1852, 25 iunie. Din iniţiativa lui Alexandru Roman ia fiinţă la Oradea „Societatea de leptură a junimii române la şcoalele orădene“.
1852.Apare la Oradea culegerea de versuri „Viorele“, a tineretului român.
1853.Apare următoarea culegerea literară a tinerilor români orădeni, „Sentimente filiale“.
1854.Apare la Oradea almanahul „Diorile Bihorului“, cu încercări literare ale tinerilor români, urmat de volumele „Sentimente de bucurie“ şi „Versuinţii români“.
1855.Gheorghe Ardeleanu în colaborare cu Iosif Vulcan scot revista manuscrisă „Deşteaptă-te române“.
1857.1. Vulcan devine membru al Soeictăţii de lectură din Oradea, ajungând în comitetul de conducere.
1859. Elev în ultimul an de liceu, I. Vulcan trimite revistei sibiene „Teologul român“, prima sa încercare publicistică „Despre necesitatea unei foi beletristice române“.
După examenul de bacalaureat, I. Vulcan se înscrie la Facultatea de drept din Budapesta, unde se ocupă mai mult de literatură decât de ştiinţele juridice.
1859,14 octombrie. I. Vulcan trimite de la Budapesta lui Iacob Mureşanu, redactorul revistelor „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ şi „Gazeta Transilvaniei“, un articol despre poetul Dimitrie Sfura şi câteva poezii scrise de el însuşi. Este vorba despre poeziile „Câte stele sunt pe cer“ şi „Trist, mai trist, tot mai trist“, pe care I. Mureşanu le publică în „Gazeta Transilvaniei“ din 1858-1860, realizându-se astfel debutul lui I. Vulcan ca poet.
1860.1. Vulcan publică poezii în „Telegraful român“, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ şi „Gazeta Transilvaniei“.
1861, 3 august. Ia fiinţă la Budapesta revista „Concordia“, editată de Sigismund Pop, între anii 1861-1870 şi redactată de Alexandru Roman. I. Vulcan publică în „Concordia“ între anii 1861-1864, versuri, proză, traduceri, articole.
1861, 6 septembrie. La Sibiu ia fiinţă „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român –
ASTRA“. Primul preşedinte al acestei asociaţii culturale a fost ales episcopul Andrei Şaguna.
1862.I. Vulcan publică în revista „Concordia“ traducerea unei nuvele de Jókai Móor.
1863, 1/13 ianuarie la Budapesta apare „Aurora Ro mână“, prima revistă literară a românilor transilvăneni. Prmul număr al revistei se deschide cu poezia lui I. Vulcan „Cătră române“, ceea ce atestă faptul că noua publicaţie : adresa cu precădere femeilor române.
1863, 1/13 octombrie. Apare la Budapesta revis „Umoristul“ subintitulată „Foaie glumeaţă“, a treia revisi de satiră şi umor a românilor din Trasilvania şi Ungaria, avâi du-1 ca redactor-responsabil pe Gheorghe Ardeleanu şi „cor lucrător primar“ pe I. Vulcan.
1864, I. Vulcan obţine diploma de avocat, profesie p care, însă, nu o va practica niciodată, sau tot timpul.
1865, 1/13 ianuarie. I. Vulcan devine odată ci retragerea lui Gh. Ardeleanu, „proprietar, editor şi redacto responsabil“ al „Umoristului“.
1864-1870. I. Vulcan este redactorul unor calendare almanahuri de mare popularitate în epocă: „Calendarul U moristului“, „Tanda-Manda“, „Almanac umoristic şi sati ric, ilustrat cu 30 de caricaturi“, „Catastihul dracului“ etc
1865. Apare la Budapesta, în traducerea lui I. Vulcan, romanul „Colombe“ de Al. Dumas.
1865.5 aprilie. I. Vulcan înaintează prefecturii de poliţie din Budapesta cererea pentru editarea unei reviste.
12 aprilie. Primeşte avizul pentru tipărirea revistei.
1/13 mai. Apare numărul de probă al „Familiei“.
5/17 iunie. Apare la Budapesta nr. 1 al „Familiei“, foaie enciclopedică şi beletristică. Editor, redactor responsabil şi proprietar Iosif Vulcan. Revista era destinată familiei şi în primul rând femeilor, care nu aveau posibilitatea să se instruiască în şcoli româneşti, deoarece şcoli pentru fete nu existau.
1866.Apare la Viena ziarul „Albina“.
La Budapesta apare volumul „Poezii“ de I. Vulcan.
1866,25 februarie/ 9 martie. în „Familia“ apare poezia „De-aş avea“ de Mihai Eminescu, însoţită de o notă redacţională. Tot în acest an I. Vulcan va mai publica alte 5 poezii ale lui Mihai Eminescu, precum şi traducerea unei nuvele suedeze.
1867.La Oradea apare antologia „Fenice“, cuprinzând creaţii originale ale membrilor Societăţii de lectură.
Revista „Familia“ publică alte două poezii ale lui M. Eminescu: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“ şi „La He- liade“.
Apare la Iaşi primul număr al revistei „Convorbiri literare“.
5/17 ianuarie. Revista „Umoristul“ devine „Gura satului“.
1868.Are loc turneul trupei lui Pascaly în Transilvania. La spectacolele de la Arad, I. Vulcan îl întâlneşte pe M. Eminescu, sufleurul trupei.
Iosif Vulcan devine membru al „Astrei“.
Iosif Vulcan este ales membru de onoare al Societăţii literare „România“ din Viena.
Iosif Vulcan întreprinde prima sa călătorie, de o lună, în România.
1869.La Budapesta apare „Panteonul român“, în care I. Vulcan dă portretele şi biografiile unor celebrităţi ale românilor.
9/21 ianuarie. Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti se recită poezia lui I. Vulcan „Copila română“.
7 februarie. Apare în „Familia“ poezia „Junii corupţi“ de M. Eminescu.
1870.La Năsăud ia fiinţă Societatea literară „Virtus romana rediviva“ la care va participa şi G. Coşbuc.
I. Vulcan publică în „Familia“ piesa „Secretul“ o comedie într-un act.
Traduce primele două volume din romanul lui Ponson du Terrail, „Cavalerii nopţii“. Volumele 3 şi 4 apar tot la Budapesta în anul următor.
4-5 octombrie. La Deva ia fiinţă „Societatea pentru crearea unui fond de teatru român în Ardeal“. „Familia“ devine „organul publicaţiilor Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român în Ardeal“, titulatură ce va apare pe frontispiciul revistei începând cu nr. 40/1870.
1871.25 ianuarie. I. Vulcan este primul român care devine membru al Societăţii literare budapestane „Kisfaludy“.
20 noiembrie. Iosif Vulcan se căsătoreşte cu Aurelia Popovici, fiica unui avocat din Comlaşul Mare.(Banat).
1872.La Universitatea din Viena se înfiinţează o catedră de limba şi literatura română.
La Budapesta apar primele două volume din „Novele“ de I. Vulcan.
Apare volumul „A român nepkolteszetrol (Szekfoglalo) – discursul de recepţie rostit de I. Vulcan la primirea în Societatea „Kisfaludy“.
La Teatrul Naţional din Bucureşti se joacă piesa lui I. Vulcan „Alb şi roşu“.
1873.Apar la Budapesta primele două volume din romanul „Sclavul amorului“ de I. Vulcan, primul roman din literatura română transilvăneană.
1873 august. Moare Victoria Vulcan, mama lui I. Vulcan. în semn de doliu, acesta sistează apariţia „Familiei“ timp de două luni.
1875, 1 ianuarie. La Budapesta apare „Siedietore“ („Şezătoarea“) cu subtitlul „Foaia poporului român“. Redactor responsabil: Iosif Vulcan. Revista se adresează cu precădere locuitorilor satelor; va apărea timp de 8 ani.
1876.La Budapesta apar „Somnul lui Horea“ şi romanul „Ranele naţiunii“ de I. Vulcan precum şi traducerile făcute de acelaşi din Jules Veme: „Călătorie de la pământ la lună“ şi „în jurul lumei“.
1877.1. Vulcan editează un nou volum al său: „Copila Crişului“.
La Budapesta apare „Român nepdalok“ („Cântece populare române“). Volumul cuprinde versuri traduse de I. Vulcan, Gh. Gruber şi Iulian Grozescu.
Apar alte volume semnate de I. Vulcan: „Mireasă pentru mireasă“ – teatru, „Schiţe de călătorie“ şi traducerea „Secretele castelanului“ de X. de Monteprin (3 volume).
1878. La propunerea lui Alex. Roman, I. Vulcan este ales membru corespondent al Academiei Române, secţia literară, din Bucureşti.
I. Vulcan începe publicarea în foileton, în „Familia“ a romanului său „Barbu Strâmbu în Europa“.
1878, 15 mai. Nicolae Vulcan este numit canonic la Oradea, la capitlul greco-catolic.
1880. La Budapesta apare în traducerea lui Vulcan romanul „Misteriul nopţii“ de Chandeneux.
1880, mai. începând cu nr. 32, „Familia“ apare la Oradea, unde se mutase I. Vulcan.
1882.I. Vulcan publică la Oradea volumul de versuri „Lira mea“.
1883.Apare la Oradea, volumul „De la sate“. Novele şi schiţe de I. Vulcan.
1883. aprilie-noiembrie. Apar în „Familia“ poeziile lui Eminescu: „S-a dus amorul“, „Când amintirea“, „De acuma“, „Ce e amorul?“, „Pe lângă plopii fără soţ“, „Şi dacă“.
1885, ianuarie. Nr. 2 din 6/18 ianuarie al „Familiei“ e dedicat în întregime lui Eminescu.
1890.Are loc la Oradea sărbătorirea a 25 de ani de la apariţia „Familiei“.
Apare la Oradea, piesa lui I. Vulcan „Ruga de la Chiseteu“.
1891.Piesa lui I. Vulcan „Ştefan Vodă cel tânăr“ este premiată la Bucureşti cu 750 lei şi este propusă pentru repertoriul Teatrului Naţional.
28 martie. Secţia literară a Academiei Române îl alege pe I. Vulcan membru titular, în locul răposatului Timotei Cipariu.
1892.Are loc la Bucureşti premiera absolută a celei mai importante piese a lui I. Vulcan, „Ştefan Vodă cel tânăr“.
1893.Apare la Oradea, în volum, „Ştefan Vodă cel tânăr“.
1894.Apare la Oradea comedia lui I. Vulcan, „Sărăcielucie“.
1896.I. Vulcan călătoreşte în Germania, pentru a-şi îngriji sănătatea.
1897.27 martie. La Teatrul Naţional din Bucureşti se joacă în premieră absolută piesa lui I. Vulcan „Gărgăunii dragostei“.
1898.I. Vulcan publică la Oradea piesa „Mâţa cu clopot“.
Se joacă la Oradea monologul „Prima rochie lungă“ de I. Vulcan (tipărit în acelaşi an).
1899.Apare la Oradea comedia lui I. Vulcan, „Gărgăunii dragostei“.
1900.31 martie. I. Vulcan propune în şedinţa Academiei Române, alegerea lui G. Coşbuc ca membru corespondent. Propunerea lui este acceptată.
1901.Are loc la Oradea prima întâlnire dintre I. Vulcan şi marele poet Ady Endre.
1903.I. Vulcan publică la Oradea monologul „însurăţeii“.
4 martie. La Oradea se joacă, în limba maghiară, piesa lui I. Vulcan „Ştefan Vodă cel tânăr“. Ady Endre va socoti evenimentul drept o „premieră a prieteniei româno- maghiare“.
1904.Jubileul de 40 de ani al revistei „Familia“.
23 martie. La propunerea lui Titu Maiorescu, I. Vulcan este ales preşedinte al secţiei literare a Academiei Române.
1906.Anul ultimei călătorii a lui Iosif Vulcan în România.
30 decembrie. Apare ultimul număr al „Familiei“.Conducătorul ei I. Vulcan, scrie în încheiere: „Etatea înaintată şi sănătatea slăbită mă silesc să mă retrag de la masa redacţională şi să sistez această revistă“.
1907,28 august/8 septembrie. I. Vulcan se stinge din viaţă la Oradea.
La funeraliile din 10 septembrie, oficiate de către episcopul de Oradea, Demetriu Radu, au fost prezenţi reprezentanţii tuturor instituţiilor şi asociaţiilor ştiinţifice şi culturale române şi maghiare.
El lasă o fundaţie de 28.000 fl. destinată ajutorării elevilor săraci români de la liceul din Beiuş.
Documentar de Rozalia VARGA
iunie 2001