Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mecanică Fină și Scule București – filiala Rm. Vâlcea

La vremea aceea, IEH Râmnicu-Vâlcea era cea mai modernă unitate economică din judeţ şi una dintre cele mai moderne din ţară. Filiala se ocupa cu proiectarea de aparatură şi echipamente hidro-pneumatice care urmau să fie asimilate în producţie, cu proiectarea şi realizarea de SDV-uri, a altor dispozitive necesare IEH. După punerea în funcţiune a IEH (1981; primul director: Mihai Popa), filiala şi-a continuat activitatea, colaborând strâns cu unitatea de producţie în cadrul unui plan tehnic elaborat la nivel de centrală. Dintre realizările filialei, menţionăm proiectarea şi elaborarea tehnologiilor de fabricaţie, inclusiv realizarea şi testarea prototipurilor pentru următoarele produse:

– acumulatori pneumo-hidraulici şi cilindri hidraulici de diverse tipuri şi capacităţi (una dintre cele mai spectaculoase realizări a fost cea cunoscută sub numele generic de „Cilindri URSS cu lacăt”, destinaţi în exclusivitate utilajelor care lucrau pe şantierul de la Krivoi Rog – Ucraina); aparatura de ungere (ulei, unsoare) pentru toate utilajele şi instalaţiile din România; aparatura de distribuţie proporţională şi servovalve; supape de toate felurile; sisteme de etanşare de mare presiune (2000 bari), pompe de mare presiune (315-700 bari), grupuri de pompare, aparatură de dispozitivare pentru maşini – unelte; aparatură de dispozitivare pentru hidraulica de mare presiune (ENERPAC).

În urma conlucrării dintre specialiştii filialei şi cei din producţie, au fost asimilate în fabricaţie zeci de produse care, în cea mai mare parte, erau destinate exportului. Încă de la început, în cadrul filialei şi al unităţii productive s-a dezvoltat o puternică mişcare de inventică şi inovare, cu rezultate remarcabile. Ca o recunoaştere globală a meritelor inventatorilor şi inovatorilor de aici, în nob. 1989, regimul comunist a atribuit specialiştilor cu merite deosebite în activitatea de inventică şi inovare, ca recompensă, colosala – pentru vremea aceea – sumă de 2.000.000 lei (din care însă nu au primit decât nişte prime de 5000-10.000, restul dispărând în fondul de solidaritate instituit după decembrie 1989).

Filiala menţionată a creat specialişti de prima mână în hidraulică şi pneumatică, dovadă în acest sens fiind faptul că după dispariţia sa , survenită după 1990, mulţi dintre ei s-au realizat prin activităţii private. Dintre cei care s-au remarcat prin creativitate ştiinţifico-tehnică, pot fi menţionaţi: Dan Tarţa, Dorel Diaconeasa, Marcel Zbughiu, Gheorghe Popa, Vasile Fimin, Gheorghe Belgun, Andrei Ciobotea, Gheorghe Olteanu, Eugen Armăşoiu, Petre Chichirdan.

Trebuie să mai adăugăm faptul că IEH Râmnicu-Vâlcea a fost prima întreprindere din România unde au început să lucreze unele maşini automate cu comandă mecanică, iar specialiştii de aici erau preocupaţi de proiectarea pe calculator, dezvoltând în acest sens o serie de programe situate, evident, la nivelul tehnicii de calcul din anii aceia (’80). Interesant este faptul că profesioniştii care au urmat (de exemplu, Petre Chichirdan) au intuit încă de pe atunci rolul calculatorului, nu numai în cercetare şi proiectare, ci şi în artă, respectiv – în proiectarea şi elaborarea tehnologiilor de realizare ale unor sculpturi¹¹⁰. 

*

Pe de altă parte, judeţul a beneficiat şi beneficiază de rezultatele activităţii unor instituţii de cercetare din afara judeţului, cum este Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism (INCDT), care realizează studii şi proiecte de cercetare în domeniul dezvoltării şi promovării turismului românesc pe plan intern şi internaţional. Printre alte judeţe, această prestigioasă unitate de cercetare a efectuat studii de evaluare si amenajare turistică pentru judeţul Vâlcea. Pe lângă unele studii de atestare ca staţiuni turistice a unor localităţi precum Băile Olăneşti şi Horezu, institutul a realizat proiectul privind Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural – istorică a depresiunii Horezu (Turism cultural în depresiunea Horezu), beneficiari fiind Consiliul Judeţean Vâlcea şi consiliile locale Horezu, Costeşti şi Măldăreşti. Ca activităţi concrete, s-au avut în vedere: reabilitarea centrului istoric; punctul de informare – documentare turistică cu centru expoziţional de olărit, plus parcarea adiacentă; amenajarea drumului turistic de acces şi de legătură între Staţiunea turistică Horezu şi mânăstirile Hurez şi Bistriţa – “Drumul mânăstirilor”; reamenajarea incintei de desfăşurare a Târgului „Cocoşul de Hurez”; reabilitarea Străzii Olari pentru acces spre centrul de ceramică „Olari”¹¹¹

În această perioadă a internetului şi a exploziei informaţionale şi de comunicaţii, informatizarea a pătruns în toate instituţiile şi întreprinderile, fie acestea de stat sau particulare. Era normal, în condiţiile menţionate, ca în cadrul instituţiei administrative de bază a judeţului, să existe preocupări susţinute în acest domeniu. Astfel, în perioada 2004-2008, Consiliul Judeţean a făcut însemnate eforturi pentru „achiziţionarea de echipamente informatice, instituţia dispunând în prezent de 2 servere de reţea, un server de internet şi 121 de calculatoare care funcţionează în reţea; toate primăriile din judeţul Vâlcea sunt conectate la Internet şi au adrese de e-mail (. . .), achiziţionarea şi instalarea de echipamente performante, concomitent cu extinderea şi modernizarea reţelei informatice a Consiliului Judeţean Vâlcea (. . . ) s-au făcut dotări atât hard, cât şi soft”¹¹².

În anul 1980, lua fiinţă în Râmnicu-Vâlcea o filială a Institutului de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Mecanică Fină şi Scule (ICSITMFS) Bucureşti. Iniţial, obiectivul aceste unităţi a fost acela de a asigura condiţiile pentru punerea în funcţiune cu succes, a Întreprinderii de Echipament Hidraulic (IEH) Râmnicu-Vâlcea, actuala S.C. Hervil S.A., fapt petrecut un an mai târziu, când o parte din personal a şi trecut la partea productiva. Întreprinderea a apărut în cadrul Centralei de mecanică Fină Bucureşti (director: Mihai Popa) ¹⁰⁹. La vremea aceea, IEH Râmnicu-Vâlcea era cea mai modernă unitate economică din judeţ şi una dintre cele mai moderne din ţară. Filiala se ocupa cu proiectarea de aparatură şi echipamente hidro-pneumatice care urmau să fie asimilate în producţie, cu proiectarea şi realizarea de SDV-uri, a altor dispozitive necesare IEH. După punerea în funcţiune a IEH (1981; primul director: Mihai Popa), filiala şi-a continuat activitatea, colaborând strâns cu unitatea de producţie în cadrul unui plan tehnic elaborat la nivel de centrală. Dintre realizările filialei, menţionăm proiectarea şi elaborarea tehnologiilor de fabricaţie, inclusiv realizarea şi testarea prototipurilor pentru următoarele produse:

– acumulatori pneumo-hidraulici şi cilindri hidraulici de diverse tipuri şi capacităţi (una dintre cele mai spectaculoase realizări a fost cea cunoscută sub numele generic de „Cilindri URSS cu lacăt”, destinaţi în exclusivitate utilajelor care lucrau pe şantierul de la Krivoi Rog – Ucraina); aparatura de ungere (ulei, unsoare) pentru toate utilajele şi instalaţiile din România; aparatura de distribuţie proporţională şi servovalve; supape de toate felurile; sisteme de etanşare de mare presiune (2000 bari), pompe de mare presiune (315-700 bari), grupuri de pompare, aparatură de dispozitivare pentru maşini – unelte; aparatură de dispozitivare pentru hidraulica de mare presiune (ENERPAC).

În urma conlucrării dintre specialiştii filialei şi cei din producţie, au fost asimilate în fabricaţie zeci de produse care, în cea mai mare parte, erau destinate exportului. Încă de la început, în cadrul filialei şi al unităţii productive s-a dezvoltat o puternică mişcare de inventică şi inovare, cu rezultate remarcabile. Ca o recunoaştere globală a meritelor inventatorilor şi inovatorilor de aici, în nob. 1989, regimul comunist a atribuit specialiştilor cu merite deosebite în activitatea de inventică şi inovare, ca recompensă, colosala – pentru vremea aceea – sumă de 2.000.000 lei (din care însă nu au primit decât nişte prime de 5000-10.000, restul dispărând în fondul de solidaritate instituit după decembrie 1989).

Filiala menţionată a creat specialişti de prima mână în hidraulică şi pneumatică, dovadă în acest sens fiind faptul că după dispariţia sa , survenită după 1990, mulţi dintre ei s-au realizat prin activităţii private. Dintre cei care s-au remarcat prin creativitate ştiinţifico-tehnică, pot fi menţionaţi: Dan Tarţa, Dorel Diaconeasa, Marcel Zbughiu, Gheorghe Popa, Vasile Fimin, Gheorghe Belgun, Andrei Ciobotea, Gheorghe Olteanu, Eugen Armăşoiu, Petre Chichirdan.

Trebuie să mai adăugăm faptul că IEH Râmnicu-Vâlcea a fost prima întreprindere din România unde au început să lucreze unele maşini automate cu comandă mecanică, iar specialiştii de aici erau preocupaţi de proiectarea pe calculator, dezvoltând în acest sens o serie de programe situate, evident, la nivelul tehnicii de calcul din anii aceia (’80). Interesant este faptul că profesioniştii care au urmat (de exemplu, Petre Chichirdan) au intuit încă de pe atunci rolul calculatorului, nu numai în cercetare şi proiectare, ci şi în artă, respectiv – în proiectarea şi elaborarea tehnologiilor de realizare ale unor sculpturi¹¹⁰. 

*

Pe de altă parte, judeţul a beneficiat şi beneficiază de rezultatele activităţii unor instituţii de cercetare din afara judeţului, cum este Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism (INCDT), care realizează studii şi proiecte de cercetare în domeniul dezvoltării şi promovării turismului românesc pe plan intern şi internaţional. Printre alte judeţe, această prestigioasă unitate de cercetare a efectuat studii de evaluare si amenajare turistică pentru judeţul Vâlcea. Pe lângă unele studii de atestare ca staţiuni turistice a unor localităţi precum Băile Olăneşti şi Horezu, institutul a realizat proiectul privind Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural – istorică a depresiunii Horezu (Turism cultural în depresiunea Horezu), beneficiari fiind Consiliul Judeţean Vâlcea şi consiliile locale Horezu, Costeşti şi Măldăreşti. Ca activităţi concrete, s-au avut în vedere: reabilitarea centrului istoric; punctul de informare – documentare turistică cu centru expoziţional de olărit, plus parcarea adiacentă; amenajarea drumului turistic de acces şi de legătură între Staţiunea turistică Horezu şi mânăstirile Hurez şi Bistriţa – “Drumul mânăstirilor”; reamenajarea incintei de desfăşurare a Târgului „Cocoşul de Hurez”; reabilitarea Străzii Olari pentru acces spre centrul de ceramică „Olari”¹¹¹

În această perioadă a internetului şi a exploziei informaţionale şi de comunicaţii, informatizarea a pătruns în toate instituţiile şi întreprinderile, fie acestea de stat sau particulare. Era normal, în condiţiile menţionate, ca în cadrul instituţiei administrative de bază a judeţului, să existe preocupări susţinute în acest domeniu. Astfel, în perioada 2004-2008, Consiliul Judeţean a făcut însemnate eforturi pentru „achiziţionarea de echipamente informatice, instituţia dispunând în prezent de 2 servere de reţea, un server de internet şi 121 de calculatoare care funcţionează în reţea; toate primăriile din judeţul Vâlcea sunt conectate la Internet şi au adrese de e-mail (. . .), achiziţionarea şi instalarea de echipamente performante, concomitent cu extinderea şi modernizarea reţelei informatice a Consiliului Judeţean Vâlcea (. . . ) s-au făcut dotări atât hard, cât şi soft”¹¹².

Note bibliografice

109. Vezi Fondul arhivistic personal Petre Cichirdan, dos. 1 (nenum.).

110. Ibidem.

111. Consiliul Judeţean Vâlcea, Cartea albă. Iulie 2004-iunie 2008, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2008, pag. 116.

112. Ibidem, pag. 126-127.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 436-437). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”