căzuţi pentru eliberarea pământului românesc cotropit de statul comunist sovietic, este o dovadă în acest sens⁵⁶.

Evoluţia evenimentelor internaţionale şi interne din ultimii ani ai acestui război mondial, au făcut ca forţele politice care se opuneau Mareşalului Antonescu, să-şi intensifice eforturile pentru îndepărtarea acestuia din fruntea ţării. Un episod interesant din cadrul acestor pregătiri, care aduce mai mult în atenţie localitatea Horezu, a fost evadarea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej din penitenciarul de la Târgu Jiu, în ziua de 12 august 1944. În drumul sau spre Bucureşti, fostul lider comunist a fost găzduit la Râmeşti, în conspirativitate, până la 24 august 1944, când liderul s-a simtit în siguranţă şi a pornit spre Capitală⁵⁷.

Note:

54. Ibidem, pag. 159.

55. Solemnitatea din Urşani, în „Îndrumarea Vâlcii”, 6 mai 1934.

56. Istoria Horezului, pag. 235-244.

57. Detalii interesante privind evenimentul, în „Curierul de Vâlcea”, nr. 1026 din 30-31 ianuarie 1994.